2,943 matches
-
steagul alb. Era o fermă mare, o casă minunată, iar o casă mai mică, pentru angajați, și un grajd cu vreo 10-15 vaci, nu știu câte, și acolo erau o mulțime de oameni care deja fugeau. Nu numai evrei, tot felul de nații: francezi, iugoslavi... Ne-a urcat În podul casei mai mici, unde era mult fân, și stăteam cu niște francezi. A doua zi a venit o trupă mică de motociclete, ruși, care ne-au eliberat. Comandantul era un moldovean, dar evreu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
devenit medic la Berlin. Mezinul - dacă țin bine minte - a studiat matematica la Praga. La ce concluzie a ajuns, deci, militarul deblocat, „patriotul” de odinioară? Că războiul nu are nici un sens, că orice război este fratricid, chiar dacă se duce Între nații diferite, motiv pentru care - cum zicea bunicul meu cu oarecare exagerare, dar multă semnificație - „Am Împrăștiat sămânța mea prin toată Europa!”. Bunicul meu a avut „noroc” că a murit În 1932 și nu a fost martor la ascensiunea fascismului și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
era, dar am auzit că era un transport bun - o muncă ușoară. Când am văzut care e situația, că rămân singur, o iau la fugă spre ei... Ploua, noroi... Mă vede unul. - Neamț? - Nu, din pază. Nu mai știu ce nație era - un kapo din ăsta. Țipa. Eu am fugit acolo. M-a luat din grup și mi-a dat un picior. Dar eu urlam ca din gură de șarpe, și cad jos, pe burtă, Într-un rond de flori - nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
apropie. Pentru noi acest lucru era motiv de bucurie, căci orice s-ar fi Întâmplat Însemna eliberare, indiferent de consecințe. - Existau lideri de opinie? - Nu, nu existau. Era foarte greu să formezi lideri de opinie. Totul era În mișcare, eram nații diferite... Foarte greu era să ai Încredere În cineva și să organizezi ... Au fost acolo toate popoarele Europei. Asta era la Auschwitz... Ăsta e un specific cu totul deosebit, ca fabrică a morții, comparativ cu restul lagărelor. Adică exterminare În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mari, adică stăteam singur Într-o cameră noaptea, iar ziua aveam la dispoziție un laborator. Veneau și prizonieri, și de drept comun, că asta era... Când au venit mulți din ăștia de ai noștri, iugoslavi, croați, sârbi, mă rog, toate națiile, români, unguri, slovaci, adică tot ce fusese Ungaria, că atunci când Cehia a fost desființată Slovacia a fost dată ungurilor. Acolo am putut ajuta foarte mult... Îi examinam și pe polițai, scoteam și dinți, făceam și chirurgie... - dar acolo am Învățat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Nimeni nu-ți face nimic, nu se atinge de tine”. Și foarte mulți voiau să le dea câte o bătaie măcar. Cum să te gândești la niște oameni care cu atâta sânge rece omorau bătrâni, copii, bolnavi nevinovați, indiferent de nație? Cum poți să-ți dai seama? Uite că poți să Îți dai seama. Așa au făcut - dar pe urmă, când Îi prindeau, Întotdeauna „Hitler kaputt!”, că nu el e de vină, numai Hitler e de vină. Aiurea... - Ce Îi făcea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ale templelor, și palatelor, pe stânci și în galerii, pe medalii, monede și vase păstrând proporțiile supra sau subterane. Structurile megalitice, cavernele conțin secretul ascuns al acestui simbol care apare încă din înscrisurile tăblițelor provenite din continentul Mu. Dinastii, imperii, nații au supraviețuit prin simbolul trecut pe toate hemisferele. Crucea Sfântului Gheorghe, a Sfântului Andrei, malteză, greacă, latină nu sunt noutăți, ele găsindu-se din America, Asia, Polinezia, Africa, Asia și până în Europa în aceeași măsură. Crux ansate, vulgar denumită și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Societatea Națiunilor, acum se plâng la U.E. Întreaga propagandă ungurească a cultivat ura, minciuna, crima, șantajul, declanșând instinctele primare ale migratorului carnasier. Expresie a șovinismului și urii, broșura lui Dücso Csaba intitulată „Nincs Kegyelem” (Fără îndurare), îndemna la exterminarea românilor: „Nația ungară este cea mai splendidă realizare a rasei dominante mongole, care nu cunoaște decât victoria. În noi fierbe sângele lui Attila, a lui Arpad și a lui Gingishan”. Iată cum se lăuda un urmaș al lui Arpad, la Piroska lui
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
