4,003 matches
-
ar fi situația concurențială, pot avea o anumită influență asupra relațiilor dintre firma-mamă și filiale. De exemplu, dacă filiala este expusă exclusiv concurenței locale sau naționale, atunci multinaționala va opta pentru o descentralizare; dar dacă pe piață operează și alte multinaționale importante care au intenția de a-și extinde rapid vânzările de la o țară la alta, firma-mamă va privi dintr-un alt unghi autonomia filialei. Ceea ce pare lansarea unui nou produs al unui concurent local poate reprezenta, În fapt, debutul implantării
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
depinde de mai multe produse diferite. Naționalitateatc "Naționalitatea" G. Hedlund (1981, p. 25) a fost primul care a studiat influența naționalității firmei-mamă. Tabelul de mai jos arată rezultatele unei comparații Între gradele de influență ale filialelor și al sediului Întreprinderilor multinaționale din Suedia, SUA și Japonia, media fiind stabilită cu luarea În considerare a 15 decizii diferite. Tabelul 17 - Influența filialelor și a sediilor Întreprinderilor multinaționale suedeze, americane si japoneze 1 Se constată că filialele suedeze sunt mult mai autonome decât
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
jos arată rezultatele unei comparații Între gradele de influență ale filialelor și al sediului Întreprinderilor multinaționale din Suedia, SUA și Japonia, media fiind stabilită cu luarea În considerare a 15 decizii diferite. Tabelul 17 - Influența filialelor și a sediilor Întreprinderilor multinaționale suedeze, americane si japoneze 1 Se constată că filialele suedeze sunt mult mai autonome decât cele americane și puțin mai autonome decât cele japoneze. Analizând conținutul coloanei A-B, se observă că influența filialei este mai importantă decât cea a
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
mai autonome decât cele americane și puțin mai autonome decât cele japoneze. Analizând conținutul coloanei A-B, se observă că influența filialei este mai importantă decât cea a sediului În fiecare eșantion. Repartiția influenței Între filială și sediu În Întreprinderile multinaționale suedeze este aproape identică, În timp ce În multinaționalele americane diferența de putere pare a fi cel mai puțin marcantă. În studiul lui Neghandi și Welge (1984, p. 64) există detalii ample asupra influenței relative a filialei În luarea deciziei. Tabelele de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
mai autonome decât cele japoneze. Analizând conținutul coloanei A-B, se observă că influența filialei este mai importantă decât cea a sediului În fiecare eșantion. Repartiția influenței Între filială și sediu În Întreprinderile multinaționale suedeze este aproape identică, În timp ce În multinaționalele americane diferența de putere pare a fi cel mai puțin marcantă. În studiul lui Neghandi și Welge (1984, p. 64) există detalii ample asupra influenței relative a filialei În luarea deciziei. Tabelele de mai jos arată unele diferențe Între multinaționalele
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
multinaționalele americane diferența de putere pare a fi cel mai puțin marcantă. În studiul lui Neghandi și Welge (1984, p. 64) există detalii ample asupra influenței relative a filialei În luarea deciziei. Tabelele de mai jos arată unele diferențe Între multinaționalele americane, japoneze și germane. Tabelul 18 - Influența relativă a filialei În luarea deciziei 1 La toate cele 15 puncte studiate, sediile Întreprinderilor multinaționale americane par, În medie, a acorda mai puțină autonomie filialelor lor decât cele japoneze sau germane. Autonomia
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ample asupra influenței relative a filialei În luarea deciziei. Tabelele de mai jos arată unele diferențe Între multinaționalele americane, japoneze și germane. Tabelul 18 - Influența relativă a filialei În luarea deciziei 1 La toate cele 15 puncte studiate, sediile Întreprinderilor multinaționale americane par, În medie, a acorda mai puțină autonomie filialelor lor decât cele japoneze sau germane. Autonomia filialelor multinaționalelor japoneze pare mai importantă decât cea a filialelor germane pentru toate tipurile de decizii, mai puțin două, care se referă la
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
japoneze și germane. Tabelul 18 - Influența relativă a filialei În luarea deciziei 1 La toate cele 15 puncte studiate, sediile Întreprinderilor multinaționale americane par, În medie, a acorda mai puțină autonomie filialelor lor decât cele japoneze sau germane. Autonomia filialelor multinaționalelor japoneze pare mai importantă decât cea a filialelor germane pentru toate tipurile de decizii, mai puțin două, care se referă la producție. Așa cum arată tabelul de mai sus, pentru marea majoritate a deciziilor, influența filialei este mai importantă decât cea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
toate tipurile de decizii, mai puțin două, care se referă la producție. Așa cum arată tabelul de mai sus, pentru marea majoritate a deciziilor, influența filialei este mai importantă decât cea a sediului. În această privință, nu apar diferențe semnificative Între multinaționalele provenite din cele trei țări. Tabelul 19 - Diferența relativă În 15 domenii de decizie. Diferențe față de medie 1 Chiar dacă, În studiul său asupra Marii Britanii, Dunning (1986) compară structurile actuale ale filialelor japoneze cu cele ale filialelor americane de acum 30
