2,938 matches
-
metafizice a noii arte, aliaj fragil de versatilitate și frumusețe. Cu intensitatea posedaților dostoevskieni, el hamletizează fascinat într-un decor feeric căruia prezența sanchopanescă a lui Grig mesmerizat de frumoasa Emilia (Mirela Zeța) îi conferă o aură tragică. Emilia este muza noii arte, o altă efemeridă printre atîtea efemeride, de fiecare dată în alt "rol" de la cel de model sau fată-n casă la un ofițer la cel de damă de companie sau pretinsă studentă la Conservator - nu este acesta un
Umbre mișcătoare pe pînză by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8663_a_9988]
-
Duca are un "act de naștere" dubios, fiind adus la putere de străini: "față de naționalismul gospodăriei colectivității rumânești - guvernul actual a căutat bunele grații ale bancherilor străini", scrie insinuant Nae Ionescu. Iar Sebastian, care își desfășura ritualele sale atacuri contra "muzei" sale preferate, I. G. Duca, nu putea să nu preia, delicat: Într-un fel, guvernul acesta, înainte de a fi al țării, este al creditorilor de orice fel. Și asta nu prin viciu de constituire (cum se șoptește pe ici pe
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
pentru care treabă rogi pe un prieten si opul e gata. Bună glorie - și nu-i scumpă. Această precuvântare nu ni s-au părut de prisos pentru a ști în ce mediu intrăm când vom vorbi despre nouăle producte ale muzei d-lui Dame. 6 {EminescuOpX 7} Piesele amândouă au fost aplaudate de public și chiar nici nu ne îndoiam de aceasta. Dar cu ce preț oare? Visul Dochiei este o tarara lungă de declamații asupra lui Ștefan, Mircea, Mihai Viteazul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
uliță, de-o confuză generalitate, plănuite pentru a ameți mintea celor ce n-au puterea a cântări valoarea unei abstracții, formule mistice cari nu spun absolut nimic tocmai pentru a produce iluzia că spun ceva. Cel mai nou product al muzei d-lui C. A. Rosetti este cuvântul ce l-a ținut la realegerea sa în Cameră și pe care-l dăm întreg atât ca o curiozitate de valoare comică, cât și ca semn caracteristic al generației ce ne guvernă. D.
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
revizuire ni se prezintă un fenomen nou, care desigur că nu poate decât să sporească bucuria tuturor umanitarilor și negustorilor de mofturi, fenomenul adecă al unei prese fondate esclusiv pentru interese evreiești. Cele mai puțin periculoase între aceste producțiuni ale muzei Sionului sânt desigur acelea cari în mod franc și leal se declară de mai nainte de organe esclusive ale evreilor. De această categorie se ține însă numai unul din organele apărute, anume "Fraternitatea". Ținta acestui organ este de-a lăți
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
eroici sub Ionașcu Vodă nu e decât cea din urmă revînviere a vechiului foc de vitejie care inspirase atâta temere marilor puteri dimprejur. În acei timpi deci în care, după căderea dinastiei legitime, începuse o adâncă discompunere socială, ne duce muza lui Alexandri, care-și alege drept obiect pe cel mai romantic tip de vânător de coroană, care, c-un închipuit arbor genealogic în buzunar, c-o închipuită înrudire cu neamul Mușatin, cu închipuite drepturi la tron, ajunge să răstoarne pe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
eroici sub Ionașcu Vodă nu e decât cea din urmă revînviere a vechiului foc de vitejie care inspirase atâta temere marilor puteri dimprejur. În acei timpi deci în care, după căderea dinastiei legitime, începuse o adâncă discompunere socială, ne duce muza lui Alexandri, care-și alege drept obiect pe cel mai romantic tip de vânător de coroană, care, c-un închipuit arbor genealogic în buzunar, c-o închipuită înrudire cu neamul Mușatin, cu închipuite drepturi la tron, ajunge să răstoarne pe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ni se pare că alegerea unei bucăți de soiul cam rococo al melodramelor "de bulevard" nu este tocmai nemerită. {EminescuOpX 446} Traducția melodramei Fiica lui Tintoretto se datorește unei pene strălucite, ce nu pentru întîia oară păcătuiește numai de hatârul muzelor românești. (Vorba ceea: - El iubește muzele românești. - Dar muzele pe el? - Și el pe ele. Și se poate zice într-adevăr că e o traducție minunată, de vreme ce traducătorul, anume d. Frideric Dame nu știe, nu poate să știe românește. Onor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
bucăți de soiul cam rococo al melodramelor "de bulevard" nu este tocmai nemerită. {EminescuOpX 446} Traducția melodramei Fiica lui Tintoretto se datorește unei pene strălucite, ce nu pentru întîia oară păcătuiește numai de hatârul muzelor românești. (Vorba ceea: - El iubește muzele românești. - Dar muzele pe el? - Și el pe ele. Și se poate zice într-adevăr că e o traducție minunată, de vreme ce traducătorul, anume d. Frideric Dame nu știe, nu poate să știe românește. Onor. comitet teatral are în frunte-i
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cam rococo al melodramelor "de bulevard" nu este tocmai nemerită. {EminescuOpX 446} Traducția melodramei Fiica lui Tintoretto se datorește unei pene strălucite, ce nu pentru întîia oară păcătuiește numai de hatârul muzelor românești. (Vorba ceea: - El iubește muzele românești. - Dar muzele pe el? - Și el pe ele. Și se poate zice într-adevăr că e o traducție minunată, de vreme ce traducătorul, anume d. Frideric Dame nu știe, nu poate să știe românește. Onor. comitet teatral are în frunte-i, ca director general
