4,567 matches
-
cât și faptul că era un "naționalist", ce cunoștea locuitorii provinciei, constituția și situația acesteia și ar fi putut face acolo servicii foarte avantajoase statului și împăratului, îndepărtând impresiile ostile, pe care fosta administrație militară le-a lăsat în sufletele moldovenilor împotriva regimului imperial, prin refuzul acceptării lor în funcții și activități de conducere a provinciei 102. În urma decesului, la sfârșitul anului 1791, a primului șef al administrației civile bucovinene, von Beck, împăratul Leopold al II-lea a hotărât să-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
politica statului austriac iosefin a căutat să introducă principiul modern al arendării prin licitație publică, urmărindu-se în același timp creșterea valorii și a rentabilității exploatațiilor agricole 250. Pentru apărarea bunurilor ecleziastice bucovinene aflate în Moldova, în contra uzurpărilor făcute de moldoveni, autoritățile centrale din Viena au acționat, atât prin intermediul Comandamentului militar al Galiției și al Administrației militare a Bucovinei, iar după 1787, prin Guberniul Galiției și Administrația districtuală, cât, mai ales, prin Agenția consulară austriacă din Iași și ambasadorul acreditat pe lângă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
comestibile pentru om, cu atât mai mult pentru animale. Ca mistrețul... Învățând de la el, oamenii au supraviețuit În vremuri grele, de secetă ori sărăcie. Căci toate aceste tulpini subterane acumulează amidon ori alte polizaharide. Pe seama acestor rezerve, adunate de papură, moldovenii secetei din 1659 au supraviețuit, poreclindu-l Însă pe Ștefăniță, feciorul lui Vasile Lupu, „Papură-vodă“; iar basarabenii au repetat experiența, prin 1946 și nu doar din pricina secetei... Dar În Madagascar, arborele călătorului, Ravenala madagascariensis, oferă Însetaților apa adunată În pețiolul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pânzei - stânjenul, cât măsoară omul de la vârful piciorului la acela al mâinii opuse, adică cât se poate lungi. Și, dacă tot am ajuns la stânjen, acela e În Muntenia de aproape doi metri, iar În Moldova ceva peste; Într’adevăr, moldovenii sunt mai Înalți... Să mai adăugăm: ocaua, adică cât poate duce la gură și Înghiți; vadra, cât poate ridica și căra; prăjina, cât poate prăși sau cosi Într’o zi. Doar poșta evocă altceva, cât poate fugi calul. Altfel spus
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-se, doi frați: harbuzul și zămosul, verde, desigur pe dinafară, căci pe dinăuntru, adică ce ne interesează e roșu, ba chiar și galben, respectiv galben, și pe dinafară și pe dinăuntru. Dacă v’am zăpăcit deja, mai adaug unul, ca moldovean ce sunt, dar neînscris În partidul omonim - mea culpa! -, anume literarul castravete. Rotunzi, barem cilindrici dacă nu și sferici, ei Îmi Îngăduie să mă joc cu ei, precum pisica cu ghemul, capătul firul Ariadnei fiind sistematica, Înrudirea speciilor adică. Păi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
inclusiv din domeniul medical, viitorul beneficiar. Vor fi mulțumiți și ei, căci implementarea unei invenții mai naște câteva. Deocamdată suntem doar „perspicaci și actuali“, așa cum afirmă o diplomă acordată de Agenția de stat pentru protecția proprietății industriale a Republicii Moldova. Drăguți moldovenii ăștia, mai ales că și eu sunt pe jumătate basarabean, lucru necunoscut Însă domnului Nicolae Țăran, semnatarul opiniei. Și tot deocamdată ne bizuim pe verificarea pe un model de laborator, dar care nu poate răspunde tuturor cerințelor aplicării, precum menținerea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ori În Cosmos, stăpână e Natura, aceea cu N mare. „Meridian“, 12 iulie 2002, ora 11... 57. Grinuț Cine e Grinuț? E prietenul meu bucureștean. Nu e negru ca mine, ci un tigrișor cenușiu. Nu e zdravăn ca mine - un moldovean - ci, respectând chiar feleșagul vostru, e „gracil“, ca mai toți muntenii. Se vede treaba că pisicile de București au alte gusturi decât acelea de la Iași, de vreme ce, chiar și așa, Grinuț nu dă pe acasă câte trei zile la rând. Ca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
la uniformitate, la entropie, adică, in extremis, la moarte? Ai dreptate, Moti, dar nu mă zgârâia pe mine, acela care nu respectă decât Mărțișorul, ceva cunoscut exclusiv de români, oriunde ar fi și i-or mai fi chemând mai nou, moldoveni de pildă, și care e cu mult mai vechi; pun mâna În foc că e de pe vremea Cucutenilor. Cu o floare nu se face primavară... Spui floare, Moti? Să mai adaug ceva: Păi florile se colorează cu doar doi pigmenți
