5,397 matches
-
cu credințe diferite și care se pretind toate deținătoare ale adevărului absolut, așa cum se Întâmplă În cazul religiilor monoteiste? Cum se poate menține un echilibru pașnic Între Biserici cărora le vine greu să renunțe la pretenția confesionalizării statului și la monopolul dirijării conștiințelor individuale? Nu ține oare de Însăși esența religiosului să urmărească un prozelitism mai mult sau mai puțin afișat, să dorească să-și extindă puterea sau zonele de influență? Cele trei forme de tensiune care apar Între civil și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și cât de necesar era să se reia reflecția liberală asupra condițiilor de realizare a unei societăți deschise și democratice. Hayek luptă Împotriva ideii, influentă la vremea respectivă, că există o tendință ineluctabilă care, datorită progresului tehnic și constituirii de monopoluri, ar conduce toate societățile Înspre colectivism și planificare (Schumpeter, 1985). El afirmă, dimpotrivă, superioritatea politică și economică a liberalismului, Întrucât acesta limitează incursiunile autorităților În domeniul privat, asigură „domnia legii” și controlează intervenționismul statal. Și totuși, paranteză sau nu, analiza
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
toate cauzele își vor fi epuizat efectele, când toate hotărârile oamenilor vor fi fost luate și-și vor fi dat roadele"77. Dincolo de strădania de a găsi un sens istoriei, filozofii speculativi au greșit prin pretenția lor că ar deține monopolul adevărului. Cum mai poate omul modern crede în Dumnezeu când aproape tot ce se întâmplă în jurul său pare să indice contrariul? Cum pot fi justificate catastrofele naturale, bolile, războaiele și toate nenorocirile de pe fața pământului? De cele mai multe ori vinovatul este
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
producții românești și i-a adus premiul publicului, pe lângă un Gopo pentru performanța anului lui Mungiu. În absență, Anamaria Marinca a primit un Gopo pentru Cea mai bună actriță în rol principal, în vreme ce Laura Vasiliu și Vlad Ivanov „au pus monopol“ pe distincțiile pentru roluri secundare. „În ultima vreme mi se spune tot mai des «odiosul domn Bebe», așa că le mulțumesc prietenilor care încă mai stau cu mine“, a spus Ivanov la primirea trofeului. Cinci Gopo pentru California Dreamin’ Pentru cel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
Iannaccone, 1991; Stark & Iannaccone, 1994) consideră că declinul religiozității în țările europene nu este rezultatul acțiunii forțelor modernizatoare, ci al faptului că în multe societăți europene, mai ales în cele Nordice, în care Biserica Protestantă este biserică națională și deține monopolul, nu există competiție pe piața bunurilor religioase, indivizii având o singură opțiune in domeniul religios. Atunci când pe piață există mai mulți competitori acești se vor specializa oferind servicii diferite și fiind capabili să satisfacă o paletă mult mai largă de
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
vor specializa oferind servicii diferite și fiind capabili să satisfacă o paletă mult mai largă de nevoi de tip religios. În aceste condiții implicarea religioasă crește deoarece piața bunurilor religioase le furnizează serviciile de care au nevoie. În situațiile de monopol oferta este limitată, iar indivizii care nu găsesc ceea ce caută renunță să mai participe la serviciile religioase și treptat renunță și la credința religioasă. Teoria pornește de la opoziția existentă între situația religioasă a Europei secularizate și cea a Statelor Unite ale Americii în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
cea a Statelor Unite ale Americii în care în ultimii 50 de ani nu s-a înregistrat un declin religios semnificativ și arată că diferența esențială între cele două cazuri rezidă tocmai în faptul că, în timp ce în Europa în multe state există un monopol religios, în Statele Unite situația pluralistă a menținut religiozitatea la cote destul de ridicate. Cererea și oferta reprezintă o provocare puternică adusă teoriei secularizării pe care o contestă. Cu toate acestea, studiile care au încercat să aplice teoria cererii și ofertei la
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
și modernizarea reprezintă cauza declinului major al religiei în Europa. Punând în contrast Statele unite și Europa se poate constata că în timp ce America de Nord este caracterizată de o diversitate religioasă crescută, dar și de un nivel ridicat al religiozității, în Europa monopolul pe piața bunurilor religioase se asociază cu secularizare puternică a societății. Explicația diferenței între cele două cazuri rezidă în faptul că în timp ce piața americană a bunurilor religioase este liberă, în Europa religiile tradiționale dețin monopolul. Conform teoriei cererii și ofertei
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
