KorAP: Find »[drukola/base=neliniști & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...91 92 93 94 >

2,334 matches

Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319

mă neliniștesc”). Conform acestor lucrări, acest tip de credințe este activat atunci când un pacient devine conștient de consecințele și de interferența negativă provocată de îngrijorările sale. Se întâmplă atunci că acesta ajunge să se neliniștească din simplu motiv că se neliniștește, ceea ce îi agravează situația. Credințele eronate acționează adesea ca un obstacol în timpul tratamentului care își propune să diminueze neliniștile. Terapeutul trebuie să acorde atenție prezenței acestora pentru a le putea aborda la momentul oportun. Comportamentele de evitare și comportamentele securizante

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
intoleranță la incertitudine. Rezultatele unui protocol experimental precizează faptul că o amplificare indusă a nivelului de intoleranță la incertitudine este asociată unei amplificări a incertitudinilor. Tendința de a considera situațiile incerte ca fiind amenințătoare îi determină pe oameni să se neliniștească mai mult în legătură cu unele consecințe viitoare, fapt care îi predispune la dezvoltarea unei tulburări de anxietate generalizată. Intoleranța la incertitudine este asociată și altor mecanisme psihologice descrise deja, în special atitudinii negative față de probleme. Cum fiecare demers în vederea rezolvării unei

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
în vedere, evaluarea diagnostică urmărește trei scopuri: - să verifice prezența criteriilor care confirmă diagnosticul (care sunt neliniștile excesive și incontrolabile, simptomele somatice asociate, suferința și interferența, durata); - să stabilească diagnosticul diferențial (să verifice prezența altor condiții care ar putea genera neliniști și ar da impresia că este vorba despre o tulburare de anxietate generalizată); - să identifice diagnosticile concomitente celui de tulburare de anxietate generalizată. Instrumentele de evaluare diagnostică Aceste scopuri pot fi atinse mai ușor utilizând întrebări care provin dintr-o

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
III Nici unul Axa IV Supraprotecție parentală Schimbarea mediului de lucru Absența prietenilor apropiați ca urmare a unui deces Axa V EGF=56 (în timpul evaluării inițiale) Atunci când terapeutul îi pune întrebări pacientei pentru a ști dacă aceasta are impresia că se neliniștește în mod constant, ea confirmă repede precizând că a fost întotdeauna astfel dar că, în ultimii câțiva ani, se simte din ce în ce mai mult depășită și anxioasă. Securitatea și viitorul copiilor săi, sănătatea sa psihologică, munca și situația sa financiară apar ca

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
numeroasele sale tentative pentru „a-și schimba ideile” (să citească o carte, să facă o baie caldă...) îi oferă un cadru favorabil pentru a se îngrijora mai mult și pentru a conștientiza că se concentrează cu dificultate, lucru care o neliniștește și mai mult. Marie menționează faptul că neliniștile sale o împiedică să doarmă, fapt care dăunează puterii sale de concentrare la serviciu, o face să fie încordată și iritabilă și provoacă unele conflicte pe care le are cu copiii, care

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
2 (PSI-II) conține douăzeci și cinci de itemi care măsoară cinci credințe eronate în legătură cu tulburarea de anxietate generalizată. In cazul lui Marie, chestionarul a permis identificarea tipului de credințe eronate care pot constitui obstacole potențiale în calea diminuării tendinței de a se neliniști. Indexul severității insomniei (ISI) conține șapte itemi care evaluează dificultățile legate de somn. In cazul lui Marie, el a permis identificarea tipului și severitatea dificultăților sale de somn (insomnie inițială, trezire, etc.) și evaluarea consecințelor asupra calității vieții sale. Acest

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
ultima săptămână, descriind situațiile în care acestea apar. Impreună, ei identifică elementele cognitive (neliniști, credințe asociate...), comportamentale (evitare, control...), emoționale și fiziologice asociate, ceea ce o ajută pe Marie să-și formeze o imagine de ansamblu asupra elementelor implicate atunci când se neliniștește în mod excesiv, și să înțeleagă mai bine desfășurarea evenimentelor (antecedente imediate, reacții, interacțiuni cognitiv-comportamentale, consecințe). Marie menționează că a fost îngrijorată o seară întreagă în legătură cu fiica sa, care a plecat cu mașina la un concert. Ea subliniază, de asemenea

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
a lui Marie și strategiile de preferat pentru diminuarea tendinței sale de a se îngrijora. Factorii de neliniște și de intoleranță la incertitudine O serie de mai mulți factori au contribuit la apariția unei predispoziții a pacientei de a se neliniști și de a deveni intolerantă la incertitudine: - ea a putut să învețe aceste comportamente prin intermediul observației/modelării mamei sale; - faptul că s-a ocupat de surorile sale și de fratele său a putut duce la dezvoltarea comportamentelor sale problematice și

