1,358,563 matches
-
prof. Gelu Colceag. Experiență să profesională include rolurile: Elenă din “Pinalti” - Teatrul “Apropo”, București; Îngeraș din „Pălăria florentina”, regia Silviu Purcărete, Teatrul Național “Vasile Alecsandri”, Iași; Servanta din „Domnul Swedenborg vrea să viseze”, regia și scenariul dramatic Mihai Măniuțiu - Teatrul Național “Vasile Alecsandri”, Iași; Troiana din “Troienele”, regia Andrei Șerban - Opera Națională Iași. De asemenea, a fost realizator la Radio Hit Iași. A obținut locul II-Standard și Latino la Concursul Internațional Dancemasters, București, 2009. Cu o tehnică uimitoare și un gust
EMIL BIZGA QUARTET amp; DANIELA TOCARI în New York [Corola-blog/BlogPost/93930_a_95222]
-
Teatrul “Apropo”, București; Îngeraș din „Pălăria florentina”, regia Silviu Purcărete, Teatrul Național “Vasile Alecsandri”, Iași; Servanta din „Domnul Swedenborg vrea să viseze”, regia și scenariul dramatic Mihai Măniuțiu - Teatrul Național “Vasile Alecsandri”, Iași; Troiana din “Troienele”, regia Andrei Șerban - Opera Națională Iași. De asemenea, a fost realizator la Radio Hit Iași. A obținut locul II-Standard și Latino la Concursul Internațional Dancemasters, București, 2009. Cu o tehnică uimitoare și un gust armonios inovator, Emmet Cohen generează o legatura muzicală și profundă cu
EMIL BIZGA QUARTET amp; DANIELA TOCARI în New York [Corola-blog/BlogPost/93930_a_95222]
-
concert cu adevărat excepțional găzduit de eleganta sală a teatrului din Deva (unde cîndva ființa teatrul de revistă, din păcate azi instituția la care au cîntat Ovidiu Komornyik, Irina Soroiu, Florin Mureșan fiind doar o amintire...). Este, practic, un festival național al romanței, ajuns la ediția a III-a și inițiat de cunoscuta interpretă Mariana Deac, aceasta invitînd la actuala ediție nume de primă mărime ale genului. Organizată de Consiliul județean Hunedoara prin intermediul C. J. C. P. C. T., unde Mariana Deac este
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93945_a_95237]
-
Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni începe joi, 15 ianuarie, seria acțiunilor culturale ale anului 2015, în parteneriat cu Compania Națională „Aeroporturi București” Sub semnul Zilei Naționale a Culturii și a Zilei poetului Mihai Eminescu (de la a cărui naștere se împlinesc 165 ani), va avea loc prima acțiune din cadrul proiectului „Pe aripile culturii române”, derulat de IEH în parteneriat cu CNAB
Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” începe joi, 15 ianuarie, seria acţiunilor culturale ale anului 2015 [Corola-blog/BlogPost/93950_a_95242]
-
Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni începe joi, 15 ianuarie, seria acțiunilor culturale ale anului 2015, în parteneriat cu Compania Națională „Aeroporturi București” Sub semnul Zilei Naționale a Culturii și a Zilei poetului Mihai Eminescu (de la a cărui naștere se împlinesc 165 ani), va avea loc prima acțiune din cadrul proiectului „Pe aripile culturii române”, derulat de IEH în parteneriat cu CNAB. Pe parcursului întregului an, proiectul va
Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” începe joi, 15 ianuarie, seria acţiunilor culturale ale anului 2015 [Corola-blog/BlogPost/93950_a_95242]
-
cultura tradițională, precum și a prezentării instituțiilor culturale și a punctelor de atracție turistică de pe teritoriul țării noastre. Spațiul de desfășurare, unul autentic românesc, este recreat la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” București grație obiectelor tradiționale, puse la dispoziția IEH de către Muzeul Național al Țăranului Român. Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni și Compania Națională „Aeroporturi București” S.A., în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, propun publicului un spectacol în cadrul căruia se vor succeda segmente reprezentative ale culturii românești atât din
Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” începe joi, 15 ianuarie, seria acţiunilor culturale ale anului 2015 [Corola-blog/BlogPost/93950_a_95242]
