2,620 matches
-
din sud. Toate ferestrele sunt simple și fără grilaj metalic. Pridvorul n-are ferestre, fiind luminat prin cele două deschideri de intrare. Turla este pe naos de forma octogonală, cu opt ferestre înalte și înguste. Pardoseala este de scândură - în naos, plăci mari de beton - în pronaos, și piatră mică, cioplită cu șase fețe - în pridvor. În anul 1938 s-au ridicat din temelie mai multe corpuri de chilii și alte clădiri ale mănăstirii cu ajutorul lui Gheorghe Tătărescu, consilier regal, și
Schitul Crasna () [Corola-website/Science/324905_a_326234]
-
constă dintr-o bute din bârne fățuite, încheiate în cheotori netede bisericești, și este protejată de un acoperiș în patru ape. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul, tinda (pronaosul), continuând cu biserica (naosul) și încheind cu altarul, mai îngust și poligonal. Întreaga construcție de lemn stă pe un fundament zidit. Lăcașul și-a păstrat o ferestră originală pe latura de sud, restul fiind lărgite sau adause ulterior. Din punct de vedere decorativ, se
Biserica de lemn din Morărești-Piscu Calului () [Corola-website/Science/324934_a_326263]
-
Jan și Bogdan Goilav, precum și pe locuitorii satului Călărași în frunte cu preotul lor paroh- Alexandru Băncilă. Biserica este mare, monumentală, în formă de navă, cu turn mare pătrat, unde se află clopotnița, fiind împărtită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar.În toate sunt picturi murale executate în stil bizantin.Între pronaos și naos, pe stâlpi de cărămidă de formă pătrată, tencuiți și vopsiți în ulei, în culori imitând marmora, se reazemă cafasul bisericii, mare și încăpător.Bolțile bisericii
Călărași, Botoșani () [Corola-website/Science/324489_a_325818]
-
Alexandru Băncilă. Biserica este mare, monumentală, în formă de navă, cu turn mare pătrat, unde se află clopotnița, fiind împărtită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar.În toate sunt picturi murale executate în stil bizantin.Între pronaos și naos, pe stâlpi de cărămidă de formă pătrată, tencuiți și vopsiți în ulei, în culori imitând marmora, se reazemă cafasul bisericii, mare și încăpător.Bolțile bisericii sunt vopsite în ulei, având picturi astfel: în pronaos cerul cu stele;în naos cei
Călărași, Botoșani () [Corola-website/Science/324489_a_325818]
-
și naos, pe stâlpi de cărămidă de formă pătrată, tencuiți și vopsiți în ulei, în culori imitând marmora, se reazemă cafasul bisericii, mare și încăpător.Bolțile bisericii sunt vopsite în ulei, având picturi astfel: în pronaos cerul cu stele;în naos cei patru evangheliști la colțuri și Mântuitorul Iisus Hristos la mijloc, înconjurați de stele;în altar Sfânta Treime. Catapeteasma este sculptată în lemn de tei, cu frunze de stejar și alte motive florale,acoperite cu foiță de aur. Pictura icoanelor
Călărași, Botoșani () [Corola-website/Science/324489_a_325818]
-
Domnului” a fost construită între anii 1755-1757 din piatră de râu cu mortar de var, prin strădania ctitorilor: Andrei Iacobovici, soția acestuia Maria, cneazul Ștefan Pârva împreună cu hălmăgenii și leștiorenii. Mormintele ctitorilor se află în interiorul bisericii (intrare bărbați stânga și naos sub fereastra de nord). Biserica este construită în stil baroc având dimensiunile de 31/12 m. Frumoasa pictură în frescă de pe pereți, cât și de pe tâmplă, a fost executată în anul 1768 de către zugravii Gheorghe și Radu Zugravu, după cum arată
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]
-
dărâmate în favoarea unui spațiu interior mult mai generos, ctitoria fiind prelungită spre răsărit prin absida atuală. Pentru încadrarea cronologică a părții vechi a bisericii ne stau la dispoziție două elemente, anume ancadramentul de factură gotică al ușii de la intrarea în naos și pisania slavonă a aceluiași zid: S-a început această biserică de Sărăcin, fiul lui Sărăcin, și Ioanășu, fiul lui Sărăcin. Și această biserică demult s-a terminat. Aceasta și Mihaiu, fiul lui Ioanăș, a început-o din piatră. Mihaiu
Biserica Nemeșilor din Sălașu de Sus () [Corola-website/Science/326920_a_328249]
-
al XV-lea. Tot atunci s-a demolat și absida estică și corul a fost înălțat creându-se astfel un etaj de apărare. În partea superioară a navei principale sunt afișate opt ferestre duble precum și una cu boltă în semicerc. Naosul prezintă pe părțile laterale bolți încrucișate. Se remarcă nava, tribuna cu ornamente populare săsești, cele patru perechi de ferestre ce au arcuri geminate sprijinite pe coloane, stranele datate în secolul al XVII-lea și al XVIII-lea precum și mobilierul pictat
Biserica fortificată din Drăușeni () [Corola-website/Science/326949_a_328278]
-
