3,463 matches
-
dau creierului nostru informații sociale ad-hoc, concepute pentru a ne crește plăcerea și a stimula căutarea produselor marcate. Este evident că campaniile de publicitate costă scump și că doar firmele profitabile își vor putea asigura o vizibilitate totală și să mizeze pe efectul „marcă și plăcere”. Într-o a doua fază vor obține câștiguri substanțiale care vor permite realizarea altor campanii publicitare, ceea ce crește și mai mult plăcerea subiectivă asociată mărcii. Conjugarea mass-media cu sensibilitatea creierului nostru pentru mărcile foarte cunoscute
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
avantajele financiare poate avea ulterior numeroase alte beneficii. Comportamentele altruiste publice determină o distorsionare a relațiilor între star și publicul său (Ah, are o inimă atât de mare... Nu numai că e cunoscut, dar face și atâta bine.). toate astea mizează de fapt pe cel mai elementar mecanism al psihologiei umane. Concluzie Televiziunea favorizează comportamentele altruiste pentru că le crește ratingul personalităților care apar pe sticlă. Celebritățile țin un discurs despre valorile umanitare, despre drepturile omului, despre politica corectă, pentru că gesturile lor
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
să renunțe la fumat decât cei care au văzut versiunile mai blânde. Prin urmare, nu este suficient să înspăimânți pentru a modifica comportamentele. Teama nu este un motor suficient în sine pentru a determina acțiunea, iar mesajele de sensibilizare care mizează pe acest sentiment nu își ating obiectivul în multe cazuri. Cum poate fi explicat acest paradox? N-ar trebui să ne așteptă ca fumătorii confruntați cu pericolul extrem al tutunului să fie primii care iau taurul de coarne și renunță
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
exemplu, invitația de a citi poemul ca pe un distih în chiasmă (de la "o lovitură de zaruri" la "ca și", apoi de la "ca și" la o "lovitură de zaruri"). Textul în sine este o permanentă provocare adresată inteligenței cititorului și mizează pe forța contradicției. Cert e că Numărul și Sirena reușește să tulbure apele exegezei mallarméene și să ne facă să reconsiderăm raporturile poetului cu hazardul. In honorem Edgar Morin Sociolog, istoric, filosof, Edgar Morin a împlinit 90 de ani pe
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
carte mai "cuminte" între mîini și, în același timp, este sedus de ineditul situației și, pocnind de orgoliu creator, obnubilat de responsabilitatea sa de a da viață sau moarte personajului care îl imploră... nu face nimic. În orice caz, Roussy mizează pe această curiozitate maladivă, care ne face să mergem pînă la capăt, "debarasîndu-se" de autoritatea sa auctorială pe spinarea bietului cititor, care termină cartea cu un viu sentiment de culpabilitate și de neputință. NU MAI CITI. NU VREAU SĂ MOR
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
unei concepții alternative a raționalității, "raționalitatea comunicativă", bazată pe teoria acțiunii comunicative, iar la o altă problemă detectată în discursul modernității paradigma filosofiei conștiinței Habermas găsește soluția prin înlocuirea acesteia cu "paradigma înțelegerii subiecților capabili de vorbire și acțiune", ce mizează pe comunicarea intersubiectivă pentru a atinge idealurile de consens și solidaritate socială. Departe de a propune o abordare sceptică, Habermas include în proiectul său o serie de amendamente ce țin de filosofia socială și politică, pentru a da o nouă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
modern. Este simplu de observat că primul tip descris corespunde tezei continuității dintre postmodernism și modernism, în timp ce al doilea se încadrează în teoria rupturii, a negării, a depășirii complete a modernismului într-o modalitate de ordin paradigmatic. De asemenea, Foster mizează pe prima categorie, cea a postmodernismului de rezistență, pe care îl consideră mai productiv, mai ales că permite critica și explorarea modernismului, dar fără a trebui să se întoarcă la formele sale originare. Astfel, "un postmodernism de rezistență apare ca
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
să depășească dificultățile înțelegerii, ale diverselor lacune sau ale interiorizării codului propus) dar, în momentul în care s-au depășit dilemele, scriitura se transformă într-un text (în sensul de înscris, document etc.). De acum înainte, autorul nu mai poate miza decât pe scriitura pe care a generat-o într-un cititor lectura operei sale: "funcția lecturii ca scriitură care transformă textul și oferă spre citire un alt text va avea drept consecință suprimarea unui spațiu cu trei dimensiuni: dacă totul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
