2,766 matches
-
noastre. Ceea ce înțelegem există mereu la granița cu neînțelegerea (cu încă neînțelesul). De aceea, este mereu, dar mereu, important să ne dorim (și să putem) trecerea limitei, a graniței. Vom descoperi lucruri ce-și așteptau exploratorii, curioșii, curajoșii, inventatorii, neîmpăcații, neliniștiții, nepotoliții. Și, odată cele descoperite, cele relevate, cele cunoscute, ne vom afla din nou la limita înțelegerii noastre; vom fi mereu, dar mereu, la granița neînțelegerii (a încă neînțelesului)... Trăim, c-o vrem sau nu, între gând și instinct, între
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
o foarte mare impregnare afectivă a gândirii, a discursului, a dialogului, a întrevederii. Ideologia folosește inteligența pentru a fi în pas cu provocările minții și experienței umane, spre a fi pregătită să descurajeze orice tentativă de gândire independentă, de freamăt neliniștit al ideii, al clarificării, al testării. Ea nu lasă nimic la nivelul ipotezei. Îndoiala îi este adversar/dușman sau considerată - pur și simplu - nepricepere, minte neputincioasă. Cred că mai degrabă se impune ca societatea să urmeze educația, și nu educația
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
se pun (în legătură cu ceea ce susține/cu ceea ce afirmă). De aceea, caută să-și aibă oricând un răspuns la orice interogație/îndoială la adresa conținuturilor ei. Relația ei cu gândirea este una de dominație, de control. Ideologia mimează cooperarea cu gândirea (mereu neliniștită, pusă să testeze orice i se pretinde). În viață, contează în mod hotărâtor profunzimea ideii și frumusețea gestului. A viețui nu se confundă cu a supraviețui. Cei mai mulți supraviețuim, crezând că viețuim. Avem viață acolo unde există incandescența și verva spiritului
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
găsesc locul. Artistul arăta rău și intenționa să cheme pe nepotul său de la Florența și pe Daniele da Volterra 21. Odată sosiți, Michelangelo spuse lui Daniele, parcă uitând supărarea: - Daniele, dragul meu, nu prea mi‑e bine! Stai pe lângă mine. Neliniștit, se așeză într‑un jilț tras în fața focului să privească flăcările. Auzind de boala bătrânului, Tommaso Cavalieri 22 și sculptorul Diomed Leo‑ ne Leoni 23 au mers să‑l vadă și, în timp ce afară carnavalul cuprinsese întrea‑ ga Romă, Michelangelo își
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
nenorocirea și rușinea durează. Să nu văd, să nu aud e pentru mine un mare noroc; de aceea nu mă trezi, vorbește încet.” Acesta este Michelangelo: se chinuise ca un damnat, se crezuse învins, dar a biruit; exemplul acestei existențe neliniștite a fost comparat cu un pisc as‑ pru, bătut de furtună. Nu se poate sta mereu pe asemenea culmi, dar suntem datori spunea Romain Rolland 22 să facem din ele ținta unui pelerinaj ca să îmbrățișăm eroismul marii creații. Dar opera
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
găsesc locul. Artistul arăta rău și intenționa să cheme pe nepotul său de la Florența și pe Daniele da Volterra 21. Odată sosiți, Michelangelo spuse lui Daniele, parcă uitând supărarea: - Daniele, dragul meu, nu prea mi‑e bine! Stai pe lângă mine. Neliniștit, se așeză într‑un jilț tras în fața focului să privească flăcările. Auzind de boala bătrânului, Tommaso Cavalieri 22 și sculptorul Diomed Leo‑ ne Leoni 23 au mers să‑l vadă și, în timp ce afară carnavalul cuprinsese întrea‑ ga Romă, Michelangelo își
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
nenorocirea și rușinea durează. Să nu văd, să nu aud e pentru mine un mare noroc; de aceea nu mă trezi, vorbește încet.” Acesta este Michelangelo: se chinuise ca un damnat, se crezuse învins, dar a biruit; exemplul acestei existențe neliniștite a fost comparat cu un pisc as‑ pru, bătut de furtună. Nu se poate sta mereu pe asemenea culmi, dar suntem datori spunea Romain Rolland 22 să facem din ele ținta unui pelerinaj ca să îmbrățișăm eroismul marii creații. Dar opera
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
lectură nouă a gândurilor poetului despre frumos și arta sa discerne valențe mai puțin cunoscute, descoperă punți noi care îl leagă de tendințele viitoare ale poeziei. Substanța sensibilității poetice moderne se prefigurează în contururi semnificative la acest remarcabil înaintaș:reveria neliniștită, meditația existențială despre singurătatea și incomunicabilitatea omului modern, trăirea momentelor istorice de criză spirituală și încercarea de a le rezolva în artă, întoarcerea către mitul elen, valorizându-i vitalitatea în sensul marilor întrebări, mereu actuale, despre condiția umană. Poetul gânditor