oficiu, cetățenia română și domnului Voronin, ca să aibă loc de refugiu, când se va supăra pe el Putin. Supus șantajului energetic, tributar unor idei aberante, ieșite din subteranele Kremlinului, lui Voronin nici prin cap nu-i trece să ia apărarea „nației moldovenești”, să ceară Rusiei să recunoască genocidul din Basarabia, colonizările, deportările, închisorile și execuțiile, să ceară despăgubiri morale și materiale pentru toți „moldovenii” care au avut de suferit de pe urma prigoanei roșii. Ca să-i tihnească această vreme a Sărbătorilor, jucând cazaciocul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
din 1437, se încheie o înțelegere, o alianță între unguri, sași și secui, numită „Unio trium nationum”, unirea celor trei națiuni, intrată în istorie cu numele de „Masa cu trei picioare”, îndreptată împotriva românilor, declarați venetici, toleranți și lipsiți de „națio” (de nobilime, dar și de origine nobilă!). După acea țară, în care românii erau slugi, lipsiți de cele mai elementare drepturi, plânge Marko Bela. Nu se mai știe și nu se mai vorbește despre suferințele de neînchipuit îndurate de românii
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
știți că eu îl cred: n-are nici o putere, e o jucărie în mâinile celor versați, dă din coate, se agită, zice ce zice, iar rezultatul nu se vede. L-aș fi apreciat, dacă pe 15 septembrie ar fi spus nației: m-am bătut cu „regimul ticăloșit” și am adunat atâția bani, sau, măcar să fi arătat banii scoși din mâinile Rițoaiei. Când colo, nu s-a ales nimic din toată încordarea de peste vară; noi ne-am ales cu fumurile, ifosele, certurile
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
amenințați cu pierderea „prea zilnicei pâini”, vor spune: ce vom pierde, ducă-se dracului de regim democratic! Ce se va întâmpla într-un astfel de caz? Printre multe altele, se va întâmpla că vom plăti alți eroi revoluționari, salvatori ai nației, alți gudurăi pe lângă treptele puterii și, evident, unii vor face pușcărie, pe nedrept, vor zice. Ceea ce ne salvează de un asemenea scenariu apocaliptic este, deocamdată, frica viitorilor dictatori de consecințele dictaturii: „dictatura este un fotoliu din care nu te ridici
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și, dacă se mai cheamă și social-democrat, chiar că nu merită atenția. Pentru reabilitare îi vând gratis un pont: pentru autostrada din Transilvania nu mai sunt bani decât pentru porțiunea care duce de la Gilău la Bulău! 24 februarie 2010 Pulsul nației Motto. „Prea v-ați arătat arama, sfâșiind această țară ...” (M. Eminescu, Scrisoarea III) Ministrul nostru de finanțe, care împușcă francul mai abitir decât ultimul dintre cerșetori, și-a luat obiceiul, cu de la sine putere se zice, ca să apară pe sticlă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și ale României; așa că ce spune nu-i expresia voinței guvernului, al cărui spate nu știe ce face Vlădescu cel lefter. S-o creadă mutu’! Lansarea de zvonuri privind noi surse de alimentare a bugetului are ca scop luarea pulsului nației, să vedem care e reacția „maselor”: dacă țipă, dăm înapoi, dacă murmură, le-o punem în cârcă, însă trebuie reținut că nu guvernul e vinovat, ci domn ministru fără portofel. Ultima gogoriță în materie de aflat o sursă sigură și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
că președintelui nostru i s-a terminat benzina, flogisticul, i s-au tocit coardele și i s-au „sfărâmat organele”, deși eu nu pot accepta ca cineva, fie el orice și oricine, să mă întindă pe o masă, în văzul nației, și să mă disece, să-mi analizeze organele interne, să-mi umble pe unde nu se umblă și să se agațe și de etajul superior. Bă, ăștia, băgăreții, lăsați omul în pace, ajunge că-i întoarceți pe toate fețele acțiunile
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
modificarea constituției, care va duce la creșterea puterii președintelui, în dauna parlamentului, care va putea fi dizolvat, cu toate că e greu de acceptat ca președintele ales de parlament, nu de toți cetățenii țării, să-i alunge din substanța puterii pe aleșii nației. Adică cum? Eu te aleg și tu mă dizolvi; pare sau este împotriva uzului și rațiunii. Apoi, cu votul uninominal, aprobat fără o gândire matură, pe bază de entuziasm la nou, vom avea surpriza, pe care am avut-o deja
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cât se poate de clar că nu Boc trebuie să cadă; el nu-i decât un sac de box care încasează pumnii și picioarele nemulțumiților și, când va leșina, va fi aruncat într-un colț ca o cârpă de către salvatorul nației. Atunci va năși un alt prim-ministru și va ieși pe OTV să ne spună că are acordul FMI, accentuând caracterul suveran al României. 3 iulie 2010 Paralele inegale Motto: Qui se ressemble, s'assamble („Cine se aseamănă, se adună