-
de pe teritoriul țării noastre. Spațiul de desfășurare, unul autentic românesc, este recreat la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” București grație obiectelor tradiționale, puse la dispoziția IEH de către Muzeul Național al Țăranului Român. Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni și Compania Națională „Aeroporturi București” S.A., în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, propun publicului un spectacol în cadrul căruia se vor succeda segmente reprezentative ale culturii românești atât din țară, cât și din afara granițelor: Corala bărbătească „Armonia” a Arhiepiscopiei Tomisului, formațiile „Dor
Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” începe joi, 15 ianuarie, seria acţiunilor culturale ale anului 2015 [Corola-blog/BlogPost/93950_a_95242]
-
autentic românesc, este recreat la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” București grație obiectelor tradiționale, puse la dispoziția IEH de către Muzeul Național al Țăranului Român. Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni și Compania Națională „Aeroporturi București” S.A., în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, propun publicului un spectacol în cadrul căruia se vor succeda segmente reprezentative ale culturii românești atât din țară, cât și din afara granițelor: Corala bărbătească „Armonia” a Arhiepiscopiei Tomisului, formațiile „Dor Bucovinean” (de dans) și „Perla” (vocal folclorică) ale
Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” începe joi, 15 ianuarie, seria acţiunilor culturale ale anului 2015 [Corola-blog/BlogPost/93950_a_95242]
-
locuri, de către tinere talente, ansambluri, corale, etc. - selectate dintre cele reprezentative ale etnicilor români din comunitățile istorice românești, dar și ale românilor aflați în Europa și pe celelalte continente, în funcție de interesul manifestat pentru participarea în acest proiect. Despre CNAB: Compania Națională „Aeroporturi București” S.A. și-a început activitatea la data de 5 februarie 2010 și asigură coordonarea operațională și managementul celor două aeroporturi ale Capitalei. CNAB a fost înființată prin fuziunea societăților care gestionau aeroporturile bucureștene: Aeroportul Internațional Henri Coandă București
Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” începe joi, 15 ianuarie, seria acţiunilor culturale ale anului 2015 [Corola-blog/BlogPost/93950_a_95242]
-
a fost înființată prin fuziunea societăților care gestionau aeroporturile bucureștene: Aeroportul Internațional Henri Coandă București și Aeroportul Internațional București Băneasa Aurel Vlaicu. Despre IEH: Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni este organizat și funcționează ca instituție publică de interes național, cu personalitate juridică proprie, în subordinea Ministerului Afacerilor Externe și în coordonarea Ministrului delegat pentru relațiile cu românii de peste hotare. În anul 2013, IEH a trecut printr-o reorganizare complexă, prin aprobarea noii H.G. nr.857/13.11.2013, reorganizare
Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” începe joi, 15 ianuarie, seria acţiunilor culturale ale anului 2015 [Corola-blog/BlogPost/93950_a_95242]
-
Premierul Dacian Cioloș a declarat, marți, că își dorește ca procedurile de achiziții publice să fie prezenatate transparent. ‘Am vrea ca achizițiile publice să fie mult mai simple, mai clare și mai transparente. Legislația națională se aliniază la o directivă europeană care prevede niște principii legate de achizițiile publice și am constatat că noi avem obiceiul să mai tot adăugăm la ceea ce e obligatoriu din punct de vedere european, pentru că vorbim de fonduri europene. Sigur
Cioloș: Achizițiile publice să fie mult mai simple, mai clare și mai transparente [Corola-blog/BlogPost/93937_a_95229]
-