mare număr de credincioși din zona Dornelor. Primește Doamne jertfa binecredincioșilor Tăi!"". În prezent (anul 2011), la această biserică slujesc preotul paroh Constantin Vârlan și preotul Dan Văideanu. Biserica are formă de cruce, cu două abside laterale, o turlă deasupra naosului și un turn deasupra pronaosului. Ea este acoperită cu tablă zincată, iar pe partea dinspre miazăzi se află un praznicar. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor deschis, pronaos, naos și altar. Pardoseala este din marmură albă cu forme
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
de cruce, cu două abside laterale, o turlă deasupra naosului și un turn deasupra pronaosului. Ea este acoperită cu tablă zincată, iar pe partea dinspre miazăzi se află un praznicar. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor deschis, pronaos, naos și altar. Pardoseala este din marmură albă cu forme geometrice. Catapeteasma este confecționată din lemn de stejar cu modele de viță de vie și spice de grâu. Celelalte elemente de mobilier (strane pentru credincioși, amvonul, stranele și mobilierul pentru cărțile
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
înlocuit tâmplăria la ferestre și uși și s-au efectuat unele reparații și reamenajări interioare, sub îndrumarea preotului Liviu Solovan. Biserica "Sf. Dumitru" din Câmpulung Moldovenesc are formă de cruce, cu două abside laterale și cu o turlă octogonală deasupra naosului. Acoperișul edificiului are o învelitoare din tablă de cupru. Catapeteasma a fost confecționată la München (Germania).
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
2000, la slujba din noaptea dintre 29 și 30 aprilie au participat fostul suveran Mihai al României și soția sa, principesa Ana de Burbon Parma, cât și fostul premier Victor Ciorbea și academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici. În interiorul bisericii, între pronaos și naos, pe partea dreaptă se găsește mormântul domniței Bălașa. Prin 1884 sculptorul Ion Georgescu i-a făcut monumentul funerar, din marmură albă. Pe un postament decorat cu rozete și colonete, este montat un mic sarcofag, la rândul lui atent uvrajat, cu
Biserica Domnița Bălașa () [Corola-website/Science/323582_a_324911]
-
toate geamurile și ușa la intrare, a fost construită o terasă la intrare, ce folosește și ca altar de vară, cu pictură exterioară și sculptură. În interior a fost curățată pictura de fum și impurități, a fost adus la nivel naosul cu pronaosul (înainte era mult mai înalt pronaosul decât naosul) fiind desființată despărțitura dintre ele, s-a construit o cameră pentru mărturisire lângă absida din dreapta, a fost refăcută instalația electrică, a fost înlocuit iconostasul cu unul nou din stejar și
Biserica de lemn din Măguri-Răcătău, filia Teleni () [Corola-website/Science/323632_a_324961]
-
terasă la intrare, ce folosește și ca altar de vară, cu pictură exterioară și sculptură. În interior a fost curățată pictura de fum și impurități, a fost adus la nivel naosul cu pronaosul (înainte era mult mai înalt pronaosul decât naosul) fiind desființată despărțitura dintre ele, s-a construit o cameră pentru mărturisire lângă absida din dreapta, a fost refăcută instalația electrică, a fost înlocuit iconostasul cu unul nou din stejar și icoanele, s-au schimbat stranele în biserică și scaunul arhieresc
Biserica de lemn din Măguri-Răcătău, filia Teleni () [Corola-website/Science/323632_a_324961]
-
fost pictați de pictorul bucureștean Eugen Profeta, care a finalizat lucrarea în octombrie 1965. El a pictat o suprafață de 186 m², primind suma de 23.492 lei. Pictura interiorului a fost continuată de Constantin Călinescu care a pictat pereții naosului și ai pronaosului, terminând lucrarea în 1967. El a pictat o suprafață de 1.314,554 m², devizul lucrării fiind de 162.492 lei. Se prevedea și efectuarea unor lucrări de pictură exterioare, pentru care s-a calculat un deviz
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
figurează pe lista monumentelor istorice 2010, . Edificiul este unul dintre cele mai vechi monumente ale Mărginimii Sibiului. Este ridicat din zidărie (piatră, cărămidă) cu un plan de tip sală, la care sanctuarul pentagonal se leagă de capătul mai îngust al naosului. Cel din urmă se continuă la vest cu un pronaos și un turn-clopotniță, prin al cărui parter se face accesul la interior. Toate compartimentele construite poartă bolți și conservă diferite suprafețe murale pictate. Înfățișarea actuală a fost dobândită în mai
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Gura Râului () [Corola-website/Science/323815_a_325144]
-
din fostele decorații pictate: o Răstignire, alături de o suprafață al secco cu urme de la o pictură nonfigurativă și de la o inscripție ce conținea cifra 6. O altă etapă din istoria edificiului, petrecută până la anul 1800, a constituit-o supraînălțarea zidurilor naosului, extinderea spațiului cu un pronaos și dotarea cu bolți în leagăn. Ea s-a prelungit și în anii 1802-1804, când cu ajutorul parohului Petru și a unor localnici (numiți de inscripții chirilice pe latura nordică a navei), s-a intenționat decorarea