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
În particular, cu o producție de Înaltă calitate, fiabilă și competitivă. Așa se explică puțina autonomie acordată filialei În domenii ca alegerea produselor, controlul producției și stabilirea bugetului. Interpretând unele rezultate ale studiilor menționate anterior, Egelhoff a constatat că Întreprinderile multinaționale americane exercită asupra filialelor din străinătate un control axat În principal pe domeniul producției, În timp ce tendința Întreprinderilor europene este aceea de a pune accent pe controlul comportamentului; cu alte cuvinte, filialele multinaționalelor americane se supun sediului mai curând decât să
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
studiilor menționate anterior, Egelhoff a constatat că Întreprinderile multinaționale americane exercită asupra filialelor din străinătate un control axat În principal pe domeniul producției, În timp ce tendința Întreprinderilor europene este aceea de a pune accent pe controlul comportamentului; cu alte cuvinte, filialele multinaționalelor americane se supun sediului mai curând decât să se concentreze asupra propriilor rezultate, ceea ce nu fac filialele multinaționalelor europene; acestea, la rândul lor, tind să utilizeze În producție și comercializare un procent important de personal provenit din țara firmei-mamă, ceea ce
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
În principal pe domeniul producției, În timp ce tendința Întreprinderilor europene este aceea de a pune accent pe controlul comportamentului; cu alte cuvinte, filialele multinaționalelor americane se supun sediului mai curând decât să se concentreze asupra propriilor rezultate, ceea ce nu fac filialele multinaționalelor europene; acestea, la rândul lor, tind să utilizeze În producție și comercializare un procent important de personal provenit din țara firmei-mamă, ceea ce nu fac multinaționalele americane. Întrucât lista de decizii examinată de Hedlund În studiul menționat anterior conține, după Egelhoff
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
supun sediului mai curând decât să se concentreze asupra propriilor rezultate, ceea ce nu fac filialele multinaționalelor europene; acestea, la rândul lor, tind să utilizeze În producție și comercializare un procent important de personal provenit din țara firmei-mamă, ceea ce nu fac multinaționalele americane. Întrucât lista de decizii examinată de Hedlund În studiul menționat anterior conține, după Egelhoff, mai multe variabile relative la controlul producției decât la controlul comportamentului, se pare că diferențele de autonomie observate țin mai puțin de variațiile de intensitate
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
nici o relație semnificativă Între dimensiunile firmei-mamă și influența sediului În domeniul comercializării. La fel, Cray (1984, p. 85) n-a identificat o influență semnificativă a mărimii firmei-mamă, măsurată prin numărul de salariați, asupra gradului de control exercitat de sediile Întreprinderilor multinaționale americane asupra filialelor lor franceze și britanice. În schimb, Picard (1979, pp. 220-232) a studiat un eșantion de 56 de filiale americane ale unor Întreprinderi multinaționale străine și a observat o relație directă Între mărimea Întreprinderii În ansamblul ei și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
firmei-mamă, măsurată prin numărul de salariați, asupra gradului de control exercitat de sediile Întreprinderilor multinaționale americane asupra filialelor lor franceze și britanice. În schimb, Picard (1979, pp. 220-232) a studiat un eșantion de 56 de filiale americane ale unor Întreprinderi multinaționale străine și a observat o relație directă Între mărimea Întreprinderii În ansamblul ei și autonomia de decizie În ceea ce privește determinarea prețurilor, publicitatea și promovarea vânzărilor, introducerea de produse noi, mărci și game de produse. Relația arată că, cu cât Întreprinderea este
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
produse noi, mărci și game de produse. Relația arată că, cu cât Întreprinderea este mai mare, cu atât filialele ei În SUA sunt mai autonome. Yunker a ajuns la aceeași concluzie În urma unui studiu efectuat asupra a 52 de Întreprinderi multinaționale, și anume că autonomia globală crește cu dimensiunea Întreprinderii, măsurată În volumul vânzărilor mondiale. După cum se arată În tabelul 20, Abell (1984, p. 11) a determinat o relație inversă, care indică o relație negativă Între mărimea firmei-mamă și plafonul cheltuielilor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
special (de exemplu, deciziile relative la personal, cu excepția numirii directorului general), sediul ține să-și exercite un control mai puțin strict, pe măsură ce talia Întreprinderii crește. Gradul de internaționalizaretc "Gradul de internaționalizare" Pentru a măsura gradul de internaționalizare al unei Întreprinderi multinaționale, se poate lua În calcul numărul țărilor În care Întreprinderea respectivă are filiale. Din păcate, nici relația dintre acest indicator și gradul de autonomie al filialei nu este evidentă, dacă se iau În considerare rezultatele mai multor studii, prezentate În
