2,578 matches
-
s-a petrecut cu bine, că toate sunt la locul lor. Avea vreme să afle adevărul, căci, afară de cărți și mobile, au luat tot. Biblioteca, printr-o minune dumnezeiască, în partea ei cea mai prețioasă a fost cruțată. Când a năvălit armata în casă și au stabilit statul-major, au lipit la intrare, pe cel mai mare dulap, harta regiunii. Acolo erau cărțile de mai mare preț și au rămas ascunse până la plecarea lor, tot așa de grăbită ca și sosirea. Toate
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mut de uimire: era acoperit din cap până-n picioare cu globuri și lanțuri aurii, de mai să nu se recunoască. Privi în jos și zări o mulțime de jucării. Acum am cu ce să mă joc! Se bucură brăduțul. Copiii năvăliră în cameră și începură să zburde în jurul brăduțului, cântând și bucurându-se de darurile primite. -E cel mai frumos brad pe care l-am văzut! Exclamară ei în cor. Brăduțul nu mai putu de bucurie, simțind că și-a găsit
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
grecești și de deplasările de trupe străine legate de acestea nu vor fi trecut fără să lase urme în sufletul său. El avea aproape 7 ani când în august 1822, în timpul nopții, ienicerii pun foc Iașului din toate colțurile și năvălesc asupra locuințelor incendiate pentru a jefui și ucide, "când așa cum arată Marx peste 2000 de case sunt arse și sângele locuitorilor curge", lăsând răni deschise Moldovei pentru un lung șir de ani. În afară de frământările social-politice, climatul spiritual al copilăriei lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
fermecat adunarea cu vorbe de duh, cu ironii acide la adresa unuia sau a altuia dintre contem porani, cu harul inimitabil de povestitor. Când Arghezi, într-un târziu, s-a ridicat să plece, mulțimea a izbucnit în aplauze asurzitoare, apoi a năvălit toată în stradă, deversând trotuarul până la mijlocul Pieței Palatului, lăsând doar un strâmt culoar de trecere până la automobilul din fața intrării. S-a aplaudat iarăși furtunos, îndelung, s-au auzit urale, ceva cu totul neobișnuit în acel timp al severelor supravegheri
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
După cum susține Valeriu Anania se pare că singura sa activitate a fost rugăciunea, inițierea sa isihastă, poeziile cu aceste teme. Câștig după care alergase încă de prin 1939, când a pornit pe calea cunoașterii Rugăciunii lui Iisus... 8 — Securiștii au năvălit în casa din strada Dr. Staicovici în ziua de 3 august 1958. Eu nu mai stăteam acolo, rămăsese tata, surorile lui mai mari și fratele meu Ionică. Au intrat în casă și au făcut percheziție, au căutat peste tot, au
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
de emigranți literari scrie Octavian Goga într-un articol intitulat Pânze de paianjeni, din Țara Noastră (5 octombrie 1924), regretând starea de fapte bâjbâie împrejur, batjocurind altarul moștenit. Ideea națională cu toate atributele ei e târâtă în noroi. Clișee exotice năvălesc pripit, ca să falșifice aspectul local al unui vechi patrimoniu. În această invasie de străinism, presa, scăpată din mâinile noastre, are rolul de slujnică a fiecărei clipe. Cu ajutorul ei se multiplică infuzoriile parazitare și susțin o acțiune concentrică". El nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
a înțarcat dracul copiii. Deodată auzii zgomotul haitașilor care, ajunși pe un colnic din fața noastră, înaintau spre linia pușcașilor. De-acuma, aține-te, cucoane Neculai! Parc-o furtună a prins să învăluie pădurea, parcă au început brazii să dănțuiască, parcă năvălea asupra noastră un potop să înece lumea, așa clocoteau munții de vrăjmaș. Se speriau toate vrăbiile, toate mierlele, toate ciocănitoarele, tremurau frunzele, tremurau ecourile, tremura și inima mea. Și doar nu eram așa stângaci cu carabina. Mai dădusem eu piept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mare paralel cu malul. Se înțelege că eu, care înotam ca o rață de plumb, nu înaintam, nici pănă la stâlpul întâi, ci mă lăfăiam în apă la o adâncime cel mult până la brâu, și primea în spate valurile ce năvăleau din larg. Într-una din zile vine să scalde cu noi Doxachi Hurmuzachi, și după ce ne hârjonim câtva timp câteșitrei lângă țărm, împroșcându-ne cu apă ca copiii, deodată dânsul pleacă înot spre stâlpul întâi, îl trece, ajunge la stâlpul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
