3,927 matches
-
instituției școlare”; „impactul mediului familial asupra rezultatelor școlare ale copiilor”; „randamentul pedagogic și datoria parentală”; „participarea părinților la gestionarea și procesul decizional din instituția școlară.” (ibidem) Adesea părinții și cadrele didactice își fac reproșuri, își aduc critici și privesc cu neîncredere, cu atitudini stereotipe și pline de prejudecăți. Principalele reproșuri la adresa părinților se referă la următoarele aspecte: apatia părinților (nu vin la acțiuni anunțate); lipsa de responsabilitate (așteaptă inițiativa cadrelor didactice); timiditatea (lipsa de încredere în sine); participarea cu ingerințe (critică
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
să se manifeste conform naturii sale și să treacă pe neobservate la acțiuni de învățare. În cadrul metodelor euristice, jocul constituie una din cele mai importante sarcini ale metodologiei didactice contemporane. Prin joc se înlătură supraîncărcarea intelectuală, se suprimă stările de neîncredere și încordare, se îmbină munca individuală cu acțiunea de destindere, dând posibilitatea unei odihne active. Jocul nu trebuie să se desfășoare improvizat, ci organizat și subordonat scopului instructiv educativ. Prin joc copilul poate să-și consolideze cunoștințele matematice, să le
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
lecturilor particulare, al orelor suplimentare, încît pot spune că nu mai știu care-i familia și care-i școala, sînt amîndouă la fel de sufocante. Analizat și vizualizat în rețeaua structurii și procesului (Rețeaua semantică 4.3), stilul are cauza majoră în neîncrederea părinților față de adolescenți, la care se adaugă manifestările părinților autoritari de felul supunerii copiilor unei critici permanente și constante. Variabilele intermediare sînt mentalitățile și comportamentele ce caracterizează viața comunităților din orașele mici și/sau "obsesia" facultății pe care o manifestă
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
și dacă e să ies eu din tiparele tuturor nu e bine ... să fiu eu ca toată lumea, probabil că le e și frică de gura lumii, cred că dacă am sta într-un oraș mare nu ar fi așa. În privința neîncrederii manifestate de părinți, adolescenții o relevă drept cauză în formulări de genul: S1: Ar trebui totuși să aibă mai multă încredere în mine, știu să am grijă de mine, să fac alegeri potrivite. S2: Se implică în toate modurile cu
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
orice încercare de clasificare ridică o serie de probleme. Cu atât mai mult atunci când cineva are pretenția să treacă produsul simbolic al practicilor discursive umane prin filtrul unui număr restrîns de categorii elementare. De aici decurge un sentiment de îndreptățită neîncredere sau, cel puțin, de prudență, care însă nu trebuie să ne împiedice să formulăm anumite ipoteze de lucru. Așa cum nota G. Dispaux: "O definiție care nu ridică niciodată probleme ar fi inutilă. Așa stau lucrurile și în cazul unei tipologii
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
decenii pe care-i traversa (6-8/XX), din nefericire, nu s-a putut vorbi de compatibilitate vibrațională. în cele mai multe cazuri, omul Ion D. Sîrbu a fost obligat (pentru stabilitate) să pună punct unor prietenii, în momentul în care a înflorit neîncrederea, armă cu tăLșuri contondente. A fost nevoit, precum glăsuiește N. Iorga, „Vă se ferească de prietenia dușmanului și de dușPănia prietenului” și aceasta, pentru că toată viața lui a fost un lucid, conștientizând că încornorata trădare este lângă el, cu el
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
globalizarea stă în centrul reformelor promovate de acești actori internaționali, analiza cadrului macroeconomic lipsește din rapoartele de evaluare a reformelor naționale. Este suspectată aici o lipsă de transparență și o practică ce subminează însuși procesul democratic, fapt ce generează o neîncredere în globalizarea asociată adesea cu o privare de drepturi. 2.2. Organizația Națiunilor Unite / UNESCO dreptul la educație și diversitatea culturală Sfârșitul Războiului Rece a dat tuturor celor ce aspirau la o lume bazată pe cultura păcii și a drepturilor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
politice, intelectuale), precum și a lipsei de entuziasm în abordarea schimbării sistemelor * Planurile originale necesită evaluare, ameliorare și modificare continue * Comunicare între părți este esențială la fiecare nivel de colaborare, în special la început * Eșecul programelor de implicare/parteneriat poate adânci neîncrederea în serviciile publice * Un obstacol este ineficiența adesea, oficialii de la bază răspund presiunilor politice exercitate asupra lor, ceea ce subminează colaborarea. * Calitatea interacțiunilor este mai degrabă concurențială și competitivă, decât cooperantă în fața celor din afară, școala dezvoltă adesea strategii defensive. * Unele
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