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
să renunțe la medicamente, sau la alte mijloace folosite pentru a se calma, deoarece le consideră a fi un handicap. Obiectivele reținute de către terapeut sunt: - să-și înțeleagă mai bine neliniștile și anxietățile; - să-și diminueze tendința de a se neliniști, în special înainte de culcare; - să-și diminueze comportamentele de evitare și de căutare a suportului moral, care îi crează probleme și îi deranjează pe ceilalți; - să-i amplifice toleranța față de situațiile nesigure. Descrierea terapiei Terapia este prezentată ca fiind ocazia

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
deranjante. Dacă neliniștile apar într-un alt moment, Marie le notează pe grilă, sau pe o foaie de hârtie, pentru a le aprofunda în timpul perioadei rezervate acestui scop. Terapeutul explică foarte bine faptul că această strategie nu este destinată să neliniștească mai mult ci că, așa cum sublinia White, ea limitază progresiv neliniștile la o perioadă determinată și permite identificarea unor momente în care aceste neliniști devin mai puțin necesare. Ea amplifică deci, în mod gradual, sentimentul de control asupra neliniștilor, deoarece

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
neliniștilor, deoarece pacientul este acela care alege perioada pentru a se îngrijora. Trecerea în revistă a sarcinilor Iată grila de auto-observații completată de Marie. Tabel 2. Grila de auto-observații completată de către Marie Emoții (de la 0 la 8) Moment ales dinainte Neliniști Reacții și comportamente Temă (situație) Inlănțuire de gânduri, consecințe posibile Tip 1 2 Vineri Anxietate și mânie: 5 Sănătatea fiicei mele (ea s-a culcat târziu) Ea se va epuiza și se va îmbolnăvi, nu va mai merge la cursuri

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
3,4 și 5: expunerea la imaginile neliniștii Mai mulți autori includ expunerea la neliniști în protocolul lor de tratament al tulburării de anxietate generalizată. Această strategie permite diminuarea rapidă și eficientă a interferenței emoționale asociată tendinței de a se neliniști, ceea ce ajută în mod deosebit pacienții doritori să întrerupă un tratament medicamentos urmat în funcție de problemele respective. Expunerea la neliniști permite pacientului să rămână în prezența imaginilor asociate neliniștilor sale eventuale (imaginile deranjante evitate în mod inconștient) cu scopul de a

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
va permite să se gândească mai rar la ele și cu o intensitate mai mică. Terapeutul se asigură că, în timpul expunerii, pacientul nu se gândește la soluțiile unei probleme actuale sau eventuale, ci se confruntă cu imaginile situației care îl neliniștește. Succesul expunerii depinde de strategiile utilizate dar și de maniera de a aborda expunerea impreună cu pacientul, astfel încât acesta să se expună în mod real mai degrabă decât să evite conținutul neliniștilor sale. Iată elementele psihoeducative ale expunerii oferite de către

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
atitudine frecvent întâlnită la pacienți constă în examinarea unei probleme într-o manieră aproximativă și generală mai degrabă decât în divizarea acesteia în probleme mai mici și mai clare și mai puțin amenințătoare. De exemplu, lipsa de timp care o neliniștește pe Marie poate fi exprimată cu ajutorul acestei metode prin mai multe probleme de mici dimensiuni atunci când aceasta precizează ce anume era inacceptabil pentru ea: „Nu reușesc să aranjez casa”, „Nu reușesc să găsesc timp pentru a citi”, „Nu reușesc să

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
permis să lucreze asupra neliniștilor sale în ceea ce privește lipsa de bani, sevrajul medicamentos și situația fiicei sale (accident de mașină). Impreună cu terapeutul, ea face un bilanț al obiectivelor atinse și al dificultăților asupra cărora nu s-a lucrat. Marie se neliniștește încă în legătură cu sănătatea sa mentală și cu serviciul său. Ea trece cu dificultate la etapa următoare din ierarhia sa de expunere la incertitudini (în special, să meargă la culcare înainte ca fiica sa să se întoarcă acasă). Terapeutul și Marie

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
lucreze asupra acestei probleme. Rezultatele la chestionare confirmă progresele sale: Tabel 4. Rezultatele lui Marie la chestionare Instrumente Valori Scor criteriu înainte de terapie după terapie șase luni mai târziu Simptome ale TAG Simptome ale TAG (QIA) Tendință de a se neliniști QIPS) 60 61 36 46 30 36 47,41 55,28 Mecanisme psihologice Intoleranță la incertitudine (III) Atitudine negativă (QAP) Evitare cognitivă (QEC) Credințe eronate (PSI-II) 62 38 58 53 36 16 41 38 30 17 35 40 45,00

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
35 40 45,00 26,46 57,16 46,25 Simptome asociate Probleme de somn (ISI) Simptome depresive (IDB-II) 21 17 14 7 13 4 13,00 12,13 Marie prezintă o clară diminuare a tendinței sale de a se neliniști, a simptomelor anxioase și a simptomelor depresive. Rezultatele demonstrează ameliorări ale valorilor mecanismelor psihologice ale tulburării de anxietate generalizată. Intervențiile realizate și exercițiile au ajutat-o, deci, să-și diminueze nivelul de intoleranță la incertitudine, atitudinea sa negativă față de probleme

