6,604 matches
-
prin intermediul actorilor • O presupoziție morală Sociologia contemporană dezvoltă în mod cvasi-sistematic tehnica convorbirilor (în cadrul stagiului universitar, este o tehnică elementară). De vreme ce anchetatorul caută să cunoască motivațiile, pare logic să întrebe despre ele în anchetă. Sociologul poate astfel să examineze valorile mobilizate de indivizi. El "ia în serios" discursul actorilor pentru a-i sesiza coerența, mergând până la a considera că aceasta este o atitudine morală. Unii chiar se ridică împotriva așa-numitelor științe umane, care trec peste indivizi și decid în locul acestora
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Capitolul 6 Interpretări în lumina tradițiilor sociologice Un asemenea capitol poate surprinde, în cel puțin trei privințe: el aplică tematica foarte contemporană a "practicilor culturale" anumitor părinți fondatori ai sociologiei, părând să cedeze astfel anacronismului. În realitate, autorii clasici sunt mobilizați ca inițiatori ai marilor orientări interpretative în interiorul cărora sociologii contemporani se înscriu inevitabil; el ia aparența unei munci școlărești de listing al autorilor, deși este mai degrabă vorba de o muncă de clarificare a filiațiilor între autori și concepte, muncă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și nerepro-ductibilă) și arta comercială, industrială sau "de masă", reproductibilă. Stă mărturie opoziția de la începutul anilor 1950 între cinematografia de autor a Noului Val și cinematografia comercială. Se opun, în fond, arta experimentală dezinteresată, lipsită de alte mijloace în afara celor mobilizate de creator, și arta industrială, care evoluează pe terenul convențiilor stabilite, se sprijină pe resurse importante și se adresează unui public larg (Becker, 1988). În Le triple jeu de l'art contemporain (1998c), Nathalie Heinich detașează formal trei timpi de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de piață oferă avantajul de a distinge oferta și cererea de bunuri, de ocupații și de credite culturale. Oferta Aceasta corespunde bunurilor și serviciilor culturale introduse în schimb și producătorilor și prestatorilor înșiși: artiștii, dar și toți cei care se mobilizează pentru a "oferi" bunuri, adică negustorii, instituțiile, presa... Oferta trebuie așadar înțeleasă în sens larg, căci ea include toți intermediarii care sunt reprezentanții concreți ai acestei entități abstracte numite "piață" (cf. Becq, 1994, despre dezvoltarea concomitentă a intermedierii comerciale și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ci pornind de la actorii care le fac să circule și de la "regimurile de schimb" (adică modurile de construire a valorii lor) în care se inserează. Ele depind de diferitele tipuri de ofertanți, de intermediari și de consumatori pe care îi mobilizează, de "rețelele" în care se înscriu. Caracteristicile lor formale sunt simplificate la extrem: pictura este calificată drept "abstractă" sau "figurativă", "istorică" sau "contemporană", "avangardistă" sau "clasică". Motivul este că această sociologie se limitează la categoriile utilizate de "indigeni" (cei care
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
individ sau unei instituții să fie incluse sau excluse. Lucrările lui Becker despre devianță abordează și dezvoltă această problemă. El a fost interesat de munca "antreprenorilor de morală", care creează normele în numele unei cauze pe care o consideră justă și mobilizează colectivele care contribuie la elaborarea definițiilor. În lumile artei și culturii, "universuri parabolice" prin excelență (Berger și Lukmann, 1996), aceste abordări sunt deosebit de eficace, deoarece problema definirii ocupă un loc central: bunurile culturale sunt suporturi privilegiate pentru interpretări. Importanța profesioniștilor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
om este valabil și pentru un popor. Când cineva dorește să își ofere o satisfacție, el trebuie să vadă dacă aceasta își merită costul. Pentru o națiune, cel mai mare bun este Securitatea. Dacă pentru a o obține trebuie să mobilizeze o sută de mii de persoane și să cheltuiască o sută de milioane de franci, eu nu am nimic de spus. Este o bucurie cumpărată cu prețul unui sacrificiu. Să nu fie nicio neînțelegere cu privire la bătaia tezei mele. Un legislator
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
pentru a simplifica, în loc de a vorbi de o sută de mii de oameni și o sută de milioane de franci, să facem raționamentul pe un om și o mie de franci. Iată-ne în satul A. Recrutorii fac turul și mobilizează un individ. Perceptorii de taxe își fac și ei turul și iau o mie de franci. Individul și suma de bani sunt duși la Metz, cea din urmă fiind destinată să asigure traiul celui dintâi timp de un an fără
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