etc.). Imaginea de sine socială reprezintă compararea cu altul, opinia grupului și înscrierea individului în contextul social. Imaginea personală are o putere atât de mare, încât poate influența atât reușita, cât și nereușita unei persoane. Imaginea de sine scăzută determină neîncrederea în sine, dar și o stimă de sine îndoielnică. La fel de dăunătoare este și imaginea de sine supraevaluată. Dacă o persoană doar crede că are talent și se va lansa într-o activitate specifică, va avea curând eșec, neputând face față
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
mângâiați, îmbrățișați, sărutați), să fie încurajați (prin zâmbete, cuvinte de încurajare, apreciere pozitivă, exprimarea încrederii în ei). Alternarea comportamentelor de manifestare a dragostei cu cele abuzive sau de neglijare fac ca dragostea să nu mai fie percepută ca atare, apărând neîncrederea și sentimentul de respingere. ....răbdare, pentru a-și însuși unele comportamente (pentru acestea au nevoie de exerciții și explicații). ...corectitudine prin explicarea și fixarea unor regului care urmează a fi aplicate constant și corect. ...costanță în comportamentul adulților indiferent de
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
lente, de relaxare, în care are loc o ardere interioară, pentru că nu este abolită total conștiința, existând și o colaborare cu inconștientul. Barierele sugestive care blochează creativitatea pot fi de mai multe tipuri: 1. intelectuale: exacerbarea spiritului critic; 2. emoționale: neîncredere, insecuritate; 3. etice: canoane morale prea rigide. Sugestiile negative au o etiologie socială, de exemplu, individul crede că nu este destul de inteligent, frumos, puternic, norocos etc. Sugestia comportă două fațete: desugestivă și sugestivă, ceea ce înseamnă că mai întâi se realizează
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
că Andrei Pleșu, deși avea atunci vreo 40 de ani, cu vreo 50 de ani mai puțin decât Țuțea, m-a fascinat mai mult și că le recomand Minima moralia și Pitoresc și melancolie. Unii studenți mă priveau cu destulă neîncredere, mai ales că citiseră în colorata noastră presă din acea vreme destule nerozii despre Pleșu, care tocmai fusese ministrul culturii în cabinetul Petre Roman. Nu-mi venea să cred, cum nu-mi vine să cred nici astăzi, ce ușor se
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
lui Dumnezeu», apoi a început să ne explice, așa cum putea, pentru a le imprima în inimile noastre, două versete. Pe primul - «Oferă-i Domnului povara ta și el te va sprijini» (Ps 54,23) - îl spunea pentru a îndepărta orice neîncredere, fiindcă îi trimitea în regiuni necunoscute fără să aibă nimic asupra lor. Pe al doilea - «Nu vă preocupați cum sau ce veți vorbi, etc. Într-adevăr, nu voi sunteți cei care vorbiți, ci Duhul Tatălui vostru este cel care vorbește
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
multor scrisori din Tristele, în urma analizei acestora din urmă ar rezulta că Atticus era un prieten mai degrabă oscilant al lui Ovidiu, care-l dojenește și-i atrage atenția că, fiindu-i prieten, are niște obligații 239. De altfel, aceeași neîncredere reiese și din Epist. Ex Ponto, II, IV: ca să spunem adevărul, Sulmonezul îi acordă din nou încredere, dar îi cere în schimb fidelitate constantă (din câte se pare, acesta nu i-o arăta întotdeauna). Și în scrisoarea Ex Ponto, II
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
nenoricirii. Îl roagă pe Graecinus să-l implore pe Augustus să fie mai îngăduitor. În încheiere, Sulmonezul reînnoiește în mod enfatic încrederea sa în fidelitatea lui Graecinus: s-ar părea că în sufletul lui Ovidiu se strecoară un sentiment de neîncredere în ceea ce-l privește pe Graecinus și luptă împotriva acestuia amăgindu-se pe sine. Același sentiment de neîncredere față de Graecinus transpare și din Epist. Ex Ponto, II, VI. "Îmi reproșezi, ca și cum așa s-ar cuveni, "păcatele" unui tovarăș necugetat și
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
în mod enfatic încrederea sa în fidelitatea lui Graecinus: s-ar părea că în sufletul lui Ovidiu se strecoară un sentiment de neîncredere în ceea ce-l privește pe Graecinus și luptă împotriva acestuia amăgindu-se pe sine. Același sentiment de neîncredere față de Graecinus transpare și din Epist. Ex Ponto, II, VI. "Îmi reproșezi, ca și cum așa s-ar cuveni, "păcatele" unui tovarăș necugetat și declari că eu sufăr mai puțin decât ar trebui." Ovidiu, însă, se apără în fața unei asemenea luări de
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
să generalizăm sentimentele republicane și antiaugustane ale tuturor celor care vorbeau despre trecut glorificându-l; dar suntem siguri că printre personajele aristocrației exista un procentaj bun care era sincer în a-și exprima admirația pentru republică și, în același timp, neîncrederea și rezerva lor față de regimul care se anunța odată cu sosirea lui Augustus. Prin urmare, nu se poate și nu trebuie să folosim procedeul contrar, cum face Boissier, care vrea să reducă opoziția sub Augustus la o opoziție flecară și intrigantă
