14,158 matches
-
concepția privind conflictele în lume și identificarea priorităților. Misiunile de evaluare care se intreprind de către Comisie sau în colaborare cu Consiliul, au scopul de a identifica măsurile ce trebuie luate în zonele de conflict. Mecanismul de protecție civilă (M.P.C.) permite mobilizarea și coordonarea ajutorului pus la dispoziție de către statele membre pentru gestionarea unei catastrofe sau a unui atac terorist. El deține mijloace de salvare disponibile și facilitează, prin Centrul de informare și monitorizare, comunicarea între statele furnizoare de ajutoare de urgență
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă. De asemenea, președintele României este comandantul forțelor armate și îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. (art. 92) El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate. În caz de agresiune armată îndreptată împotriva țării, Președintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii și le aduce neîntârziat la cunoștință Parlamentului, printr-un mesaj. Totodată, președintele României instituie starea de asediu sau starea
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
fostul imperiu sovietic să treacă de la o societate închisă la una deschisă. Le-am cerut părerea a doi experți în politică, întrebându-i ce puteam face pentru a împiedica realegerea președintelui Bush. Ambii au schițat același plan. S-a încercat mobilizarea alegătorilor la nivel local în cazul a cinci state indecise; dacă această strategie putea fi extinsă la toate cele 16 state aflate în joc, atunci ar fi influențat semnificativ rezultatul. Am cooptat și alți câțiva donatori și am obținut suficienți
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
penalizări. Ca atare, obiectivele Protocolului puteau fi atinse fără a încetini semnificativ procesul de încălzire globală. Deși Protocolul de la Kyoto a intrat în vigoare fără participarea Statelor Unite, viitoarele progrese depind de schimbarea atitudinii Americii. Se pun la cale planuri de mobilizare a opiniei publice americane și sper că vor avea un impact hotărâtor. Perspective economice Economia globală este stabilă în momentul de față. Există câteva dezechilibre fundamentale, dintre care cele mai evidente sunt deficitul comercial din Statele Unite și surplusurile comerciale din
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
populației. Masele sunt interesate de prosperitate și securitate, nu de politica externă. Dar Europa ca prototip al societății deschise globale ar putea stimula imaginația unei minorități a cărei afiliere să contracareze influența celor motivați de sentimente rasiste și naționaliste. Avantajul mobilizării unei minorități care susține societatea deschisă este că acești oameni nu vor trebui să cadă de acord asupra altor lucruri care se dispută în Europa. Social-democrații, creștin-democrații și liberali-democrații și-ar putea uni forțele în misiunea Uniunii Europene în politica
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
Servicii ale Direcțiilor, Secții ale Serviciilor și Birouri ale Secțiilor. Existau, de asemenea, o serie de compartimente comune tuturor ministerelor: Cabinetul Ministrului, Secretariatul General, Direcția Personalului, Direcția Contabilității, Serviciul Inspectorilor, Registratura, Statistica, Serviciul Contencios, Serviciul Tehnic, Serviciul Medical și Biroul Mobilizări. footnote>. Dacă până în 1929 se adopta o lege specială pentru organizarea fiecărui minister, de data aceasta toate ministerele au fost organizate într-un sistem unitar<footnote Legea Generală de Organizare a Ministerelor, „Codul Hamangiu”, XVII, p. 877. footnote>. Cu toate că prin
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
organizarea, funcționarea și finanțarea partidelor politice; c) statutul deputaților și al senatorilor, stabilirea indemnizației și a celorlalte drepturi ale acestora; d) organizarea și desfășurarea referendumului; e) organizarea guvernului și a Consiliului Suprem de Apărare a Țării; f) regimul stării de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și al stării de război; g) regimul stării de asediu și al stării de urgență; h) infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora; i) acordarea amnistiei sau a grațierii colective; j) statutul funcționarilor publici; k
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat<footnote Vezi art. 62 din Constituția României, republicată. footnote>. Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru un mandat de patru ani, care se prelungește de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, până la încetarea acestora. Alegerile pentru Camera Deputaților și pentru Senat se desfășoară în cel mult trei luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea parlamentului. Opțiunea pentru un sistem identic de alegere a celor
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