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e tot mai excedentară, negentropică, pe măsura apropierii de centru. Să vă dezvălui și cauza preferinței prietenului Nicu pentru apa minerală: Ori de unde ar fi luată, ea e o singularitate, având același biocâmp, care astfel poate ajunge și pe placul moldoveanului, și al ardeleanului, și al munteanului, adunându-i laolaltă; pare-mi-se că prietenul Nicu nu prididește să promoveze acest lucru. Tot despre memorie fiind vorba, eu, picătura de apă, nu uit pe nimeni dintre cei Întâlniți pe unde am
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o vreme Însă, căci: Entropizarea continuă, rozând principiul națiunii suverane. Fragmentând statul național În favoarea altui principiu: suveranitatea etnică, prin care apar noi state În ONU: din Cehoslovacia două, din Jugoslavia cinci până la Daton. Iar uneori se sare și calul: cică moldovenii, adică basarabenii, sunt un popor, o etnie, aparte de cel român, mai dihai, aparte și de moldovenii dintre Carpați și Prut... Și aș putea spune că, după ce a Însemnat Kosovo, adică - sper doar o Încercare - de a diviza Serbia, urmează
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
etnică, prin care apar noi state În ONU: din Cehoslovacia două, din Jugoslavia cinci până la Daton. Iar uneori se sare și calul: cică moldovenii, adică basarabenii, sunt un popor, o etnie, aparte de cel român, mai dihai, aparte și de moldovenii dintre Carpați și Prut... Și aș putea spune că, după ce a Însemnat Kosovo, adică - sper doar o Încercare - de a diviza Serbia, urmează România, atâta câtă este, În care să se individualizeze un zis popor ardelenesc și vom mai vedea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În devenirea mea? Răspund simplu: Am văzut Întotdeauna În muncă o datorie; dar m’a ajutat și heterozisul pe care, În infatuarea mea, mi-l Însușesc, ca hibrid cu 25% sânge polonez ce sunt. Iar hibridul, care nu e un moldovean În Moldova lui, ci ceva care se simte străin, depășește suficiența aceluia, luptând pentru un loc sub Soare. Hibridul de mine nu putea să iubească decât muzica clasică, aceea care se adună din n cultúri, precum mi-am adunat eu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
la domnie, pentru o vreme de patru ani, până în anul 1358, Balc, fiul lui Sas. După Balc, a urmat Bogdan, Voievodul Maramureșului, care răzvrătindu-se împotriva regelui maghiar, împreună cu toți maramureșenii săi, a trecut munții în Țara Moldovei, unde împreună cu moldovenii l-a alungat pe Balc și a scos ținuturile stăpânite de acesta de sub dominația maghiară. După ce i-a alungat pe unguri, Bogdan a fost ales Voievod al Țării Moldovei, pe care a organizat-o ca stat de sine stătător și
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
și întărea ideile cu privire la cea mai largă autonomie teritorială a Basarabiei, în cadrul Republicii Federative Democratice Ruse și la învățământ național în limba română, cu grafie latină. Polemizând cu unii învățători deznaționalizați, poetul Alexei Mateevici preciza în cuvântul său: „Da, suntem moldoveni, fii ai Vechii Moldove, însă facem parte din marele popor român, așezat prin România, Bucovina și Transilvania. Frații noștri din Bucovina, Transilvania și Macedonia își zic români. Așa trebuie să facem și noi.” Congresul Popoarelor din Rusia, care a avut
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
nației într-o alianță de drept public, care să cuprindă toți membrii săi de pe toată cuprinderea statului. În numele românilor din Basarabia, Teofil Ioncu, membru în delegație din partea Partidului Național Moldovenesc a salutat Congresul și a precizat: „Mulți ați auzit de moldoveni, dar puțini cred că știți că națiunea moldovenească nu există. Numele Moldova, moldoveni este numai unul teritorial, dar nu național, iar dacă noi numim moldovenești cuvintele și organizațiile noastre, facem asta numai din punct de vedere tactic, fiindcă cuvântul român
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
de pe toată cuprinderea statului. În numele românilor din Basarabia, Teofil Ioncu, membru în delegație din partea Partidului Național Moldovenesc a salutat Congresul și a precizat: „Mulți ați auzit de moldoveni, dar puțini cred că știți că națiunea moldovenească nu există. Numele Moldova, moldoveni este numai unul teritorial, dar nu național, iar dacă noi numim moldovenești cuvintele și organizațiile noastre, facem asta numai din punct de vedere tactic, fiindcă cuvântul român sună prea aspru la urechile vrăjmașilor noștri, de care avem foarte mulți, ca
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
îmbrăcați în haină militară, care au convocat Congresul Soldaților Moldoveni, la care au participat 800 de delegați, de pe toate fronturile. Guvernul rus se afla în pragul prăbușirii sale, când la 20 octombrie 1917, la Chișinău a fost inițiat Congresul tuturor moldovenilor din Rusia. Manifestările naționale dispersate s-au unit într-un singur curent, congresul votând, în unanimitate, bazele de viață ale acestei țări, prin care Basarabia trebuia să se bucure de autonomie teritorială și politică în cadrul unei Rusii care trebuia să