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
mai bine de 60 de ani de experiență a partidelor unice, deficitul general de legitimitate al formațiilor politice tradiționale întâlnea ostilitatea față de Partid în sensul său de partid comunist, dar și iluzia că Frontul e "altceva": suntem aici la originea neîncrederii în "clasa politică" pe care azi o vedem pretutindeni. Amnistia din 1964 îi scosese din închisori pe supraviețuitorii opoziției comuniste, după aproape două decenii de represiune feroce după modelul gulagurilor staliniste 53. În 1990, din această generație martirizată mai trăiau
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
bătrâni domni anonimi, care supraviețuiseră, exilați fie în propria țară, fie în câteva capitale ale lumii libere, în marginea societății. Mutilate de cinci decenii de manipulare a istoriei, de ignorarea deliberată și de îmbătrânirea inevitabilă a reprezentanților partidelor istorice, de neîncrederea invidioasă față de emigrați, imaginea și mai ales legitimitatea partidelor tradiționale ("burgheze", în vocabularul stereotip comunist, chiar atunci când era vorba de social-democrați) erau foarte îndoielnice la începutul acestui an 1990. Cu rare excepții, primii lor aderenți erau mai ales foști militanți
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de o rapacitate și cinică nepăsare față de binele comun care par a depăși cu mult toate experiențele anterioare. Din nou începutul: societatea civilă Întorcându-ne la începutul acestei istorii, trebuie să observăm că, dacă partidele tradiționale nu sunt cruțate de neîncrederea generală în partide, fiind dimpotrivă, primele ei victime, dacă sindicatele au ecou mai ales în marile concentrări industriale, noile forme de organizare ale societății civile un concept descoperit în acele zile cu un entuziasm de neofit generează o efervescență până
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de a-i fi apropiat pe revoluționarii români și pe cei maghiari, i-au adus să se înfrunte dramatic în numele propriilor națiuni, într-un război local sângeros a cărui cruzime bântuie și azi imaginarul istoric al ambelor popoare, provocând adesea neîncredere și, nu o dată, chiar ură retrospectivă. Violențele de la Târgu-Mureș nu au avut nimic spontan. Pulsiunile iredentiste ale guvernului Antal de la Budapesta le vor fi stimulat, dar nici de partea română nu se poate nega faptul că mijloace materiale și umane
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
să-i apostrofeze, născocesc strigături anti-Iliescu: pe scurt, trăiesc o adevărată sărbătoare revoluționară. Oficial, partidele de opoziție se țin departe de Piață, cu atât mai mult cu cât una dintre lozincile cele mai populare este " Noi nu suntem partide!", atestând neîncrederea celor mai mulți în politica militantă. Niciun partid nu poate însă să interzică membrilor săi să participe la acest imens festival politic. Opoziția spontană a grupurilor active ale societății, mai ales din mediile urbane și educate, a dobândit astfel coerență și legitimitate
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
care urmăreau destabilizarea țării". Singurul rezultat al acestor bătălii în mare măsură imaginare a fost revolta crescândă a opozanților regimului Iliescu, a cărui capacitate și apetit pentru represiune erau în mod firesc absolutizate. Majoritatea inițiatorilor Alianței Civice și-a asumat neîncrederea societății față de partidele politice și față de lupta pentru putere politică, interiorizând fără mari ezitări imaginarul puterii celor fără de putere dezvoltat de Havel în eseurile sale contestatare din ultima perioadă a comunismului, fără să țină seama de faptul că tezele lui
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
fi ales, își va continua opera de istoric literar dispărând din spațiul public în fiecare week-end și părea că ignoră faptul că președinția unui partid politic de mare succes, creat prin scindarea Alianței Civice, reprezenta nu numai un motiv de neîncredere din partea AC, ci și un risc pentru celelalte partide, care erau astfel aduse să se opună candidaturii sale pentru președinția țării. În competiția din iunie 1992, majoritatea Marilor Electori ai CDR l-a desemnat, după dezbateri intense, pe Emil Constantinescu
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
partide, care erau astfel aduse să se opună candidaturii sale pentru președinția țării. În competiția din iunie 1992, majoritatea Marilor Electori ai CDR l-a desemnat, după dezbateri intense, pe Emil Constantinescu. Dar o anumită formă, latentă sau patentă, de neîncredere din partea celor care puteau părea la prima vedere aliații săi naturali, intelectualii, avea să rămână activă, ca și neîncrederea militanților din partidele membre ale CDR, care nu-l percepeau ca "de-al lor". Cu toate acestea, în cursul campaniei care
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]