3,297 matches
-
propriilor metode, cu scopul constructiv al creșterii capacității de cunoaștere; iar acestea, așa cum se conturează în contemporaneitatea noastră, se constituie în principal din setul metodologic al științelor morfogenetice. Izomodernitatea nu este doar o epocă istorică: ea reprezintă însăși paradigma complexității modernismului. Partea a III-a MORFOGENEZA SOCIETĂȚII IZOMODERNE Capitolele următoare constituie cercetarea propriu-zisă. Deoarece tema acestei lucrări este extrem de generoasă, am structurat liniile de cercetare pe trei ample coordonate fundamentale: relațiile sociale la nivel geopolitic și, implicit, interstatal și internațional în
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ceea ce ar putea constitui un argument și pentru crearea, de exemplu, a unor state naționale) sau sunt ele non-esențiale, dobândite cultural? Multiplele teorii antropologice care răspund la întrebări de acest tip pot fi grupate în două curente principale: primordialism și modernism. Potrivit orientării "primordialiste", ca opusă celei "moderniste", există un primat (transcendent) al esenței națiunii asupra caracterului dobândit (adică învățat sau, pentru unii autori, "cultural") al națiunii. Teoria "modernistă" susține, dimpotrivă, că principalele trăsături ale unei națiuni sunt învățate sau dobândite
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
tinde să înlocuiască structurile ierarhice de tip "piramidă" ale acestor rețele sociale). b). Spații geopolitice de divergență Mai ales odată cu încetarea Războiului Rece și cu inițierea luptei globale împotriva terorismului, dominația mondială a Statelor Unite tinde să reimpună valorile democrației specifice modernismului inițiator dezvoltate de acestea de-a lungul istoriei recente. Astfel, actorii minori ai politicii internaționale sau regionale tind să fie absorbiți de Mittelpunkt-ul nord-american, iar Heartland-ul mondial devine cultura de masă a naționalismului civic, mai degrabă decât cea a naționalismului
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
prin teoria clasică a contractului social. Recuperaea axiologiei clasice a drepturilor și libertăților se reformulează după următoarele coordonate: 1. Diversificarea tipurilor de conflict conduce la crearea unor noi drepturi și libertăți, care însă nu se abat de la linia clasică a modernismului. Cred că această pleiadă de noi drepturi și libertăți reprezintă una dintre componentele fundamentale, definitorii, ale epocii actuale, numite aici izomoderne. 2. Acest amalgam de drepturi și libertăți recent formulate sau, mai degrabă, acest set de reguli bine-ordonate (conform definiției
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
a corectitudinii politice. Consider că aceste corespondențe se pot regăsi în tabelul următor: MODERNITATE SETURI AXIOLOGICE PARADIGMATICE Modernitate timpurie Elemente paradigmtice ale contractualismului clasic Postmodernitate/postmodernism Conflictualism și relativism Izomodernitate Corectitudine politică. Negarea relativismului valoric. Retrospecția raționalismului. Introversiune axiologică a modernismului. Tabel 3. Modernitate și elemente paradigmatice ale acesteia Capitolul 6 Babilonul virtual: mediamorfoza și cibersociologia Fenomenele sociale legate de apariția internetului, în principal comunicaționale dar și generatoare de structurări și de fenomene conexe, ar trebui cercetate prin metodele specifice cibersociologiei
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
în epoca actuală recuperat, mai ales prin fenomenele internet. Toate acestea conduc la sublimarea postmodernității dar, mai ales, a modernității timpurii, în izomodernitate, care sintetizează redempțiunea modernității în izomodernitate, ambele epoci prin contrast formal cu postmodernitatea relativizantă. Noua paradigmă a modernismului, potrivit grilei metodologice a complexității, este reliefată în tabelul următor: Modernitate inițiatoare versus izomodernitate redempțională Periodizarea modernității Caracte ristici ale etapelor epocii moderne; restructurări morfogenetice izomoderne Modernitatea inițiatoare. Iluminismul contractualist (sec. XVIII-XIX) Postmodernitate. Relativism axiologic. Paradigme conflictualiste (sec. XX) Izomodernitate