turcii au trebuit să se retragă peste Dunărea, urmăriți și hărțuiți de Ștefan cel Mare, care le-a pricinuit mari pagube; iar Ștefan a rămas neclintit pe scaunul lui, stăpân pe întreaga țară a Moldovei. De asemenea polonii, care au năvălit de atâtea ori în țară, n-au izbutit niciodată să o supuie, ci totdeauna au fost în cele din urmă bătuți și alungați peste hotar. Că cetatea a servit odată de adăpost voinicilor oșteni care s-au luptat pentru apărarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
orașul-minune, care atunci era tocmai în sărbătoare. Era expoziția cea mare organizată de Napoleon al III-lea, pe când acesta, în urma războiului Crimeei și al Italiei, se afla în apogeul gloriei lui. Își poate cineva închipui câtă lume din ambele continente năvălise la acea primă mare expoziție din capitala Franției. Toți suveranii din Europa își dăduse întâlnire pentru a vizita pe învingătorul de la Sevastopol și Solferino, asupra căruia se mai răsfrângea și gloria nepieritoare a unchiului său. Astfel veniră rând pe rând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
din toate părțile, de mai nu ne puteam distinge între noi. Apoi nourul a trecut lăsând pe mantalele noastre o pătură subțire de țurțuri de gheață; am întrevăzut câteva minute albastrul ceriului și alt nour proaspăt, mai negru, mai posomorât, năvăli asupra noastră sub care iarăși ne făcurăm nevăzuți; apoi un al treilea, un al patrulea și așa necontenit la scurte intervale unul după altul, parcă ceriul înadins ordonase batalioanelor sale de nouri să dea asalt asupra noastră, ca să ne împiedice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ofensiva. Acolo, În acea rezervație, arțarul și-a mai aflat un aliat În opera sa distructivă și tot În urma favorizării de către om. Anume, o colonie de bâtlani care, rămași fără locurile tradiționale de cuibărit, distruse de aceeași amenajare hidrotehnică, au năvălit În pădure, oxidând solul prin excrementele lor. În rest, ca mecanism, nici o deosebire de efectul arțarului. Stejari bătrâni au plătit această schimbare cu viața. Este cazul să ne mirăm? În fond, și În alt plan, unul negentropic, citadin dus la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
8. Bosnia medievală În secolul al doisprezecelea a fost întemeiat un principat cu centrul la Krujë, dar acesta a avut o existență scurtă. Pe tot parcursul epocii medievale, ținuturile acestea au fost supuse unor invazii repetate. Normanzii, venețienii și bizantinii năvăleau dinspre mare, iar imperiile bulgar, sîrb și bizantin au avut perioade îndelungate în stăpînire regiunile locuite de albanezi. Cu toată intervenția străină, trebuie să subliniem că atunci, ca și mai tîrziu, zona era greu de ținut sub control. Notabilitățile locale
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
-i primitor și cald pământul, mama și mormântul al tuturor. FORMAȚIUNEA NOASTRĂ SUFLETEASCĂ BOEMĂ ERA, ÎN fond, alimentată din afară de acel liberalism intelectual al timpului, de acel mare curent de circulație universală a ideilor și sen ti mentelor la modă, năvălindu-ne (fără radio) peste granițele strâmte ale țării, peste cenzura dascălilor pedanți și a părinților Îngrijorați de viitoarea carieră a tinerelor și zănatecelor lor vlăstare. Eram toți niște puiandri de „cetățeni ai lumii“, animați de vaste curiozități și dorinți de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ale mișcării simboliste, era bucuria și desfăta rea noas tră bilunară, mai cu seamă pentru a sa „Revue de la Quinzaine“, atât de bogat informată cu mișcarea ideilor În toate ramurile și În toate țările. Dintre amintirile mai mărunte care mă năvălesc, Îmbulzin du-se aci sub condei, ca ecouri eroi comice ale acestei epoci de formațiune În afara școlii și a familiei, iată, volumașul ăsta de pe masa mea, din față, ediție din 1888 a acelor Fleurs du mal tipărită de Alphonse Lemerre
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Sunt lucruri pe care le-am cunoscut la vremea lor și În intimitatea lor și al căror ecou trist l-am găsit apoi În Jur nalul intim ținut de scriitoare și descoperit sub căpătâiul roșu aprins de sângele Încă proaspăt, năvălit dintr-o inimă sfârtecată de un glonte bine țintit. [...] Cora Irineu făcea parte, așadar, dintr-o familie de sinucigași. Căci există familii cu sinucigași În serie, așa cum există familii cu accidentați mortal, eredități cu morți violente sau cu cente nari
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