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Gura Râului () [Corola-website/Science/323815_a_325144]
-
s-a prelungit și în anii 1802-1804, când cu ajutorul parohului Petru și a unor localnici (numiți de inscripții chirilice pe latura nordică a navei), s-a intenționat decorarea întregului lăcaș cu pictură murală. În primul rând s-a reușit pictarea naosului până la nașterea bolții și probabil spațiul altarului, prin mâna pictorului Ioan de Poplaca, pictor format la Pășinari, care este cunoscut pentru o serie de icoane și picturi murale realizate într-o manieră postbrâncovenească la biserici din jurul Sibiului. Pictarea a continuat
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Gura Râului () [Corola-website/Science/323815_a_325144]
-
Stana Cîndea, fapt consemnat și în pisania din 30 septembrie 1820. Aceasta a fost scrisă după lucrările de completare ce au făcut ca la 1816 să se ridice turnul-clopotniță și tinda. Are un plan dreptunghiular care cuprinde altar cu semicalotă, naos cu calotă semisferică și pronaos cu bolta cilindrică. Edificiul a fost pictat parțial, atât în interior, cât și în exterior, în două etape: între anii 1787-1790 de către meșteri necunoscuți, și în 1820 de zugravul Ioan Popa din Săliște. Patronul lăcașului
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Grui, Săliște () [Corola-website/Science/323806_a_325135]
-
cu scânduri vopsite în culoarea albastru deschis. Acoperișul bisericii și cel al turlei sunt din draniță. Interiorul lăcașului de cult este luminat prin 7 ferestre: una în axul absidei altarului, câte două ferestre pe pereții laterali (sudic și nordic) ai naosului și câte una pe pereții laterali ai pridvorului. Toate ferestrele sunt duble, dreptunghiulare și prevăzute cu gratii metalice. În interior, lăcașul de cult este împărțit în trei încăperi: pridvor închis, naos și altar. Edificiul nu are pronaos. Ușile de intrare
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
două ferestre pe pereții laterali (sudic și nordic) ai naosului și câte una pe pereții laterali ai pridvorului. Toate ferestrele sunt duble, dreptunghiulare și prevăzute cu gratii metalice. În interior, lăcașul de cult este împărțit în trei încăperi: pridvor închis, naos și altar. Edificiul nu are pronaos. Ușile de intrare în pridvor și în naos sunt simple, cu un singur canat. Pardoseala este realizată din scândură. Naosul este separat de altar printr-o catapeteasmă din lemn sculptat. Absida altarului are formă
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
pereții laterali ai pridvorului. Toate ferestrele sunt duble, dreptunghiulare și prevăzute cu gratii metalice. În interior, lăcașul de cult este împărțit în trei încăperi: pridvor închis, naos și altar. Edificiul nu are pronaos. Ușile de intrare în pridvor și în naos sunt simple, cu un singur canat. Pardoseala este realizată din scândură. Naosul este separat de altar printr-o catapeteasmă din lemn sculptat. Absida altarului are formă poligonală, fiind decroșată față de restul construcției. Prin dispunerea avansată a catapetesmei, au fost organizate
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
gratii metalice. În interior, lăcașul de cult este împărțit în trei încăperi: pridvor închis, naos și altar. Edificiul nu are pronaos. Ușile de intrare în pridvor și în naos sunt simple, cu un singur canat. Pardoseala este realizată din scândură. Naosul este separat de altar printr-o catapeteasmă din lemn sculptat. Absida altarului are formă poligonală, fiind decroșată față de restul construcției. Prin dispunerea avansată a catapetesmei, au fost organizate cele două nișe: proscomidiarul și diaconiconul. Pereții bisericii nu sunt pictați, ci
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
de moșneni. Despre ridicarea ei în secolul 18 și renovarea ei în vremea revoluției pașoptiste, vorbește pisania din interiorul bisericii. Pisania se află pe un panou de lemn, fixat într-o grindă tirant, pe locul peretelui despărțitor dintre tindă și naos. Ea este scrisă în chirilice și transmite următoarele date și fapte: "„Aciăst sfânt lăcaș ce să prăznuește hramul sf[ântului] erah Nicolae și al prapodomni[i] Parascheva, s-au făcut de lemn la leat 1778 în zilele luminatului d[o
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
biserici de lemn rămase în zona de sud a Munteniei. Are dimensiuni modeste, planimetrie comună și câteva elemente artistice care o scot în evidență. De la vest la est, biserica este împărțită în cele patru încăperi tradiționale: pridvor închis, tindă și naos unite între ele și altar. Altarul este mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Trecerea dinspre tindă spre naos este demolată și marcată numai de o grindă tirant, pe care stă pisania, crucea și moleniile. Iconostasul este parțial zidit
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]