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
lingvistică Galaxia Gutenberg Mediamorfoze catalimbaj Percepție ontologică Univers universuri multiple metavers Agenți sociali Individualitate indistinctă. Turbulențe Societate structurată disipativ, bazată pe indivizi identici aprioric. Identitate socială mai presus decât cea personală Individualizarea reflexivă. Valorizarea recursivă, prin stractificare. Structură societală a modernismului Structurare (impunerea setului valoric al modernității inițiatoare) Destructurare (postmodernitate; relativizare axiologică) Restructurare. Izomodernitate fractală; structuri disipative Grupări sociale Diviziuni în colectivitățile comunitare Apariția și teoretizarea conflictului de clasă, în cadrul sistemului de stratificare Restructurarea ierarhiei de clasă în funcție de prestigiul în spațiul
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
se naște dintr-o societate conștientă că este supusă riscului. Iar creșterea cunoașterii prin erori mai degrabă decât prin certitudini, în termenii lui Popper, ne poate duce la pierzanie, deoarece, contrar intențiilor pacifiste și nonconflictualiste inițiale, proiectul formulat de Iluminismul modernismului timpuriu a condus de facto la o societate a conflictului și a incertitudinii radicalizate. Mai mult, societatea de risc actuală nu ne poate doar arăta calea către o hiperrealitate iluzorie, ci și către instabilitatea incontrolabilă provocată de hipersensibilitatea la condițiile
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Ce este în definitiv epoca izomodernă? Nu este altceva decât contemporaneitatea noastră aflată sub un continuum tridimensional al modernizării postmodernizării re-civilizării. Izomodernitatea (așa cum a reieșit din capitolul 3.3) nu reprezintă doar o epocă istorică: ea este însăși paradigma complexității modernismului postindustrial. Putem să destructurăm această eră prin prea multă sau dimpotrivă prin prea puțină cunoaștere. Vom lua decizii corecte sau eronate în continuare. De aceea, studierea acestor fenomene impredictibile ale izomodernității nu poate reprezenta decât un demers de lungă durată
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
antice, de "gândire", "rațiune"). 12 Engl. "perpetrator" = "făptuitor", "autor" (de obicei cu conotație negativă). ----------------------------------------------------------------------- NEOREALISM ȘI NEOLIBERALISM Prefață 2 1 8 7 10 9 SOCIETATEA IZOMODERNĂ 12 11 SOCIETATEA IZOMODERNĂ 14 13 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Introducere 20 19 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Modernitate, modernism și modernizare în societatea postindustrială 26 27 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Modernitate, modernism și modernizare în societatea postindustrială Structuri societale ale modernității SOCIETATEA IZOMODERNĂ Spre o abordare paradigmatică morfogenetică 64 63 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Hierofania noilor spații geopolitice de interferență 82 81 SOCIETATEA
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
cu conotație negativă). ----------------------------------------------------------------------- NEOREALISM ȘI NEOLIBERALISM Prefață 2 1 8 7 10 9 SOCIETATEA IZOMODERNĂ 12 11 SOCIETATEA IZOMODERNĂ 14 13 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Introducere 20 19 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Modernitate, modernism și modernizare în societatea postindustrială 26 27 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Modernitate, modernism și modernizare în societatea postindustrială Structuri societale ale modernității SOCIETATEA IZOMODERNĂ Spre o abordare paradigmatică morfogenetică 64 63 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Hierofania noilor spații geopolitice de interferență 82 81 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Paradigma conflictului și contractul social actual 102 101 SOCIETATEA IZOMODERNĂ
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