tensiune perpetuă, lipsită de destindere sau de purificare. O altă modalitate în care este surprins termenul de seducție este aceea de refulat al discursului tradițional, deoarece se dezice de prezența pură, de stabilitate și de o structură văzută ca închidere, mizând, dimpotrivă, pe deschidere, precum și pe un discurs filosofic hibrid, impur. Dacă la greci hybris-ul reprezenta încălcarea măsurii, seducția se pliază acestui concept, transgresând limitele prea înguste ale discursului clasic. Cu toate acestea, ea este destinată paradoxului: deși vrea să
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
jocul, ritualul, artificiul, prin urmare nu este la fel de "rafinată" ca jocul seducției. Dacă este înțeleasă într-o accepțiune slabă, ca seducție a puterii, a publicității, atunci seducția poate fi apropiată strategiilor dorinței. Într-o altă concepție însă, și pe aceasta mizează autorul în discuție, seducția depășește planul natural sau pe cel al relațiilor sociale: "singurul lucru de opus la faimoasa teză a lui Freud: "Anatomia este destinul", ar fi Seducția, care merge mult dincolo de regulile unui joc, reinventat de fiecare dată
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o formă ascetică de probă spirituală, dar și pedagogică, un fel de "maieutică" erotică și ironică în același timp; • formă de duel, agon, joc războinic 522. 6.2.3. Etapa politică a seducției. Seducția ca practică Stadiul politic nu mai mizează pe o seducție tare, ci pe o seducție rece, care guvernează sfera informației și a comunicării. Baudrillard consideră că acum seducția a căzut din "rangul" de metaforă, devenind o practică, ea este umilită, degenerând din aria farmecului și a agon-ului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de scriitură, care, în viziunea sa, este capabil să înglobeze seducția, spre deosebire de conceptul de discurs. În consecință, o scriitură care s-ar ghida după o logică și o retorică a seducerii ar trebui să fie în mod necesar ironică, să mizeze pe absența sau ambiguitatea sensului, să instituie secretul, amânarea, regula și deconstrucția ca elemente de bază. Cu alte cuvinte, în grila hermeneutică baudrillardiană, sugestia ce ni se oferă este aceea de a schimba paradigma "banală" cu cea "fatală", pentru ca un
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a discursului baudrillardian, și, mai mult decât atât, într-o adevărată strategie discursivă postmodernă. Termenul de seducție poate fi analizat și ca erodând discursul tradițional, deoarece se dezice de prezența pură, de stabilitate și de o structură văzută ca închidere, mizând, dimpotrivă, pe deschidere, precum și pe un discurs filosofic hibrid, impur. În termenii unui procedeu discursiv, seducția a putut fi astfel comparată cu deconstrucția derridariană, accentuându-se și mecanismele sale de funcționare discursivă (care includ logica ambivalenței, "amânarea sensului", ironia, provocarea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pătruns de demnitate și opintelile celor trei - un balet fantast o înlănțuire perfectă de piruete - trădau acum o virtuozitate înaltă o știință străveche Mizî ți-au obosit mâinile tot răsucind în vis o țigară scuturându-i scrumul feeric incandescent Ai mizat constant pe (aceeași) pulbere: pulberea unui drum (fără capăt) pulberea arzându-ți tălpile mici de copil derbedeu pulberea de-a aduna în nări secrete vinețiul sau albul liliacului revărsat peste garduri (la sfârșit de aprilie) pulberea unei îmbrățișări (ultime) pulberea
Poezie by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/8573_a_9898]
-
bancheta din spate. Dactăr Nicu & his Skyzoid Band sînt șoferi excelenți și discreți cît încape. E trendy să verși de la balcon, dac-ai băut Ballentine's și te afli la minim etajul 30. E trendy să faci milioane la bursă mizînd pe sperma birmană, genocidul din Congo și copiii flămînzi din Zimbabwe. Dactăr Nicu & his Skyzoid Band sînt brokeri de mare încedere, acționează la fracțiuni de secundă. E trendy să cumperi biserici întregi, cu tot cu enoriași, apoi să-i trimiți să voteze
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
categorii, totuși speculatorul se prezintă printr-un comportament specific: speculatorul are o atitudine diferită față de risc, În comparație cu investitorul obișnuit: primul este atras puternic de investițiile cu risc deosebit de mare, cel de-al doilea preferă un risc cît mai scăzut; speculatorul mizează pe un profit anormal de mare, corespunzător cu riscul pe care și-l asumă , În timp ce investitorul obișnuit contează pe un profit normal de mare; speculatorul acționează mai mult pe termen scurt, În timp ce pentru o investiție obișnuită orizontul de timp este
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
receptor; d) transferarea pe lângă fluxul financiar inițial și altor fluxuri, multe dintre ele având o consistență reală. 4. Comportamentul specific speculatorului presupune: a) este atras puternic de investițiile cu risc deosebit de mare; b) preferă un risc cît mai scăzut; c) mizează pe un profit anormal de mare, corespunzător cu riscul pe care și-l asumă; d) contează pe un profit normal de mare. 5. Comportamentul specific investitorului presupune: a) preferă un risc cît mai scăzut și acționează pe termen lung; b