numeroase afinități -, socialismul, se ivise, amenințător și formidabil, din baricadele lui Februarie. Bastiat s-a întors împotriva acestui nou adversar și l-a combătut pe domnul Louis Blanc și ideile sale cu aceeași ardoare, cu aceeași vervă pe care le mobilizase odinioară împotriva domnilor Odier, Lebeuf și Mimerel. În primele zile ale revoluției, și-a dat concursul unei foi pe care distrugerea, vai!, provizorie, a vechilor piedici aduse libertății presei, a făcut-o să apară la o zi după luptă. Cităm
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
din cele câteva proiecte și norme oficial recunoscute, cu cât o societate lasă mai puțin loc pentru cultura îndoielii și pentru învățul dezvățului, cu atât prostia ca încremenire în proiect câștigă teren și scleroza acelei societăți este mai mare. Prostia mobilizează o imensă cantitate de energie mentală și are nevoie de ea; într-un anume fel, de mai multă decât are nevoie inteligența. Pentru că tot ce se pierde în vederea distanțării critice față de proiect și faptă, tot ce se pierde în vederea realizării
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
inițială a unei captații care trebuie rapid depășită în direcția unui erotism sublimat cultural. De aici și drama lui Cioran: el va fi sistematic reprimat în nevoia lui de a exprima senzorial un sentiment de o intensitate extremă, care îi mobilizează pentru ultima oară întreaga existență. Numai că drama aceasta își are izvorul ultim nu în ceva întîmplător și derivat, cum este până la urmă personalitatea Friedgardei, ci în necesitatea personalității lui Cioran și, ca să spunem așa, în personalitatea operei sale. Fiind
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ci disponibilitatea de a crede că invizibilul poate fi sistematizat, investigat, într-un cuvânt cunoscut. Pentru mine religiile sânt enorme metafore ale transcendenței. Când spun "metafore", iau cuvântul în sens propriu: o uriașă cantitate de elemente din lumea vizibilului este mobilizată și pregătită pentru a fi "transportată dincolo" (metaphorein), cu gândul că în felul acesta invizibilul ar putea fi intuit, aproximat etc. În mod stângaci (și disperat) se încearcă cucerirea invizibilului prin vizibil și a necunoscutului prin cunoscut. Toate religiile au
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
resorturile scrisului. Simetric, în cazul în care coarda e flască, înseamnă că potențialul de vibrație al unei ființe s-a risipit printr-o proastă gospodărire a lui. Acesta e pericolul celor care fac din cultură o finalitate și care își mobilizează ființa sub semnul "performanței culturale". Când Cioran mi-a dat în treacăt, în timpul unei plimbări matinale prin Jardin du Luxembourg, sfatul să nu mai citesc o vreme, el pornea de la pericolul pe care intuia că îl ascunde în sine programul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care l-a pus în pagină și a celui care, de partea cealaltă, îl percepe în solitudinea lecturii. Pentru că se adresează de fiecare dată unui singur cititor, scrisul poate aspira cel mult la un scandal în intimitate. Oamenii se vor mobiliza oricând în jurul unui cântec, al unei lozinci, al unui discurs, dar niciodată al unei pagini scrise. Marii mărturisitori sfârșesc prin a fi îngropați de înseși cuvintele care trebuiau să-i exprime. Poți să scrii pagini care ar face până și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ajunge la semnarea protocolului dacă va promite împrăștiarea corpurilor de armată. Gorceacoff a inventat acest espedient și spera de la el un mare succes. Dar guvernul rusesc e scos afară din pârtia sa prin mișcările panslaviste și n-ar putea să mobilizeze chiar dacă s-ar obliga aceasta prin un anume tractat. O împrăștiere a armatei după ce Turcia va demobiliza nu va folosi la nimic, pentru că Rusia nu mai e stăpână pe armata sa, care dorește războiul. Guvernul rusesc e într-o poziție
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
până la 1 octombrie 1922 cu o arendă anuală de lei șasezeci, pe care arendașul se obligă să o achite în patru rate trimestriale”. Contractul nu s-a pus în aplicare, deaoarece a început războiul, iar Ion S. Ioniță a fost mobilizat, fiind în acel timp om tânăr. Actul din care am reprodus reprezintă dovada că aceasta era forma de practicare a comerțului după disoluția obștii sătești devălmașe la care ne-am raportat mai sus. De reținut, totuși, că se folosește expresia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiind data când se face inspecția și consemnarea de mai sus. Într-o lucrare monografică inedită despre comuna Nicorești se prezintă o informație, a unui octogenar prin anii '70, arătând că a funcționat în „timpul primului război mondial, în locul învățătorilor mobilizați pe front, învățătorul M. Ciubotaru, detașat de la satul Condrea, comuna Umbrărești, unde era zonă militară”. Indiscutabil că, în 1917, școala de la Condrea nu-și desfășura activitatea, satele Salcia și Condrea fiind sub focul artileriei inamice, sate în care s-au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