al artei contemporane: între aceste extreme există numeroase nuanțe ale concepției creatoare în artă, îmbinând în proporții variate lecția marilor maeștri de altădată cu cea a artei moderne și postmoderne"453. Cât privește reprezentarea vizuală a sacrului în arta contemporană, modernismul și postmodernismul marchează un punct de răscruce al interacțiunii dintre domeniul artei și cel al religiosului, mai ales în condițiile crizei imaginii sacre de la începutul perioadei moderne, despre care amintește istoricul de artă și teoreticianul Hans Belting 454. Astfel, începutul
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
marilor perioade ale evoluției artei creștine. Este însă imposibil să surprindem exhaustiv multitudinea numelor de artiști care s-au remarcat în aria reprezentării vizuale a sacrului în tradiția creștină, de la începuturile acesteia și până în prezent. Permanentele dispute între tradiționalism și modernism, între conservatorism și reformă sunt încă evidente și astăzi. După două milenii de artă creștină, suntem practic puși în fața unei situații încă insuficient clarificate cu privire la evoluția viitoare a acesteia. Sintetizând parcursul istoric al artei creștine, devine clar faptul că aceasta
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
reflections on Sacred Art, Faiths, and Civilizations, World Wisdom, 2003. Burke, Edmund, Despre sublim și frumos, Editura Meridiane, București, 1981. Caillois, Roger, Omul și sacrul, ediția a 2-a revizuită, Editura Nemira, București, 2006. Călinescu, Matei, Cinci fețe ale modernității : modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism, Ed.a 2-a, rev. și adăug., Editura Polirom, Iași, 2005. Cassirer, Ernst Filosofia formelor simbolice, Vol. I-II, Editura Paralela 45, București, 2008. Chevalier, J., Gheerbrant, A., Dicționar de simboluri, vol. I-III, Editura Artemis
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
și idei, vol. I-II, Editura Meridiane, București, 1983. Florea, Vasile, Istoria artei românești, Editura "Litera Internațional", București, 2007. Freud, Sigmund, Opere I, Editura Stiințifică, București, 1991. Freud, Sigmund, Psihanaliză și artă, Editura TREI, București, 1996. Gablik, Suzi, A eșuat modernismul?, Editura Curtea Veche, București 2008. Gavriluță, Cristina, Sacrul și californizarea culturii / șapte interviuri despre religie și globalizare, Editura Paideia, București, 2008. Gherasim, Marin, A patra dimensiune, Ed. a II-a rev., Editura Paralela 45, Pitești, 2006. Gilbert K. E., Kuhn
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Nathalie Heinich, Le triple jeu de l'art contemporain, Les Editions de Minuit, Paris, 2006, p. 22. 498 Cf. David Harvey, Condiția postmodernității: o cercetare asupra originilor schimbării culturale, Editura Amarcord, Timișoara, 2002, p. 19. 499 Suzi Gablik, A eșuat modernismul ?, Editura Curtea Veche, București, 2008, pp. 38-39. 500 Ibidem, p. 113. 501 Ibidem. 502 John Tomlinson, Globalizare și cultură, Editura Amarcord, Timișoara, 2002, p. 26. 503 G.W.F. Hegel, op. cit., pp. 16-17. 504 Ibidem, p. 111. 505 Gabriel Troc
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Ibidem. 512 Michel Quenot, Icoana, Fereastră spre absolut, Editura Enciclopedică, București, 1993, p. 52. 513 Paul Evdochimov, op. cit., p. 189. 514 Seyyed Hossein Nasr, op. cit., pp. 181-182. 515 Michel Quenot, op.cit., p. 52. 516 Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității: modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 222. 517 Andrei Kuraev, Filmul: Restaurare prin teologie, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2005, p. 77. 518 Ibidem, p. 71. 519 Vezi exemplul unor lucrări ale Barocului, precum Răstignirea Sfântului Petru a
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
un apel din ce în ce mai pronunțat și mai complex la elementul vizual Flaubert este un exemplu evident, ca și Zola -, în literatura modernă elementul vizual este preponderent. Pasajul citat din romanul Virginiei Woolf Valurile este un bun exemplu. După cum am arătat, interesul modernismului față de chestiunile legate de posibilitatea cunoașterii și de epistemologie permite explorarea elementului vizual. Următorul pasaj din romanul lui Proust În căutarea timpului pierdut aduce laolaltă această preocupare pentru elementul vizual și propulsarea în prim plan a focalizării ca tehnică de