României Potrivit art. 63 din Constituția României republicată, Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru un mandat de patru ani<footnote Durata mandatului mai este cunoscută și sub denimirea de legislatură. footnote>, care se prelungește de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, până la încetarea acestora. Mandatul Camerelor se prelungește până la întrunirea legală a noului parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituția și nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice. Proiectele de
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
footnote> separate. Camerele își desfășoară lucrările și în ședințe comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorității deputaților și senatorilor, pentru: a) primirea mesajului Președintelui României; b) aprobarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat; c) declararea mobilizării totale sau parțiale; d) declararea stării de război; e) suspendarea sau încetarea ostilităților militare; f) aprobarea strategiei naționale de apărare a țării; g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Țării; h) numirea, la propunerea Președintelui României, a directorilor serviciilor
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
țării, Președintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii și le aduce neîntârziat la cunoștință parlamentului, printr-un mesaj. Dacă parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanșarea agresiunii. În caz de mobilizare sau de război, parlamentul își continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.” „Președintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
și al integrității teritoriale a țării. Pentru a-și îndeplini rolul de garant al valorilor menționate, dispune de importante prerogative: prezidează Consiliul Suprem de Apărare a Țării; este comandantul suprem al forțelor armate; poate declara, cu aprobarea prealabilă a parlamentului, mobilizarea parțială sau generală a forțelor armate; instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgență etc. <footnote I. Alexandru, Tratat de administrație publică, Editura Universul Juridic, București, 2008, p. 295. footnote> Alin. (2) al art. 80 din Constituție îl
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. În cursul unui an, parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni ale mandatului Președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență. Președintele încheie tratate internaționale în numele României, negociate de guvern, și le supune spre ratificare parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate și acorduri internaționale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Reprezentanții diplomatici ai altor state sunt acreditați pe lângă Președintele României. Președintele României este comandantul forțelor armate și îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a parlamentului, mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate. Numai în cazuri excepționale, hotărârea președintelui se supune ulterior aprobării parlamentului, în cel mult cinci zile de la adoptare. În caz de agresiune armată îndreptată împotriva țării, Președintele României ia măsuri pentru respin gerea agresiunii
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
Președintele României ia măsuri pentru respin gerea agresiunii și le aduce neîntârziat la cunoștință parlamentului, printr-un mesaj. Dacă parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanșarea agresiunii. În caz de mobilizare sau de război, parlamentul își continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor. Președintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
condițiile prevăzute de lege; d) acordă grațierea individuală. 4.1.5. Actele președintelui În exercitarea atribuțiilor sale, șeful statului emite acte cu titlul de decret. Acestea pot avea caracter normativ sau individual. De pildă, decretul prezidențial prin care se declară mobilizarea parțială sau generală a forțelor armate sau decretul prin care se instituie starea de asediu sau starea de urgență au caracter normativ. Decretul prin care se conferă decorații sau prin care se acordă gradul de general are caracter individual. Unele
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
satisfacă propriile nevoi.<footnote Bruntland, Gro Harlem (1987), op. cit. footnote> O societate durabilă este aceea care își modelează sistemul economic și social, astfel încât resursele naturale și sistemele-suport ale vieții să fie menținute.<footnote Brown, R.L. (2008), Planul B 3.0 - Mobilizare generală pentru salvarea Planetei, Editura Tehnică, București. footnote> (Lester R. Brown, 2008). Un ansamblu de transformări calitative, structurale și orientative, petrecute atât în economie, cât și în cercetarea științifică și a tehnologiilor de fabricație, în mecanismele și structurile organizatorice, de
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