orice abatere și intervenea cu autoritate, chiar dacă fapta aparținea cuiva mai sus ca noi.... Înclinarea spre poezie i-a devenit o adevărată pasiune... Cum a înțeles să-și îndeplinească misiunea de învățător, e ușor de închipuit, căci a reușit să mobilizeze sătenii la construirea unui local de școală, așa cum îl visase el, fiind atunci cel mai de seamă din comuna Umbrărești. Satul, descoperind în el pe cel mai de preț ajutor, l-a înconjurat cu o nețărmurită dragoste. Dar și devotamentul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fost furată de către un nemernic”. Prietenul deține textul unei poezii inedite, intitulată Popas, scrisă în ziua de 3 februarie 1928, când se afla la amar, în concentrare la Bacău, în conflict cu un ofițer. În calitate de ofițer de rezervă a fost mobilizat în Războiul de Reîntregire, găsindu-și sfârșitul la datorie, în încleștare cu dușmanul care ne cotropise, cu un an mai înainte, pământul strămoșesc al Moldovei. Confrații de catedră i-au deplâns pierderea și i-au elogiat activitatea, bărbăția și meritele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
anchete ne permit să arătăm diferența dintre cunoașterea instituțională a fenomenului și realitatea agresiunilor suferite. Ele dezvăluie importanța "cifrei negre", a delincvenței ascunse. În ce privește mediul școlar, acest tip de metodologie a devenit mult mai frecvent în Europa și în lume, mobilizând cercetătorii în anchete vaste, constituind importante baze de date care ne permit o evaluare mai corectă a importanței și evoluției fenomenului. În Franța, ancheta lui Horenstein și Voyron-Lemaire (în Charlot și Emin, 1997) privind dascălii victime anchetă care nu este
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
rezoluția 48/104 a Adunării Generale a Națiunilor Unite, 20 decembrie 1993. Aceasta este încă una dintre provocările educaționale majore în numeroase țări, mai ales în Africa subsahariană. Am putut constata noi înșine, cu ocazia anchetelor din Djibouti, cum se mobiliza terenul pentru această școlarizare, cu rezultate vizibile. Totuși, cum notează un raport al UNESCO, eforturile depuse pe plan internațional pentru încurajarea școlarizării, în special pentru fete, și ameliorarea calității experienței școlare pornesc de la principiul că școlile sunt, peste tot în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pedeapsă corporală", a se înțelege bătaia la fund împotriva căreia aceste mișcări au pornit o cruciadă. Tocmai s-au întrunit în Senat, sub înaltul patronaj al președintelui acestuia și al șefului statului. S-ar zice că problema este gravă, de vreme ce mobilizează cele mai înalte autorități ale republicii, despre care credeam că au alte griji acum. S-ar părea că suntem rușinea Europei și că vecinii noștri se îngrozesc văzând o mână părintească lovind un poponeț tricolor [...]. Suntem excepția "cuculturală". Trebuie ca
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
distinge între interesele vitale și cele periferice. Credibilitatea Statelor Unite a fost în realitate mai afectată de forma pe care a luat-o angajamentul din Vietnam, decît de angajamentul în sine: Vietnamul nu era la început suficient de important pentru a mobiliza forțe masive, iar mai tîrziu a devenit prea important pentru a putea dezavua angajamentul făcut. În al doilea rînd, problemele americanilor în Vietnam erau provocate de abordarea îngrădirii pornind de la status quo. O politică a stabilității care identifică instabilitatea cu
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
concurență intra-burgheză. Imperialismul este văzut aici ca o internaționalizare a unei competiții interne din cadrul bur-gheziei2. Capitalul-finanță avea nevoie de un stat puternic, a cărui politică să sprijine lupta monopolurilor capitaliste pentru piețe de desfacere în întreaga lume. Pentru a mobiliza suficiente resurse interne pentru politicile imperialiste, statul se baza din ce în ce mai mult pe o ideologie a imperialismului, consolidată în vremurile unei aprige competiții internaționale: ea era un amestec de rasism, naționalism și militarism. În mod similar, Bukharin a subliniat că internaționalizarea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
capitalismului mergea mînă în mînă cu o crescîndă naționalizare a politicii. La nivel intern, monopolurile capitaliste nu prea puteau să se bazeze pe o strategie de genul "dezbină și stăpînește", din cauza contra-reacției sindicatelor. Însă la nivel internațional, ele puteau să mobilizeze loialitatea naționalistă contra altor state capitalist-monopoliste. Aceasta ne conduce la punctul final, și anume explicarea războiului. Într-o scriere din 1916, Lenin extindea viziunea antagonistă a relațiilor dintre state, propusă anterior de Hilferding și Bukharin, asupra fenomenului războiului. Scrierile lui
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]