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pericol, de vreme ce alienarea îl privează de propriul sine atunci cînd el nu interacționează cu celălalt. Modul în care Proust utilizează modelul fotografic pentru a-și articula teoria despre vizual face din acest pasaj o ilustrare foarte potrivită pentru relația dintre modernism, viziune și focalizarea narativă. Contemplarea spectacolului oferit de celălalt reprezintă un act fotografic. Preț de o clipă, eul privitor / ochiul oscilează între privirea dematerializată a retinei în perspectivă liniară și capacitatea de colonizare a spațiului pe care o permite pe
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan • Eminescu și cultura indiană, Demetrio Marin • Fantasticul în literatură, George Bădărău • Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan • Jurnalistul Camil Petrescu, Dorin Popa • Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre • Medalioane, Zigu Ornea • Modernismul interbelic, George Bădărău • Neomodernismul românesc, George Bădărău • Personalitatea literaturii române, Constantin Ciopraga • Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu • Proza comportamentului, Sorin Pârvu • Romancierii interbelici, Livia Ioacob • Romantismul englez și german, Mihai Stroe • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Termenii-cheie ai analizei
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
nu se mai poate întoarce în chilie decât ca turist. Dar mănăstirile sunt pline. Se pare că până acum, doar două cărți au schimbat lumea : Biblia și “Capitalul”. Evident, în direcții diferite. Pragmatismul exagerat îl scutește pe om de sacralitate. Modernismele mușcă lacom din dimensiunea sacră a vieții. Când vor să surpe o religie, cotropitorii îi distrug idolii și preoții. Căința poate fi marele pas spre mântuire. Mă îngrijorează lipsa de feed-back a Cerului. Numai credința îi mai dă omului anvergură
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
în sine care ar putea fi predispus la corupție. De unde naște atunci corupția? În mod fundamental din faptul că logica darului, mai puternică în culturile tradiționale, dar și în socializarea primară, se confundă cu logica ce guvernează societățile noastre de la modernism încoace, adică cu logica morală și juridică a contractului, în care legătura și recunoașterea este asigurată de lege. De fapt, legea reglementează relația civilă, economică și socială, asigurând imparțialitatea, obiectivitatea și neutralitatea în cadrul unei realități ce tinde către universalitate. Așa
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
persistente dintr-un trecut oarecum mort». Reacția susținătorilor tradiției scolastice împotriva mișcării catolice kantiene din Franța s-a transformat într-o luptă deschisă, dură și, uneori, tristă din punct de vedere uman. A culminat cu Pascendi, enciclica ce a lovit modernismul și a condamnat orice încercare de conciliere între kantianism și creștinism. Cu Pascendi - din 8 septembrie 1907 - papa Pius al X-lea a voit să dea lovitura de grație modernismului, convins fiind că dușmanii Bisericii «se ascund chiar în sânul
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
vedere uman. A culminat cu Pascendi, enciclica ce a lovit modernismul și a condamnat orice încercare de conciliere între kantianism și creștinism. Cu Pascendi - din 8 septembrie 1907 - papa Pius al X-lea a voit să dea lovitura de grație modernismului, convins fiind că dușmanii Bisericii «se ascund chiar în sânul Bisericii»; și că aceștia sunt «cu atât mai periculoși cu cât se văd mai puțin». Acești dușmani sunt moderniștii. «Orice modernist susține și aproape că asumă mai multe roluri: cel
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
creștet, dar când mă trezeam îmi dădeam seama de imbecilitatea lor și mă străduiam să adorm la loc. Cam pe atunci au început acele vise care aveau să genereze prozele mele. Refulatul începea să se întoarcă, postmodernismul se veștejea către modernism, care, ca un film dat înapoi, glisa lent spre simbolismul lui Redon și Chavannes, ca să se afunde cu toate puterile în Caspar Da vid Friedrich. Regresam, scădeam în statură, coboram etajele minții mele, pierdeam stadiul sexual, involuând spre cel anal
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]