17,356 matches
-
rugăciunea „Tatăl Nostru” și s-au rugat ca Dumnezeu să le binecuvânteze unirea prin logodnă și să-i ajute în continuare să aibă o viață frumoasă. La ceasul acela nu era nimeni în biserică. Liniștea deplină, luminile lumânărilor care ardeau, mirosul de ceară amestecat cu cel de tămâie, imaginile sfinților din icoane le-au strecurat atâta pace în suflet, încât la ieșire s-au simțit mai buni, mai împăcați cu ei înșiși. O bucată de vreme au mers ținându-se de
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Sergiu l-au oprit. —Sergiu, vino să-ți iei sania. Îți mulțumesc! Ai împărțit banii cu prietenul tău? — Da! Cecilia și Matei au mai urcat puțin mai sus pe o cărare înzăpezită fiind ahtiați după aerul proaspăt de munte cu miros de brad. Din vorbe, din glume iar s-au luat la alergat unul după altul, la bulgărit. Ca vestimentația să nu aibă de suferit, își fixau diferite ținte pe care trebuia să le atingă cu bulgări. Matei, ca s-o
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
și-l trage înăuntru nemailăsându l să-și termine cântarea. —Matei, băiatul meu din parc, dragul meu romantic, îl îmbrățișă fără să mai țină seama că era în șorțul de bucătărie ce i-ar putea împrumuta pete de făină sau mirosul de sarmale. Copleșit de iubirea ei, Matei își lăsă valiza, în timp ce Cecilia de-abia acum trece de la statutul de iubită la statutul de gazdă. Îi ia paltonul, îl pune în cuier, invitându-l înăuntru și îndemnându-l să se facă
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
mă iei cu domnul, ci să-mi spui simplu, unchiule. De acord? Sunt foarte de acord, unchiule! Nici mie nu-mi place protocolul când este vorba de persoane apropiate. —Ați terminat sarmalele? Da, le-am pus la fiert. Se simte mirosul de afară. Cum am venit din oraș, înainte de-a deschide ușa, acest miros m-a făcut 198 să mă simt ca-n România, că să știi, Matei, că aici oamenii au de toate, dar n-au ce avem noi
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
de acord, unchiule! Nici mie nu-mi place protocolul când este vorba de persoane apropiate. —Ați terminat sarmalele? Da, le-am pus la fiert. Se simte mirosul de afară. Cum am venit din oraș, înainte de-a deschide ușa, acest miros m-a făcut 198 să mă simt ca-n România, că să știi, Matei, că aici oamenii au de toate, dar n-au ce avem noi: mâncărurile tradiționale, obiceiurile, colindele. Acum însă cu voi vom face un Crăciun pe cinste
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
mă tragi pe sfoară, dar am răbdare să aștept că n-ai să te sufoci în pernă. Cecilia râdea pe înfundate. —Ai crezut că nu m-am prins ce urmărește fata mea din parc? Ea pierde, că se chinuie cu mirosul buretelui din plastic sau al fulgilor de la fundul gâștelor din pernă (râd amândoi), pe când eu mă delectez cu parfumul plăcut al ei, al bradului. Văzând că se încăpățânează schimbându-și poziția, Matei își pierde răbdarea și o gâdilă, aceasta fiind
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
scrie numele și data nunții. Nu știm precis când susțin teza. Perioada o știu dar nu și ziua cu precizie. Eventual vorbim cu bijutierul să treacă data nunții ulterior. — Ce frumos miroase în parc! Simți? îl întreabă Cecilia. —Simt, și mirosul florilor de tei mă face să simt și mai pregnant parfumul tău ca-ntr-o minunată simfonie a miresmelor. Într-adevăr parcul arăta splendid cu teii în floare. Florile de sezon îl îmbrăcau într-o mantie multicoloră pusă în evidență
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
și-o ridică pe neașteptate pe Cecilia, care se pregătea să scoată friptura din cuptor, o îmbrățișează, o învârte și-o sărută. —Răule, de ce mă mai săruți? — Fiindcă te iubesc. Ai făcut o friptură excelentă. Hm! ce frumos arată! Ce miros plăcut! Când mă întorc îți cer o porție mare și de friptură și de dragoste. Ca să se poată descurca mai bine, Cecilia era ajutată de mamă-sa mai mult, fiindcă soacră—sa era la serviciu. De multe ori Silvia chiar
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
m-am străduit să nu-l bag de seamă nicidecum (crezând, în sinea mea, că-i doar o nenorocită stare de moment), iar, în cele din urmă, am ajuns liniștit la adresa indicată de proprietar. Intrând în hambar, am simțit îndată mirosul puternic și grosolan, ce vădea limpede și solid că există ceva acolo, care spurcă locul. Așa încât, fără să zăbovim prea mult, ne-am luat fiecare vermorelul în spinare, cu intenția bună de a îndepărta elementul descompus și de prisos. Într