priveau diminețile nu Înspre stradă, ci spre livada Înclinată până aproa pe de tot, ca să ntinzi mâna la pomii Înfloriți, la iepurii șoldani sărutân du-se, la păsările ciripind și la cucii cu cântatul lor nebunesc, lăsând slobod să ne năvălească, nopțile, până În așternut, epi talamul modulat, intonat În la major, al trilului de privi ghetori În plin rut. Într-un asemenea cadru și cu un asemenea tacâm de om, reputat fără rușine și-ndurare, mă Întreb și acum, ca pentru
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
o consemnare cotidiană, ci doar atunci când simt cu adevărat că am ceva de transmis. 2 iunie 2012 Mă simt ca un prizonier. Când tocmai ziceam că am scăpat și că pot să-mi văd de proiectele mele, ieri iar au năvălit peste mine autorii. Mai Întâi Iancu Grama, venit să-și ridice tirajul de la Umbre peste flăcări, dar și cu un manuscris (cred că al cincilea anul acesta, că le-am pierdut și numărul), apoi Silviu Claudiu Mihai, cu o mapă
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
astănoapte m-a sculat pe la 3,20 un uruit de apă, de am crezut că este inundație pe la etaj. Ducându-mă la baie să verific, am constatat că, alături, părintele Gherman se Îmbăia, nefolosind Însă dușul, ci lăsând apa să năvălească din robinet direct În cadă. Nu s-a gândit nicio clipă că În liniștea nopții zgomotul ar putea deranja pe ceilalți membri ai obștii, tot așa cum nu-l interesează că, prin comportamentul său, Îi tulbură pe cei din jur. Și
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
supremul argument prin care familia noastră a fost inclusă pe lista cu deportați. *** În noaptea următoare, Fanache, însoțit de câțiva gealați, a descins acasă la noi. În stradă aștepta duba neagră cu motorul pornit. Tata dormea. Au spart ușa. Au năvălit peste el, au aprins lumina. -Unde sunt nevastă-ta și copiii? a urlat la el Fanache cu brutalitate. -Lipsesc din oraș, sunt la țară, a explicat tata și instinctiv și-a pus la ochi ochelarii care stăteau pe noptieră. Răspunsul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Andrei C. știa că toată povestea avea să sfârșească rău, dar era pentru prima oară când se simțea și el bine. La serviciu, auzea întrebarea de zeci, de sute de ori zilnic: „Mă, ia zi, te simți bine?“. Când a năvălit poliția și i-au luat pe toți cei cinci petrecăreți, nea Vasile, șeful, i-a zis gaborului: „Lăsați-l, bre, pe ăsta micu’, că abia a început și el să se simtă bine“. Ca martor, așa a zis și Andrei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
crizele mele de astm se Înrăutățeau din ce În ce mai tare; nu puteam să mănînc decît o mînă de orez și beam doar mate. În ultima zi, aproape de sosire, am nimerit În mijlocul unei furtuni puternice și a trebuit să oprim barca. ȚÎnțarii au năvălit asupra noastră În valuri, mai teribil ca niciodată, ca și cînd s-ar fi răzbunat pe noi pentru faptul că În curînd nu vom mai fi În raza lor de acțiune. Aveam impresia unei nopți fără de sfîrșit, plină de plesnituri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
au numit ca vicar parohial la parohia Luizi-Călugăra, Bacău, unde, împreună cu frații mei franciscani lucrez și astăzi la vârsta de 68 de ani, nefiind încă ieșit la pensie. Despre episcopul Ioan Duma, fost paroh de Galați, știu că atunci când au năvălit rușii în 1944, era singurul preot creștin în acel oraș care nu și-a părăsit turma și că Sf. Sa, ca singură autoritate i-a primit pe ruși, care s-au arătat binevoitori față de Sf. Sa și chiar în casa
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
atât de infectă, încât o parte dintre colegii mei s-au organizat și au reclamat comandantului unității calitatea acesteia. Plutonierul responsabil, gros și unsuros (la propriu, are mereu mustața din jurul gurii plină de diverse grăsimi) care are grijă de bucătărie năvălește brusc în dormitor și începe să urle: cine a îndrăznit să reclame, de ce nu suntem mulțumiți, de ce nu am venit mai întâi la el pentru a-i spune "ca unui tată" nemulțumirile noastre. Sunt momentele care îmi plac cel mai
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
000 de lei). Autocarul stătea să plece, iar finalul a fost cât se poate de penibil și previzibil. Călătorii s-au urcat, iar țoapa și elvețianul ei au rămas în parcare, în timp ce zece tovarăși, personaje secundare în povestea mea, au năvălit din restaurantul-wc din apropiere. Grup de presiune? Da, un grup de presiune primar, preistoric, autentic. Într-un final, cei doi se refugiază în autocar. Ea smiorcăindu-se, încercând să ne sensibilizeze ,,dar mi-a tras bancnota din mînă, mi-a
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]