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
de asemenea, să iasă din izolarea în care se află. Identificarea resurselor Gwen beneficiază de o bună susținere familială. Părinții săi sunt gata să o ajute. Același lucru este valabil atât în ceea ce-l privește pe fratele său mai mic, neliniștit în legătură cu aceasta, cât și pe sora sa mai mare, care îi este atașată. Ea are câteva prietene din organizația scout-iștilor și din clasa în care învață. Are verișori și verișoare care o apreciază. Are un profesor de pian cu care

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
trecerea în revistă a carnetului alimentar și a fișei sintetice. Terapeutul lucrează împreună cu Gwen asupra identificării factorilor declanșatori și de menținere a bulimiilor și a purgațiilor. Informare și formare: luare în greutate Terapeutul discută pe marginea documentelor prezentate. Gwen se neliniștește la ideea că tratamentul poate să aibă drept consecință creșterea în greutate, ținând cont de faptul că încă mai are crize de bulimie (șase în ultima săptămână), că mănâncă din nou dimineața și că încearcă să păstreze masa principală. Terapeutul

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
căldură și le precizează obiectivele convorbirii. Răspunsuri la întrebări Terapeutul începe prin a răspunde la întrebările acestora. Mama se culpabilizează că nu a observat problemele fiicei sale. Ea ar dori să știe ce ar fi trebuit să facă. Tatăl este neliniștit în legătură cu starea de sănătate a fiicei sale și în legătură cu studiile acesteia. El dorește să știe ce atitudine să adopte și dacă fiica sa are șanse să-și termine studiile. Terapeutul răspunde la aceste întrebări astfel încât să-i deculpabilizeze și să

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
contemplare, subiectul admite existența unei probleme, recunoaște că ar fi fără îndoială util să facă ceva, dar respinge ideea unei schimbări în viitorul nebulos. El oscilează între verbalizarea neliniștilor sale și aceea a motivelor pentru care nu trebuie să se neliniștească. In stadiul de determinare, subiectul începe să planifice o schimbare. Subiectul decide să-și modifice comportamentul care crează probleme. Adesea, el oscilează între acest stadiu și stadiul precedent al contemplației. In stadiul de acțiune, subiectul începe să acționeze pentru schimbarea

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
el și pentru cuplu. Rezultate și comentarii Terapeutul cere cuplului, în faza de stabilizare, să analizeze vindecarea comportamentului problemă legat de impotență. Evaluarea neliniștii provocată de disfuncție Figura 3. Evaluarea neliniștii provocată de disfuncție HUBERT 0 8 Fără neliniște Foarte neliniștit CAROLYN 0 8 Fără neliniște Foarte neliniștit Hubert pare că a înțeles bine faptul că disfuncția sa este psihogenă și generată de presiunea și indispoziția partenerei sale. Acest lucru nu-i face plăcere, dar îl ajută să relativizeze: el consideră

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
anxietatea generalizată American Psyhiatric Association, 1994. In special Barlow, 1993; Heimberg, Turk și Mennin, 2004. Vezi Dugas, 2000. American Psyhiatric Association, 2000. Această caracteristică o deosebește de alte tulburări cum ar fi fobia socială, situație în care persoana respectivă este neliniștită doar în legătură cu faptul că este apreciată în mod negativ: vezi cap. 8. Wittchen și al., 2000. Deși se pare că incidența acestei boli este mai mică la copii și la adolescenți, mai multe observații clinice scot în evidență faptul că

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
infirmiere pentru a o întreba în legătură cu riscurile de a fi contractat o boală, cumpărarea unui telefon mobil copilului său pentru ca acesta să sune în fiecare seară, chestionarea în mod constant a terapeutului pentru a ști dacă are dreptate să fie neliniștit, păstrarea asupra sa a anxioliticilor pentru cazul în care anxietatea ar deveni insuportabilă... Gosselin, Dugas și Ladouceur, 2002. Borkovec, 1985. Dugas și colaboratorii săi (1998) acordă chiar un rol central acestui mecanism psihologic în modelul lor explicativ al tulburării de

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
2004: acest instrument este prezentat în detaliu pe parcursul a trei ședințe (ședințele 3, 4 și 5). Ladouceur și Dugas (1999) propun fixarea a trei momente în fiecare zi pe care pacientul să le consacre observării neliniștilor sale. Deoarece pacienta se neliniștește în principal atunci când se culcă, terapeutul îi sugerează să aleagă un moment îndepărtat de ora de culcare, cu o durată limitată de 20 de minute. White, 1999. Marie afirmă că rezervarea unui anume moment pentru a se îngrijora și pentru

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]