ridicat al religiozității, în Europa monopolul pe piața bunurilor religioase se asociază cu secularizare puternică a societății. Explicația diferenței între cele două cazuri rezidă în faptul că în timp ce piața americană a bunurilor religioase este liberă, în Europa religiile tradiționale dețin monopolul. Conform teoriei cererii și ofertei, o piață pluralistă, liberă a bunurilor religioase stimulează instituțiile religioase să își diversifice oferta și să se specializeze. Astfel, fiecare poate să găsească ceea ce corespunde motivațiilor sale spirituale și ajunge să se afilieze unei religii
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
spirituale se îndepărtează de biserică și de credință. Situația țărilor estice în timpul regimului comunist a fost una specială din acest punct de vedere. Pe de o parte piața bunurilor religioase era blocată de către regimul comunist care încuraja în unele țări monopoluri religioase din parte unor biserici, cum este cazul monopolului Bisericii Ortodoxe in România sau Rusia. Pe de altă parte, guvernarea comunistă încerca să își impună propria religie ateismul științific (Froese, 2004a, 2004b). Perioada comunistă a fost una de recul a
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
țărilor estice în timpul regimului comunist a fost una specială din acest punct de vedere. Pe de o parte piața bunurilor religioase era blocată de către regimul comunist care încuraja în unele țări monopoluri religioase din parte unor biserici, cum este cazul monopolului Bisericii Ortodoxe in România sau Rusia. Pe de altă parte, guvernarea comunistă încerca să își impună propria religie ateismul științific (Froese, 2004a, 2004b). Perioada comunistă a fost una de recul a pieței religioase, însă liberalizarea de după 1990 a deschis piața
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
comunist. Astfel, este de așteptat ca între religiozitate și nivelul de diversitate religioasă să existe o asociere. În țările cu diversitate religioasă mai mare este de așteptat ca nivelul de religiozitate să fie superior, comparativ cu țările în care există monopol religios. La prima vedere cazul României însă contrazice această teorie, deoarece diversitatea religioasă este destul de redusă (86% din populație fiind ortodoxă) însă indicatorii implicării religioase iau valori destul de crescute. Pe de altă parte, chiar dacă România nu confirmă această ipoteză este
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
creșterea Produsului Intern Brut în perioada 1990 2000. Diversitatea religioasă a fost măsurată utilizându-se un indicator împrumutat din cercetarea economică Herfindahl Hirschman Index. Acesta reprezintă o măsură larg utilizată în studiile de sociologie a religiei care investigheză gradul de monopol pe piața religioasă (vezi Inglehart, Norris, 2004; Halman, Draulans, 2004). În economie acest index este folosit pentru a măsura concentrarea pe piața economică. În cazul pieței religioase lucrurile stau oarecum similar. Formula după care este construit indicele este Σ si
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
economică. În cazul pieței religioase lucrurile stau oarecum similar. Formula după care este construit indicele este Σ si 2 , unde si reprezintă ponderea pe care un grup religios o deține în total populație. Atunci când piața se află în situație de monopol valoarea indicelui tinde spre 1000, în timp ce atunci când piața este împărțită între mai multe denominații valoarea indicelui scade. Valori reduse ale indicelui arată existența unei situații de pluralism, în timp ce valorile crescute indică existența monopolului. În analiza făcută în acest capitol valoarea
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Atunci când piața se află în situație de monopol valoarea indicelui tinde spre 1000, în timp ce atunci când piața este împărțită între mai multe denominații valoarea indicelui scade. Valori reduse ale indicelui arată existența unei situații de pluralism, în timp ce valorile crescute indică existența monopolului. În analiza făcută în acest capitol valoarea inițiată a indicelui a fost împărțită la 100 pentru a facilita interpretarea rezultatelor. Un ultim indicator se referă la schimbarea petrecută în societățile post-comuniste după 1990, schimbare care ar putea favoriza revitalizarea religioasă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
destul de bine cu situația existentă. Graficele prezentate în Figura 3.4 și Figura 3.5 ilustrează mai sugestiv ceea ce au relevat rezultatele regresiei. Gradul crescut de religiozitate al românilor își găsește explicația în faptul că piața religioasă este aproape un monopol al Bisericii Ortodoxe și în faptul că românii sunt printre popoarele europene cu nivelul cel mai scăzut al educației superioare. Figura 3.4 prezintă variația religiozității in funcție de diversitatea religioasă. Pe grafic se poate observa atât asocierea puternică dintre cele
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
religioase. Din contră, se pare că în cazul european diversitatea religioasă influențează puternic gradul de religiozitate, însă relația este inversă decât prezice teoria cererii și ofertei. Diversitatea redusă încurajează credința religioasă. Lipsă contactului direct cu alte religii întărește credința majoritară. Monopolul reprezintă de fapt un avantaj și nu un dezavantaj. Nu trebuie uitat faptul că nivelul credinței religioase este influențat de o combinație a doi factori și nu doar de diversitatea religioasă. Într-adevăr țările nordice sunt în condiții de monopol