investitorilor etc.); - extinderea tipului de resurse naturale care urmează a fi valorificate prin luarea în considerare a terenurilor agricole necultivate, despădurite, reconstruite ecologic, a energiei soarelui, vântului, apelor geotermale, apelor curgătoare, terenurilor umede, zona montană privită integral, resursa umană etc.; - mobilizarea capitalului național în realizarea investițiilor. O soluție ar putea fi atragerea economiilor emigranților români prin intermediul băncilor de credit agricol (care urmează a fi înființate în mediul rural), investițiilor (idei de afaceri) în parcul agroindustrial; - investiții în reconstrucția ecologică a terenurilor
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
pp. 1152-1163 Brody, S.D. (2003), „Evaluating the role of resouruces - based industry in ecosystem approaches to management”, în Society and Natural Resource, 16 Brown, R.L. (2006), Planul B 2.0, Editura Tehnică, București Brown, R.L. (2008), Planul B 3.0 - Mobilizare generală pentru salvarea Planetei, Editura Tehnică, București Brundtland, Gro Harlem (1987), Our Common Future, Oxford University Press, Oxford Bulearcă, M., Șerban, C.E., Bădileanu, M., Muscalu, M.S. (2010), „Rents theory and modeling mining rents”, în Quality - Access to Success, Proceedings, (11
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
operativ și judicios repartizat, poate să ajute la depistarea oportună a perturbărilor, deficiențelor și blocajelor care intervin în calea realizării obiectivelor. Pe baza acestor constatări pot fi derulate intervenții prompte și măsuri de înlăturare. Numai un control eficient poate determina mobilizarea forțelor latente, atât ale liderului, cât și ale elevilor, în scopul susținerii obiectivelor propuse. Controlul, la nivelul managementului clasei de elevi, nu este numai un mecanism reglator de ansamblu, ci este și un suport pentru activități cum ar fi cele
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
factori etiologici și de prognostic. Pașii specifici pentru analiza unui asemenea caz de abatere sunt următorii: - observarea pasivă a cazului; - necesitatea unei distanțări în raport cu o modalitate de relaționare indusă de copil cu capcana reacțiilor proiective; - contratransferențiale care, odată conștietizate, permit mobilizarea energiei și instaurarea unei relații de consiliere sănătoase; - elaborarea unei relații mai structurate prin decodarea problemelor practice ale copilului; - elaborarea unui proiect pedagogic centrat pe elementele ascultării active. Subiectului referitor la ascultarea activă îi putem aloca un spațiu suplimentar. Din
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
consecințe în planul dezvoltării personalității) îmbracă frecvent și forma alergiei școlare (elevii care nu suportă școala) datorită unor cauze manageriale clare: - profesori inapți, neimplicați și care nu respectă particularitățile de vârstă; - profesori care nu fac eforturi de cunoaștere și de mobilizare a elevului; - profesori autoritariști și agresivi; - profesori inabili din punct de vedere managerial. Toate aceste motivații reprezintă și o dezvoltare în plan educațional a unor cauze de tip managerial, pe care o pregătire deficitară a cadrului didactic le-ar putea
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
va mai fi necesară decât o calificare superioară a cadrului didactic. Cu privire la schimbarea raportului dintre managementul clasei și psihopedagogia specială trebuie menționat că începutul acestuia ar fi bine să se găsească în modificarea personalității, a gândirii și reprezentărilor educatorilor în vederea mobilizarii lor pentru realizarea dezideratului integrării școlare. Așadar, sistemul de formare al cadrelor didactice poate fi considerat ca un potențial element preferențial pentru introducerea în școală și universitate a ideii și practicii integrative. Nu este greu de înțeles de ce e absolut
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
actori raționali și, În această capacitate, Își dezvoltă propriile scopuri și interese individuale pe care, Într-o manieră oportunistă, Încearcă să le satisfacă În dauna celor organizaționale. Chiar și atunci când cele două grupuri ar putea coincide, rămâne problema faptului că mobilizarea forței de acțiune, capacității de muncă, este individuală, În timp ce scopurile organizației sunt colective. În acest caz, comportamente individuale oportuniste de tipul blatistului (free rider) sunt raționale din punct de vedere individual, dar conduc la rezultate sociale suboptimale, blocând acțiunea colectivă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
transformă structura socială prin acțiune creatoare, acțiune capabilă să reinterpreteze și să renegocieze logica instituțională existentă. Studii etnometodologice și fenomenologice au arătat că indivizii sunt sensibili la contextul În care se aplică regulile. În anumite condiții, indivizii sunt creativi În mobilizarea unor logici instituționale diferite, În contexte diferite, pentru a le servi propriile scopuri. Friedland și Alford (1991:257) explică felul În care muncitorii au reușit să extindă logica democrației și drepturile „cetățeniei” la locul de muncă, În corporațiile capitaliste. Muncitorii
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]