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fi spus că poezia e bună și că trebuie să continui, pe ideea că pe urmă, scriind altele mai bune, singur mi-ași fi dat seama că aceea pe care i-o citisem era tîmpită." "Bine, Petrică, nu e o muză, dar..." Dar bun-simț poate să aibă? mă întrerupse el. Citesc o carte care mă entuziasmează, o ia s-o citească și ea, cască și se miră ce mi-o fi plăcut mie, ceva așa de idiot n-a mai citit
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și Hercule cădeau săptămânal de pe-acoperișuri, pentru a se ridica dezinvolt și-a continua bătaia începută cu țigle; Placid mânca dintr-un frigider parcă fără fund, garnisit cu jumări și jamboane după care îmi curgeau ochii (degeaba îi ascundea Muzo rolele de cârnați pe lampă și-n dulap); Pifou trăia într-o lume fascinantă și misterios oligofrenă, populată de televizor, un fotoliu și-onomatopeele fericirii: „Glop-glop!“; Gai-Luron dădea o nouă dimensiune șomajului intelectual, găsindu-i utilitatea supremă: somnul de douăzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
scaunul pus din timp sub geam, îl urcam cu bucurie și speranță (oare o fi scăpat gadgetul?) și îmi recuperam bunul râvnit. Nimic din revistă nu se pierdea. După ce citeam benzile desenate (în frunte cu Pif, Arthur și Placid et Muzo) și montam gadgetul, mă întorceam la plasticul învelișului. De-abia acolo începea nebunia. Mă bucuram de-o întreagă colecție, strânsă cu grijă și întemeiată pe-o legătură tactilă aproape afectuoasă. Țineam toate ambalajele într-un dulap, puse deoparte, să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
înainte să demoleze casa din Vitejescu. Neîncălzită, tabla alb-roșie trăgea frig pe dedesubt. Urcam acum spre Grinzing, clănțănind din toate șuruburile și osiile; în curbe, vagonul din față părea că se smucește de rest, ca în desenele cu Placid și Muzo, când intră-n pom cu motocicleta și-i cad în cap lui Placid vreo douăzeci de mere. Circulam cu un soi de-ataș gigantic, care la cotituri se desprindea de corpul motocicletei și-o pornea în direcții aleatorii, împins de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Pif-ului 172, care părea că, dintr-o greșeală tipografică, lăsase niște pagini deoparte, spre disperarea cititorilor. Dar nu asta mă interesa, și nici faptul că, pentru prima oară în istoria Pif-ului, o bandă desenată realistă încheia numărul: nici Placid et Muzo, nici Léo, nici La Jungle en folie, ci Corto Maltese. Era ca și cum ai fi terminat Frații Karamazov cu Feodor, nu cu Alioșa Karamazov. Nu pentru o poveste cu numere strâmbe de pagină sau cu desene mutate dintr-o parte într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
credință anterioară oglindita de operă lui Homer, ca fiind de proveniență divină. În Odiseea, harul creației literare "cântarea" se trage de la o forță supraomeneasca, independentă în decizie și acțiune, ce trebuie să fie rugata, stimulată, convinsă de a concede inspirația: muză, ca în cazul aedului Demodokos, sau "un zeu", cum susține Femio în căutare de argumente, când îl implora pe Ulise să-i cruțe viața. Sensul de entitate autonomă în raport cu sufletul al cuvântului daimon reapare la Platon, în unul dintre ale
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
cu condiția să aibă și ele "un pic de talent, și să știe să scrie și să citească"144. De la dialogul platonic în care Socrate previne că este un creator incomplet acela care crede că se poate apropia de santuarul muzelor fără a fi mănat de nebunia insuflata de acestea, că aplicarea unor "prescripții" învățate de la alții nu este de ajuns pentru a deveni artist adevărat 145, această idee (reluată de Cicero, citat mai târziu de autori că Francesco Petrarca ori
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
românești va fi întemnițat un timp, Constantin I. Moisil, viitor director al Arhivelor Statului (1923-1938), membru al Academiei Române (1948), Ion Gavrilaș, Aurel Pop Bota, Corneliu Pop Păcurar ș.a. Din 1882 până în 1912 societatea va edita, cu intermitențe, revista literar-științifică manuscrisă „Muza someșană”, cu G. Coșbuc redactor responsabil în perioada când conducea societatea. În acest interval el însuși va tipări aici peste cincizeci de poezii. Au mai colaborat Nicolae Drăganu, viitor profesor de greacă, latină și română, Ciril Negruțiu, Octavian Domide, Dionisie
VIRTUS ROMANA REDIVIVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290583_a_291912]
-
și lectură, V.R.R. a desfășurat o activitate de excepție pentru apărarea și dezvoltarea limbii și a culturii românești, pentru păstrarea conștiinței libertății naționale, pentru unirea ținuturilor românești. Repere bibliografice: Onisim Filipoiu, Societatea de lectură Virtus Romana Rediviva și revista ei, „Muza someșană”, AUI, limbă și literatură, t. XIII, 1987, fasc. 1; Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva,Bistrița, I, 1973, 11-22, II, 1974, 24-28, III, 1977, 106-110, IV, 1981, 123-133; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 378-381. P. D.