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
pe fruntea lor pecetea capului de zimbru, un zimbru Mușatin, prin Petru, Roman, Alexandru, Bogdan, Ștefan, Rareș, Ion Vodă, pecete care stă și va sta mărturie neclintită prin vremi și peste vremi, arătând că basarabenii și bucovinenii, la fel ca moldovenii, muntenii și ardelenii, din daco-romani se trag și tot români sunt. Răpite de la sânul mamei lor, supuse colonizării și rusificării forțate, Basarabiei și Țării de Sus a Bucovinei nu le mai rămânea decât reînvierea dragostei de glie și neam, cultivată
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
cu stăpânirea, românul continua să rămână acelaș büdös olah căruia nu i se cuvenea decât atât cât îi acordau la buna lor plăcere funcționarii etniilor recepte, exact ca pe vremea regimului Unio Trium Nationum. De la constituirea cetei de haiduci a moldoveanului Bujor trec aproape o sută de ani, ca numai după aceea să se ridice din Oprea Cârțișoara un alt nemulțumit. Un justițiar după părerea consătenilor și a prietenilor de prin satele din zonă, un brigand după părerea autorităților vremii, care
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
nevoie, în lipsa unui public interesat, și-l va crea, Cu o singură condiție: să i se aprobe emigrarea în SUA. Până una-alta, este nevoit să înfrunte iadul din lagărul turcesc, unde sute de fugari asemenea lui (polonezi, ruși, bulgari, moldoveni) așteaptă cu anii să-i accepte occidentul (era prin 1970). Compania nu pare deloc selectă: "borfași, ratați, bețivi, fumangii; dacă mai rezist în jungla asta 6 luni, ajung și eu animal ca ei". A trebuit să rabde nu 6 luni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
măsură, un omagiu adus Eros-ului. Doina Modola o consideră "Licoare amăgitoare, ce se naște din euforii; un mod tandru de a trăi și de a se mântui în imaginar." * C ât de la cer la pământ este distanța dintre "obicinuințele" moldovenilor trăitori la sfârșitul veacului al XIX-lea și cele ale urmașilor lor de azi. Nu propun cine știe ce pogorâre în adâncuri misterioase ale istoriei, ci, simplu, o incursiune în viața și petrecerea bunicilor noști, așa cum le înfățișează R. Suțu în uitata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
a Moldovei, au respins hotărât, argumentat și definitiv statutul de limbă graiului basarabean. Și iată-l pe Stati încercând să reanime tezele staliniste (și "tătucul popoarelor" a fost, nu-i așa, lingvist!) în temeiul cărora s-ar legitima un popor (moldovenii) în temeiul unei limbi... inexistente. Întreaga înjghebare statală actuală obligă Chișinăul să recurgă la subterfugiul "limbii moldovenești", altfel, argumentele statalității s-ar subția cu totul (semnificativ este faptul că, din "dicționar", lipsesc cuvintele "Basarabia" și "basarabeni"). Cât privește construcția științifică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
tot Măria? Am măcar satisfacția că mi s-a răspuns în sfârșit unei mai vechi întrebări a subsemnatului, pusă încă în volumul I din "Cronica Basarabiei": eu, născut și școlit la Iași, profesor de română, ce limbă vorbesc? Stati: "Și moldovenii dintre Carpați și Prut vorbesc moldovenește. Limba lor uzuală are aceleași caracter lexicografic și fonetic ca la noi." Fără să știu, vorbesc limba... altora! Aferim! D egeaba stăm cu Dicționarul Academiei pe masă: fiecare vorbește cum poftește! Ce ați zice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și am aflat că puștiul e elev În clasa a unsprezecea la un liceu din Piatra Neamț. Laur i-a cerut banii Înapoi. Nu s-ar fi Încurcat dacă ar fi știut, ce nu poate el să suporte pe lumea asta, moldovenii, hoții și vandalii și barbarii, iar puștiul zâmbea umil și impasibil, ca și cum ar fi așteptat să i se mai dea ceva. Ascunsese probabil cei cinci sute de lei ce-i rămăseseră rest de la bere Într-un loc unde văr-miu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
om minunat era profesorul Corlățeanu, ce suflet delicat.. cum rar se mai află.. Comportarea lui cu elevii era de o eleganță și o politețe ieșite din comun. ...Profesorul nostru de Elină (Greacă veche), Condurache, era pe de-antregul o figură de moldovean, dârz, hâtru, care cu toate rangurile sale, aducea întotdeauna, în toate manifestările sale, acel iz puternic și sănătos al plugarului și al gliei, de unde își avea devenirea. O minune de om, caracter integru, sincer, fără ocolișuri. Patriot înflăcărat, gata oricând
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]