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mai mic” ă Cicero, De officiis) Cu siguranță, vă amintiți de întâlnirile președinților României cu poporul, în care se diagnostica starea națiunii, adică cum stăm noi ca țară și popor, la un moment dat. Că președinții, în acest monolog cu nația, se credeau deasupra nației, într-un turn de fildeș, special construit de consilieri și altă plevușcă prezidențială, e aproape de la sine înțeles, ei fiind altceva, care nicicum nu se pot asemăna cu cei care i-au ales. Recentele astfel de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
De officiis) Cu siguranță, vă amintiți de întâlnirile președinților României cu poporul, în care se diagnostica starea națiunii, adică cum stăm noi ca țară și popor, la un moment dat. Că președinții, în acest monolog cu nația, se credeau deasupra nației, într-un turn de fildeș, special construit de consilieri și altă plevușcă prezidențială, e aproape de la sine înțeles, ei fiind altceva, care nicicum nu se pot asemăna cu cei care i-au ales. Recentele astfel de întâlniri cu masele, ne
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de răul produs societății cu gândirea lor rudimentară, călcând în picioare acele elemente care fac dintr-o turmă un popor. În condițiile în care averea, acumulată prin mijloace care ar trebui să fie condamnate, este mai scumpă decât Țara și nația, nu este de mirare că românii nu mai pot fi mișcați de sentimente nobile care, între timp, s-au atrofiat. Folosit ca ultim argument, asul din mânecă, interesul național a fost invocat de președinte și în prea scurta cuvântare rostită
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
scumpiri la alimente, când toți le ieftinesc. Ca o justificare la politica prețurilor din piața românească, în condițiile unei crize asemănătoare cu pana prostului, care crede că poate merge cu mașina fără să-i pună benzină, a ieșit în buricul nației Mugur Isărescu, ca să ne spună că în lumea largă care produce și pentru români s-a inversat foarfeca prețurilor. Ha? Da, cum auziți și vedeți! Este vorba de raportul dintre prețul produselor agro-alimentare și cel al produselor manufacturate, industriale. Dacă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
O, Dumnezeu, al tuturor Părinte, Înalt, sublim, al lumii Creator! Ascultă-n Ceruri a noastră rugăminte și fii al nostru Bun Protector! De sus, din Cer, umbrește cu-a Ta Mână și-ntinde Brațul Tău Ceresc spre țara mea, spre Nația Română și spre întreg neamul omenesc. Câțiva învățători tineri veniți cu ordine de concentrare la Buzău, ce poposeau întrunul din dormitoarele mai mici rezervate oaspeților, au prins ecoul rugăciunii. Au coborât cu lacrimi în ochi și ne-au îmbrățișat: Niciodată
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
smerenie și cu îndrăzneală, în Numele lui Dumnezeu, vă strig: Luați aminte! Am auzit în sufletul meu, ca un sunet de trâmbiță pentru toate sufletele din orice neam, un glas: „Oricine, absolut oricine dintre români și oricine, absolut oricine din orice nație de pe fața pământului va voi să inițieze, să întemeieze vreo școală morală, socială, să filosofeze, să facă politică sau pur și simplu să se orienteze în viață, va trebui să țină cont și să se raporteze la singura operă, după
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ca un fel de erou modest, ca un luptător nonviolent. În 1927, cînd Gore a murit, Iorga i-a dedicat o evocare emoționantă, amintindu-și cum acesta își mărturisise sub loviturile de bici (groaznicele nagaici ale poliției rusești) credința în nația sa164. Nu există nici urmă de ură în corespondența lui Gore față de celelalte naționalități din Basarabia, nici măcar față de ruși. După ce Basarabia s-a întors la "Patria mumă", un Gore pocăit i-a scris lui Iorga, în calitatea sa de director
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
întrucît zona aceasta era calea pretinsei "infiltrări" a românilor. Dománovszky ignoră bastionul românesc din Munții Apuseni pe care îl înconjoară aceste județe 212 Van Loon, op. cit., p. 370 213 "Neamul românesc", 8 noiembrie 1934 214 Nicolae Iorga, Contra dușmăniei dintre nații români și unguri, București, 1932; Nicolae Iorga, Contra dușmăniei dintre nații Români și Unguri /Against Hatred Between Nations: Romanians and Hungarians (reeditare), ed. Kurt W. Treptow, Iași, 1995 și Iorga Miklós, A nemzétek között levo gyülöködés éllen, magyarok es románok
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]