o directivă europeană care prevede niște principii legate de achizițiile publice și am constatat că noi avem obiceiul să mai tot adăugăm la ceea ce e obligatoriu din punct de vedere european, pentru că vorbim de fonduri europene. Sigur, aveam o legislație națională și aliniam tot timpul legislația europeană la legislația națională în sensul că mai adăugam niște lucruri. Acum, am cerut doamnei ministru Răducu să vedem în ce măsură, până când nu lansăm noile proiecte în perioada imediat următoare, să simplificăm pe cât posibil și să
Cioloș: Achizițiile publice să fie mult mai simple, mai clare și mai transparente [Corola-blog/BlogPost/93937_a_95229]
-
achizițiile publice și am constatat că noi avem obiceiul să mai tot adăugăm la ceea ce e obligatoriu din punct de vedere european, pentru că vorbim de fonduri europene. Sigur, aveam o legislație națională și aliniam tot timpul legislația europeană la legislația națională în sensul că mai adăugam niște lucruri. Acum, am cerut doamnei ministru Răducu să vedem în ce măsură, până când nu lansăm noile proiecte în perioada imediat următoare, să simplificăm pe cât posibil și să facem în așa fel încât lucrurile să fie mult
Cioloș: Achizițiile publice să fie mult mai simple, mai clare și mai transparente [Corola-blog/BlogPost/93937_a_95229]
-
nu mai există în această poezie, cu excepția numelui Moldovei, invocat simbolic, alături de numele celui mai important principe român din Evul Mediu, Ștefan cel Mare, nume de domn și nume de țară românească, menite, împreună - în viziunea poetului - să reconstituie unitatea națională. Ca urmare, trebuie să observăm că Eminescu îi urăște, în primul rând pe „străinii” care ocupaseră partea de răsărit a Țării Moldovei la 1812, apoi pe „străinii” care ocupaseră, în 1775, Bucovina, vatra Țării Moldovei, locul de unde pornise țara, unde
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
mănăstirești. Vie era și existența raialelor de la Turnu, Giurgiu și Brăila, reunite cu Țara Românească abia în 1829, locuri cosmopolite, formate din importante grupuri alogene, adăpostite unele de urgia otomană și libere să-și pregătească în România mișcarea de emancipare națională. România de la 1880 era firavă și nesigură nu numai în ochii lui Eminescu, ci ai contemporanilor în general. De vină pentru toate acestea erau, natural, „străinii”, dar nu oricare și nu toți, ci numai otomanii (care supuseseră Moldova și Țara
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
care conservase, în clipele cele mai grele (1916-1918), nucleul de stat românesc. Se știe că Eminescu a exprimat idealurile generației sale, sintetizate în curentul romantic. Să vedem ce idei au exprimat alți poeți (autori) romantici din regiune. Taras Șevcenko - poetul național ucrainean - scria, pe la 1838, în poemul „Kateryna”: „Nu vă iubiți cu muscali,/ Fete sprâncenate,/ Că muscalu-i străin vouă/ Joc de voi își bate!”. Alexandr Sergheevici Pușkin, exilat în Basarabia, dar beneficiar al unui regim de bejenie princiar, scria cu dispreț
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
maghiarul are aici drepturi de stăpân,/ Iar cel ce vrea să ni se urce în cap,/ Capul lui va simți pașii noștri,/ Și-i vom împlânta pintenii în adâncul inimii...”.3 În poezia „Viață sau moarte”, din același an, poetul național îi amenință pe „croați, germani, sârbi și români” cu sabia care „sclipește în mâna maghiarului”, îi face pe aceștia „corbi scârboși”, cu „inimi blestemate”, „hoardă” din care ungurii aveau să scurgă „ultimul strop de sânge” sau „cloacă de păduchi”, menită
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
jumătăți a secolului al XX-lea. Mai toți contemporanii creatori de valori intelectuale ai lui Petőfi gândeau și exprimau aceleași idei. Széchenyi István (1791-1860), scriitor și om politic, unul dintre cei mai importanți reformiști maghiari (a dat numele și Bibliotecii Naționale din Budapesta), spunea (la 5 octombrie 1844) în dieta țării de la Bratislava: „Urăsc din străfundurile sufletului meu orice evoluție care nu este maghiară”. Spre deosebire de „străinii” veștejiți de Eminescu - minorități dominante asupra majorității supuse - cei urâți de Petőfi, în ciuda blestemelor sale