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
un gust amar de tot și te îndemna, chiar din prima clipă, să-ți întorci repede privirea în cu totul altă parte. Arăta ca un soi de cameră foarte strâmtă și plină de colete, din care răzbătea întotdeauna un neplăcut miros încins și sufocant, care ar fi tăiat repejor respirația omului nefamiliarizat cu el. Pereții erau cum nu se poate mai simpli și mai goi, toți patru zugrăviți la fel, pesemne într-un alb imaculat la început, dar aproape cenușii și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
răsufla foarte din greu și neobișnuit de șuierător. Șerban era mai conștient decât oricine altcineva că, nu peste prea mult timp, ceva din cale-afară de neplăcut ar putea să se petreacă. În aerul 184 Rareș Tiron de acolo, plutea deja mirosul unei nenorociri iminente. Totuși, neputând deloc să se înfrâneze, el începu numaidecât să vorbească pe un strident ton de reproș, dând glas puternic și energic opiniilor sale. Făcea asta cu gesticulații atât de vii și de ample, mișcând mereu din
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
reînceput să cred în bătrânelul fără talie șapte sau opt ani mai târziu, când, realizând că oamenii se măcelăresc între ei cu pasiune atât de Sărbători, cât și în restul anului și că tot mai mulți indivizi ajung să prefere mirosul de napalm parfumului cozonacului cu stafide, încrederea în rațiunea antropică mi s-a șubrezit considerabil. Astfel, am decis că este infinit mai comod să reaprind flacăra credinței în grăsani joviali care se strecoară pe coș decât să-mi fac iluzii
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
proiecțiile sale onirice), ci poziția firească de semilotus, care, în ochii unui hindus credincios, l-ar înfățișa pe omul pubelelor drept un ascet rătăcitor, în căutarea obstinată a iluminării depline. Cerșetorul stă nemișcat în lumina orbitoare a soarelui, imun la mirosurile pestilențiale și la zgomotele cacofonice care-l învăluie fără încetare, într-o parodie a tentației la care Buddha era supus, odinioară, de către fiicele lui Mara. Ochii i se odihnesc liniștit pe suprafața lucioasă a paginii tipărite; gura, cu buze aspre
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
din Ciocoii vechi și noi ni se impune, în special raportat la acela de mai sus, ca artificial, lipsit de imaginație, steril: "Era pe la mijlocul lui mai; aerul dulce (sesizați deja accentele diabetice ale expozeului?, n. m.) al dimineții, îmbălsămat de mirosul florilor sălbatice și de acel parfum răcoros al frunzelor de curând crescute, răspândea peste tot o suflare învitătoare; păsărelile (ah, iarăși diminutivele care îl excedau pe Maiorescu, n. m.), săltând prin crăngi, cântau acele mii de melodii sublime care inspiră
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
său nedospit de gând, cum ar fi râs Noica. Îl vor trezi, cu sastiseală, doar oropsiții mei studenți din anul I, în preziua examenului... De la Calea Tămâiei la Chanel sau unde intră în joc guma de mestecat Prefer să nu miros a nimic decât să miros a parfum. Marc Aureliu Dacă vederea a fost, timp de secole, privilegiată de o întreagă tradiție estetică, acordându-i-se locul de frunte în ierarhia simțurilor, modernitatea a repus tactilul în drepturile sale, printr-o
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
numitele organe vomeronazale. Succesul internațional al unei cărți ca Parfumul de Patrick Süskind se poate explica, fără îndoială, și prin existența unui uriaș orizont de așteptare al unui public hipnotizat de ideea subjugării, erotice și nu numai, a celuilalt prin miros. Este de ajuns să deschizi internetul ca să te lovești de această propagandă deșănțată, în urma căreia pari de-a dreptul prost dacă nu umbli imediat la pungă pentru a te transforma într-un Don Juan înmiresmat: "Imaginează-ți că ai putea
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
la care ai visat, fără alt efort decât să te îndrepți spre cea mai apropiată dintre ele. Pare un vis? Oameni buni, este realitatea! Feromonii umani fac exact asta. Îți dau posibilitatea să seduci o femeie doar pentru că-ți simte mirosul". În fond, ce altceva retranscrie Parfumul, cu poezia, cu subtilitatea și cu metafizica unui alt veac, decât tehnica de manipulare a feromonilor și de obținere artificială a acestora, pusă la cale de chimiștii zilelor noastre? Evident, mascată sub dorința de