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
pe un profit anormal de mare, corespunzător cu riscul pe care și-l asumă; d) contează pe un profit normal de mare. 5. Comportamentul specific investitorului presupune: a) preferă un risc cît mai scăzut și acționează pe termen lung; b) mizează pe un profit anormal de mare; c) consideră că informațiile și semnalele furnizate de către piață sunt corect iterpretate de către toți; d) crede că are un avantaj informațional față de ceilalți și acționează mai mult pe termen scurt. 6. Investițiile realizate din partea
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
și de la servicii la capital și tehnologie. În contextul globalizării, înseși forma și auto nom ia statului sunt schimbate în mod subtil, globalizarea conferind o nouă interpretare sensului de stat-națiune. Astfel, rolul statului în contextul globalizării tinde să se mini mizeze. Dacă până acum câteva decenii, statul r epr ezenta principalul actor al relațiilor economice și financiare internaționa le, astăzi, acest rol a fost pre luat de către companiile multinaționale - factori determinanți ai intensifică rii fluxurilor internaționale de capital. În ce ea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
timpului "de manevră" disponibil, între încheierea tranzacției și lichidarea sa pe piața cu reglementare lunară, investitorii pot efectua următoarele operațiuni 10: 1. vânzarea pe poziția "descoperit" vânzătorul angajează vânzarea unor titluri de care nu dispune în momentul încheierii tranzacției și mizează că le va cumpăra mai ieftin până la scadență; 2. operațiuni cu acoperire Cumpărătorul dispune numai parțial de suma necesară tranzacției și nu poate apela la piața la vedere. Nu stă în intenția sa să includă titlurile cumpărate în portofoliu. El
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
cu acoperire Cumpărătorul dispune numai parțial de suma necesară tranzacției și nu poate apela la piața la vedere. Nu stă în intenția sa să includă titlurile cumpărate în portofoliu. El inițiază pe piața cu reglementare lunară o cumpărare în marjă, mizând pe posibilitatea de a revinde titlurile cu profit până în ziua de lichidare. Operațiunea este speculativă și implică un risc considerabil, deoarece o evoluție defavorabilă a cursului poate duce la anularea sumei investită inițial. 3.3.3. Tranzacții la termen de
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
în operațiunile cu primă are un câștig nelimitat și o pierdere limitată la valoarea primei. Vânzătorul unui contract cu primă are, în mod simetric, o pierdere nelimitată (la dreapta prețului din contract) și un câștig limitat la valoarea primei. Vânzătorul mizează pe o piață în scădere și pe abandonul primei. 12 3.3.3.b. Stelaje Stelajele îmbină caracteristici ale unei tranzacții ferme cu caracteristici ale unei tranzacții de tip condițional.13 Spre deosebire de contractele cu primă, cumpărătorul unui stelaj pe acțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
declară vânzător și vinde la cursul cel mai mare (borna superioară), când "partenerul" său se declară cumpărător. El obține câștig când cursul la scadență este între bornele stelajului. Spre deosebire de tranzacțiile cu primă, unde vânzătorul anticipează scăderea pieței, la stelaje, vânzătorul mizează pe o fluctuație mică a pieței (un curs între borne). Câștigul său este, de asemenea, limitat. Cumpărătorul, în tranzacțiile cu primă, anticipează o creștere a pieței. Cumpărătorul unui stelaj mizează pe o variabilitate mare a cursului (scădere sub borna inferioară
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
cu primă, unde vânzătorul anticipează scăderea pieței, la stelaje, vânzătorul mizează pe o fluctuație mică a pieței (un curs între borne). Câștigul său este, de asemenea, limitat. Cumpărătorul, în tranzacțiile cu primă, anticipează o creștere a pieței. Cumpărătorul unui stelaj mizează pe o variabilitate mare a cursului (scădere sub borna inferioară sau creștere peste borna superioară), fără a putea preciza sensul mișcării acestuia. Operațiunile speculative cu stelaje presupun executarea contractului înainte de scadență (în ziua de lichidare a uneia din primele cinci
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
este "la bani" (at the money). Dacă V.I. 0, opțiunea este "fără bani" (out of money). Dacă V.I. 0, prima este dată în exclusivitate de valoarea timp. Valoarea timp reprezintă valoarea pe care cumpărătorul opțiunii este dispus să o plătească, mizând pe o evoluție favorabilă a cursului până la scadență. Este cu atât mai mare cu cât scadența este mai îndepărtată 18. O altă definiție a valorii timp este următoarea: "diferența cu care trebuie să crească (call) sau să scadă (put), prețul
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]