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
în linii mari, o soartă mai bună. Eminescu însuși nu s-a impus în conștiința publică prin combaterea „străinilor”, dar mulți dintre „străinii” hrăpăreți evocați de el s-au dovedit, într-adevăr, demni de condamnat, din perspectiva nevoii făuririi statului național român, așa cum a fost el recunoscut de istorie. Altminteri, în focul argumentației poetice și, mai ales, publicistice și în același spirit romantic, și Eminescu pus accente grave pe numele unor contemporani de altă etnie și credință. Cu toate acestea, eu
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
pe unguri, în detrimentul străinilor, dăruiți cu epitete teribile și sortiți pieirii. Nu am auzit niciodată ca vreun analist politic sau eseist să fi spus sau scris că Ungaria nu va putea intra în NATO sau în Europa cu un simbol național ca Petőfi Sándor, denigratorul de popoare străine. Pe când în România ni se atrăgea atenția în chip foarte serios, încă din anii ’90 ai secolului trecut, de către intelectuali subțiri - ajunși apoi, unii dintre ei, înalți demnitari de stat - că Eminescu este
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
coadă „Don Quijote”, câți tineri unguri mai știu poeziile lui Petőfi? Și, totuși, manualele îi cuprind, îi comentează, iar oamenii - chiar și cei simpli - se mândresc în continuare cu ei. Ei continuă să fie - în universalismul lor - și simboluri ale spiritualității naționale engleze, spaniole sau ungare. Nu au fost decretați ca atare de parlamente, nici de academii și nici măcar de confrații lor, ci au intrat în chip firesc în conștiința publică, dincolo de voința cuiva. La fel este - de ce ar fi la noi
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
poate, pământul românesc”. Eminescu, dincolo de ura exprimată contra inamicilor țării sale, a construit România în și prin poezie, iar această construcție s-a dovedit la fel de reală ca Țara în hotarele sale din 1918. Eminescu este demiurgul sufletului și trupului nostru național, iar prin aceasta el ne-a proiectat în universalitate, în rând cu popoarele lumii. Acad. Ioan-Aurel Pop
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
multe alte figure internaționale, pentru România și români. Cu un mic exercițiu de imaginație sau cu puțin suflet, orice politician ar putea să realizeze cum pot fi folosite aceste mari valori dăruite lumii, pentru a reda românilor sentimentul de mândrie națională și pentru a îmbunătăți imaginea lovită a României. Ei nu înteleg și sunt de neînțeles... Dacă națiunea noastră dorește să fie respectată și să își recâștige influența pe care a avut-o în trecut, trebuie să înceapă prin a-și
Festivalul Sergiu Celibidache nu se va mai organiza! [Corola-blog/BlogPost/93944_a_95236]
-
De câțiva ani Teatrul Cernăuțean colaborează cu teatre din România, în deosebi, cu Teatrul „Vasile Alecsandri” din Iași, iar în prezent și cu Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Botoșani. Recent, la 24 mai a.c., în cadrul acestei colaborări bilaterale, trupa actorilor cernăuțeni, în frunte cu Victor JURAT, directorul adjunct al Te atrului Muzical-Dramatic „O. Kobyleanska” din Cernăuț, a prezentat publicului românesc piesa italiană „Incident” de Luigi
Colaborări Teatrul „O. Kobyleanska” din Cernăuţ [Corola-blog/BlogPost/93953_a_95245]
-
dansuri, căldură sufletească și multă sinceritate. - Am fost primiți de ospitalierii noștri prieteni din Botoșani foarte frumos, cu miel copt și vin alb românesc, fiind cazați într-un hotel luxos, de la geamurile odăilor căruia am admirat frumusețea arhitecturală a Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Deoarece am fost pentru prima dată în Botoșani, personal am făcut o excursie în fascinantul centru istoric al orașului, care îmi amintea frumusețea arhitecturală a Cernăuțiului. Am rămas impresionată atât de minunata arhitectură a municipiului, cât și de
Colaborări Teatrul „O. Kobyleanska” din Cernăuţ [Corola-blog/BlogPost/93953_a_95245]