VIRTUS ROMANA REDIVIVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290583_a_291912]
-
Ferenc XE "Ferenc" , Kőváry ține să distrugă toată poezia romantică a predecesorului său, Înlocuind-o cu didacticismul pedant și nesuferit al omului de știință, care traduce până și inefabilul farmec feminin În formulele prozaice ale explicației cauzale. Științificitatea pozitivistă, noua muză a secolului al XIX-lea, se inserase deja În dispozitivul receptor al imaginarului, reînvățându-i pe intelectualii maghiari să observe și să privească. Percepția condusă de sentiment a entuziastului romantic se metamorfoza acum În examinarea la rece a medicului sau savantului
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Divine Art of Poesy a apărut în 1584, urmată, în 1591, de His Majesties Poetical Exercises at Vacant Hours.„în prima carte, Iacob a introdus câteva traduceri proprii din Du Bartas, în a cărui lucrare, intitulată Uranie, o transformă pe muza Urania într-un personaj reprezentându-l pe Sfântul Duh, idee care îl atrăgea pe Iacob, deoarece credea că se putea folosi de poezie pentru propagarea ideilor sale religioase și politice.“ (trad. n.). Între anii 1597 și 1598, regele Iacob a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
sunt făcute pe un ton special, mistic și cald, pentru că între Delfin și bătrânul profet era o legătura specială. În ziua nașterii copilului, bătrânul împlinea șaptezeci de ani. Tonul profețiilor este asemănător stilului folosit de Virgil în Bucolicele:„Fie ca muzele care l-au hrănit pe Virgil să-mi ridice de pe umeri bătrânețea și să-mi redea tinerețea. Trebuie să intonez multe cântece. Iată că revine domnia lui Saturn; iată că o nouă generație descinde din înaltul cerurilor, așa cum au prezis
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Nu urmărea decât un singur țel, acela de a construi un paradis, dedicat gloriei numelui său. Castelul era o alegorie mitologică, centrată pe preamărirea lui Fouquet: sculpturile care îl înfățișau pe Hercule simbolizau puterea sa, Apollo înțelepciunea și bunul gust, Muzele aminteau de loialitatea față de rege. O cameră ovală se deschidea către grădinile maiestuoase. Deși era prima realizare de proporții a lui Le Nôtre, acesta se întrecuse pe sine, reușind să creeze prima grădină franceză care producea iluzia optică a unui
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
amestecă printre curtenii săi. În onoarea sa, Neptun varsă și împrăștie ape care se întretaie în aer în arcuri strălucitoare. Apolo, simbolul său preferat, prezidează peste această lume fermecată, în chip de zeu al luminii și sursă de inspirație pentru muze; soarele zeului pare să pălească în fața soarelui marelui rege. Natura și arta, se combină pentru a celebra gloria suveranului printr-o osana perpetuă. Tot ceea ce generații de regi au acumulat ca picturi, statui și mobilier este distribuită ca simplă mobilă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cu vitejie, Ba - în urmă - îndrăzniră ș-a să bate Cu murgeștile păgâne gloate... (Ion Budai-Deleanu, Țiganiada, Cântul I) 1.Explică modul de formare a cuvântului-titlu Țiganiada. 2.Scrie sinonimele contextuale pentru termenii: cântă, slobozie. 3.Comentează rolul invocației către muză. 4.Motivează folosirea semnului exclamării în primul vers. 5.Precizează sursa de inspirație, recunoscută de autor. 6.Descifrează anagramele Mitru Perea și Leonache Dianeu. 7.Interpretează rolul inversiunii duble din ultimul vers. 8.Încadrează textul în iluminism, prin două trăsături
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]