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
apare o corelație de tip pozitiv În studiile asupra autonomiei, În ceea ce privește funcțiile de comercializare și funcțiile conexe. Până la un anumit punct, studiul lui Brandt și Hulbert confirmă acest rezultat, În măsura În care relația curbilinie observată În acest studiu indică faptul că Întreprinderile multinaționale cu un grad ridicat de internaționalizare acordă mai curând autonomie filialelor lor decât Întreprinderile care au filiale În doar câteva țări. Această relație pozitivă ar putea fi explicată prin faptul că, atunci când mediul În care societatea operează evoluează prin includerea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
aprofundată a realităților locale, cărora sediul, prea Îndepărtat, nu ar fi În măsură să le facă față. În aceste condiții, sediul este „obligat” să acorde o putere de decizie mai mare filialelor sale. Totuși, studiind potențialul sinergic ce caracterizează Întreprinderile multinaționale, se va Înțelege de ce, În compensație, Întreprinderile cu un grad ridicat de internaționalizare exercită un control mai strict asupra deciziilor financiare ale propriilor filiale decât cele cu un grad de internaționalizare mai slab. Gradul total de autonomie ar putea fi
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Întreprinderile cu un grad ridicat de internaționalizare exercită un control mai strict asupra deciziilor financiare ale propriilor filiale decât cele cu un grad de internaționalizare mai slab. Gradul total de autonomie ar putea fi, astfel, negativ În raport cu cel acordat de către multinaționalele implantate În doar câteva țări, ceea ce ar explica relația negativă observată Între gradul de internaționalizare și nivelul de autonomie În deciziile financiare. Strategia Întreprinderii este un alt factor important care contribuie la explicarea nivelului de autonomie dorit de către firma-mamă. În
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
țări, ceea ce ar explica relația negativă observată Între gradul de internaționalizare și nivelul de autonomie În deciziile financiare. Strategia Întreprinderii este un alt factor important care contribuie la explicarea nivelului de autonomie dorit de către firma-mamă. În studiul lui Kenter, toate multinaționalele analizate care doresc o strategie de creștere Încep prin a acorda un grad ridicat de autonomie filialelor lor din străinătate În deciziile privind resursele umane. Se constată, de asemenea, că multinaționalele care au adoptat această strategie globală vor acorda filialelor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
autonomie dorit de către firma-mamă. În studiul lui Kenter, toate multinaționalele analizate care doresc o strategie de creștere Încep prin a acorda un grad ridicat de autonomie filialelor lor din străinătate În deciziile privind resursele umane. Se constată, de asemenea, că multinaționalele care au adoptat această strategie globală vor acorda filialelor un grad de autonomie net superior celui acordat de multinaționalele care au adoptat o strategie de austeritate sau ondulatorie. Pentru a explica aceste fenomene, se poate emite ipoteza că, Într-o
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a acorda un grad ridicat de autonomie filialelor lor din străinătate În deciziile privind resursele umane. Se constată, de asemenea, că multinaționalele care au adoptat această strategie globală vor acorda filialelor un grad de autonomie net superior celui acordat de multinaționalele care au adoptat o strategie de austeritate sau ondulatorie. Pentru a explica aceste fenomene, se poate emite ipoteza că, Într-o strategie de creștere, funcțiile de comercializare devin esențiale. Pentru a obține rezultate bune În aceste domenii, apare necesitatea unui
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
autonomie este mai ridicat. Aceasta ține, poate, de faptul că o situație bine cunoscută și explicită, aplicată la scară mondială, furnizează un ansamblu de orientări care permit conducătorilor diferitelor filiale să ia decizii și să acționeze În conformitate cu obiectivele superioare ale multinaționalei. Astfel, firma-mamă este dispusă să acorde o mai mare autonomie filialei sale. Relațiile dintre firma-mamă și filialele saletc "Relațiile dintre firma‑mamă și filialele sale" Studiile existente par să indice că unele aspecte ale relațiilor sau legăturilor existente Între firmele-mamă
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
străine. ** Este vorba de 5 Întreprinderi create În Marea Britanie prin achiziția de către altă Întreprindere, plasată și anterior sub control străin. n = talia eșantionului. Interdependența rețelei internaționaletc " Interdependența rețelei internaționale" Conform concluziilor a numeroase analize, interdependența unităților constitutive ale unei Întreprinderi multinaționale (care se măsoară, cel mai adesea, prin fluxurile de bunuri și servicii din interiorul grupului) are o influență deosebită asupra structurii procesului decizional. Atunci când se măsoară gradul de interdependență al rețelei internaționale ca factor contextual determinant al gradului de autonomie
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]