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
celălalt, nu mi se pare a fi foarte convingătoare. La drept vorbind, nici pe vremea lui Genji încăperile nu erau cu mult mai mari, chiar și cele ale nobililor. Eu o leg, mai degrabă, de obsesia japoneză actuală pentru natural: mirosul natural al pielii este preferat celui, resimțit ca artificial, oferit de parfum. Atât de înrădăcinată este această manie, încât iată ce notă de subsol găsesc de cuviință să facă autorii unui ghid de conversație japonez-român, destinat a-l pregăti pe
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
începe să exale parfum de trandafir sau de vanilie, timp de aproximativ două ore. În campania de publicitate, producătorii își defineau target-ul ca fiind compus în principal din bărbați, cu precădere între două vârste, preocupați de eventualele neplăceri cauzate de mirosul corporal puternic. Îmi și imaginez o armată de Niou dezabuzați, lipsiți de rafinamentul, arta și gustul fără cusur al celor din vechime, luând neajutorați cu asalt rafturile supermarketurilor în căutarea elixirului promis al parfumului, ce garantează succesul personal, charisma și
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
prin fața ochilor, femei-mirodenie, răsturnate pe divane în spatele unor draperii de brocart greu, ca în tapiseriile cu Răpirea din serai, arăboaice cu șolduri umflate, pudrate cu praf de migdale pe după urechi și genunchi, în pliurile coapselor, persane cu sprâncene împreunate, cu miros de șofran la subsuori, indience mătăsoase din care se preling uleiuri grele, toată cohorta de Sulamite, Rașele, Elhame, Shiftehe, Zohrehe, Tayyebehe, Namite, Lakshme, Amatullahe, Maymunahe, Tawbahe, Fa'iqahe, Vasudare, Veene, Kamakshe, Idite, Eliezre, Ofire, Afrouzehe și mai presus de toate
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
măsură exemplară. -Florile sau orice plantă, ca și omul, au spirit și când sunt rupte acestea suferă foarte mult. Omul și copiii acestuia ar trebui să fie bucuroși și să se închine florilor pentru că sunt lăsați să le miroase, pentru că mirosul plantelor, al florilor curăță aerul de răutățile pământului, așa că nu-i bine ce a făcut fetița aceea sau alți copii care fac la fel ca ea. Despre așa ceva ar trebui învățați părinții mai întâi, și apoi copiii, a zis Zâna
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
știu când omul va înțelege câinele... Lătram căutând-o pe Viorela; dacă lor nu le pasă unde este, nu înseamnă că trebuie să fiu și eu la fel ca ei. Când a ajuns la marginea pădurii, i-a venit un miros pe care nu l-a mai întâlnit la viața lui. S-a oprit pe loc ca să asculte și să observe mai bine și nestingherit. I-a ieșit în cale un tufiș format din mlădițe de alun, unde s-a ascuns
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
că actele erau pe numele lui. Astfel a înțeles că este proprietarul a tot ce era acolo: casă, grădină, câteva păsări și animale. Bucuria lui Norocel a fost fără margini. VOIAJUL Ajuns obosit, afară zăpușeală, în troleibuz înghesuială, pe scară miros din combinat de toate felurile, în atmosferă ploaia aștepta să cearnă. Nori plumburii zburau cu rapiditate și, nemulțumiți de ceea ce făceau, se vânturau pe jos odată cu praful și hârtiile lăsate la întâmplare. Așa că m-am mulțumit cu un pahar de
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
se tot întreba cum să facă. Și-a adus aminte că trebuie să se orienteze; unde se află, în ce parte o fi apa, pentru că auzea gălăgia copiilor care erau la scăldat, din ce parte percepe că trebuie să vină miros de grâu proaspăt treierat sau miros de paie, de pleavă, poate și miros de șoarece, din ce parte bate, și dacă bate vântul... Și tot gândindu-se așa, s-a întrebat de ce, planta la rădăcina căreia stătea, nu are miros
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Și-a adus aminte că trebuie să se orienteze; unde se află, în ce parte o fi apa, pentru că auzea gălăgia copiilor care erau la scăldat, din ce parte percepe că trebuie să vină miros de grâu proaspăt treierat sau miros de paie, de pleavă, poate și miros de șoarece, din ce parte bate, și dacă bate vântul... Și tot gândindu-se așa, s-a întrebat de ce, planta la rădăcina căreia stătea, nu are miros...S-a uitat la frunze, s-
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]