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Monopolul reprezintă de fapt un avantaj și nu un dezavantaj. Nu trebuie uitat faptul că nivelul credinței religioase este influențat de o combinație a doi factori și nu doar de diversitatea religioasă. Într-adevăr țările nordice sunt în condiții de monopol religios, însă au nivel de educație superioară ridicat ceea ce explică religiozitatea scăzută. În cazul României, nivelul ridicat al credinței religioase se datorează atât situației de cvasi-monopol religios, în care Biserica Ortodoxă ocupă cea mai mare parte din piață, cât și
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
vechilor partide comuniste ale Europei Centrale și Orientale, adică moștenitorii acelora care pronunțau disoluția și interdicția social democrației istorice din aceste țări. "Social democrat" și "creștin democrat" sunt azi "etichete" foarte căutate de către partide, iar internaționala socialistă și PPE dețin monopolul atribuirii acestora. Un monopol folosit odinioară cu foarte multă parcimonie, dar care, la inițiativa PPE, începe să fie tot mai lax. Într-adevăr, fiecărei noi competențe atribuite Parlamentului european îi corespunde o accentuare a competiției între membri, care caracterizează marile
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Europei Centrale și Orientale, adică moștenitorii acelora care pronunțau disoluția și interdicția social democrației istorice din aceste țări. "Social democrat" și "creștin democrat" sunt azi "etichete" foarte căutate de către partide, iar internaționala socialistă și PPE dețin monopolul atribuirii acestora. Un monopol folosit odinioară cu foarte multă parcimonie, dar care, la inițiativa PPE, începe să fie tot mai lax. Într-adevăr, fiecărei noi competențe atribuite Parlamentului european îi corespunde o accentuare a competiției între membri, care caracterizează marile grupuri din Parlamentul european
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
naționale cel puțin un simulacru al pluripartitismului, chiar dacă rolul dominant revenea partidului comunist. E interesant de observat faptul că directivele partidului comunist posedau cel puțin intuiția teoriei clivajelor multiple, eliminând dușmanii de clasă (partidele burgheze și aristocrate) și organizând un monopol riguros asupra reprezentanților muncitorimii constrângându-i pe social democrați să fuzioneze cu ei interzicând existența partidelor social democrate și țărănești. Activitatea acestor formațiuni a fost total neglijată de specialiștii occidentali, care le considerau, grăbindu-se puțin, simple "curele de transmisie
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
acesta nu a prevăzut-o. Pe de o parte, ordinea socială, economică și politică de până atunci a fost distrusă, pentru a face loc unei economii administrate, fondată pe etatizarea principalelor mijloace de producție și de schimb, statul birocratizat instaurând monopolul partidului comunist. În cele mai multe dintre cazuri, această schimbare socială profundă corespundea industrializării masive a unor regiuni care până atunci erau agricole. În definitiv, socialismul real în primul deceniu cel puțin se traduce printr-un proces generalizat de modernizare economică și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Partidele social-democrate și partidele socialiste protejează interesele săracilor și insistă asupra rolului puternic al statului în problemele socio-economice. Mulți dintre letoni împărtășesc aceeași opinie și depășesc subiecte privind slujba, hrana și locuința, dar social-democrații n-au reușit niciodată să aibă monopolul în aceste probleme. La alegerile din 1993, social-democrații n-au obținut niciun mandat. LSDSP a obținut 0,6% din voturi și LDDP, 0,9%. Explicația pentru aceasta este faptul ca mulți dintre cetățeni au asociat în mod automat cuvântul "socialism
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
mare număr de oameni sunt partizanii influenței directe a liderilor religioși asupra politicii (întrebările 3 și 4), ceea ce reprezintă un indicator mai radical. Tabel 1 Părerile în privința influenței politice a religiei (procentul răspunsurilor afirmative la întrebările puse) Piața religioasă tradițională Monopol Monopol competitiv Concurență Țări POL LIT CEH SLOV EST UNG LET În favoarea oamenilor politici 1. Oamenii politici care nu cred în Dumnezeu nu sunt demni să ocupe mandate politice 16,6 (4) 24,2 (1) 6,1 (7) 22,2
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
număr de oameni sunt partizanii influenței directe a liderilor religioși asupra politicii (întrebările 3 și 4), ceea ce reprezintă un indicator mai radical. Tabel 1 Părerile în privința influenței politice a religiei (procentul răspunsurilor afirmative la întrebările puse) Piața religioasă tradițională Monopol Monopol competitiv Concurență Țări POL LIT CEH SLOV EST UNG LET În favoarea oamenilor politici 1. Oamenii politici care nu cred în Dumnezeu nu sunt demni să ocupe mandate politice 16,6 (4) 24,2 (1) 6,1 (7) 22,2 (2-3
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]