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
rezervat, uneori sceptic, față de autoritatea evoluționismului. Urmărește mai ales interpretarea emoției pe care uneori o trezește în om. Se stabilește astfel, un duel subtil între gânditor și propria imaginație. Poet, filozof al progresului, el se situează printre spiritele mai puțin neliniștite ale timpului ancorat în echilibrul său interior. Aspiră să cuprindă în poem adevărurile generale ale inteligenței, spirit de generalizare aplicat până și în sferele sentimentului, fără a cădea în primejdia locului comun, amprenta caracterizantă rămânând delicatețea. Apreciat de Thibaudet ca
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
o transcriere directă, exactă, anticalofilă. Epistolele acestea scurte și dinamice, aproape telegrafice adeseori, aruncate fugitiv, mai ales pe cărți poștale, într-un stil lapidar, câteodată impropriu, alteori extrem de colorat și pitoresc, dezvăluind o stare ciudată, dureros întoarsă spre sine, veșnic neliniștită, în permanentă schimbare de umoare, sunt procesele-verbale ale unor îndelungi dezbateri interioare, foile cotidiene <<cazului>> Holban”.<footnote Ibidem., p. XIX footnote> Opusă artificialității excesive, autenticitatea se manifestă la nivelul scriiturii, ca reacție anticalofică, fără a îmbrățișa însă, excesele nihiliste de
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
o stare de amărăciune și de revoltă, care, mai tîrziu, îl va duce la pesimism. Socotit incapabil pentru munca de cancelarie, s-a angajat ca ucenic la gravorul Ducommun (1725). Tirania acestuia i-a făcut munca insuportabilă. La 16 ani, "neliniștit, nemulțumit "de toate și de sine", Jean-Jacques părăsește Geneva, în seara zilei cînd, întors din hoinărelile lui obișnuite, găsește porțile orașului închise. Timp de treisprezece ani a dus o viață de vagabond, plină de mizerii, experimentînd numeroase profesii. El va
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
veci de veci română.” Alexandru I. Gonța Ne Întâlneam pentru a patra oară la Iași, unde Alexandru Gonța venise să mai scormonească În arhive și biblioteci, În căutarea de materiale pentru lucrările sale de istorie. Ca Întotdeauna, se arată grăbit, neliniștit, vorbind precipitat și pătimaș despre șabloanele istoriografiei oficiale, și aberantele indicații În interpretarea evenimentelor. Subiectul pe care l-aș fi abordat În legătură cu Basarabia Îl ocolea În felul lui, dând din mână a lehamite. Cu un an Înaintea acestei Întâlniri ne
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
necesar pentru a ne stima pe poziția dreaptă de parcurs. ISUS ÎL CAUTĂ PE PETRU Doamne Isuse, ai pus înăuntrul nostru atâtea dorințe, și ni le-ai oferit deoarece ne-ai făcut pentru Tine. Omul este făcut pentru Tine „și neliniștită este inima noastră până nu se va odihni în Tine”. Îți mulțumim, Doamne, pentru că ne-ai făcut atât de măreți în dorințele noastre, ne-ai făcut fără margini. Îți mulțumim mai ales pentru că ni Te manifești, pentru că putem cunoaște că
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
puține decât noi, dar deoarece s-au obosit să-L caute, adică s-au săturat să facă aceeași meserie de om care caută adevărul. Vedeți, așadar, câte lucruri vrea să ne spună Isus prezent pe țărm, care lasă pe apostoli neliniștiți: „Dar de ce nu spune cine este?” Isus le spune să facă anumite lucruri, dar numai după aceea înțeleg cine este El. Ce spune Isus? Să analizăm bine cuvintele Sale: „Copilași, nu aveți ceva de mâncare?” Îi răspund: „Nu”. Atunci le
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
vizibil elaborate, valorificând cu bună știință tot ce poate oferi invenția spiritului în contact cu o temă dată, este de a se păstra aproape fără abatere în marginile lirismului". Așadar, întrebările pentru poetul Ovidiu Genaru, care se simte tânăr și neliniștit, ca la 40 de ani: "Nu suport reumatismul formelor fixe, migrez, alunec, iscodesc. Am conceput bijuterii, pictez icoane pe sticlă, dau și cu pensula, șofez pe distanțe lungi, înot, repar, zidesc, fac gimnastică, nu beau nici o picătură de alcool, doar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
este doar pământeană, ea este și paradisiacă. În plus, poezia are un vis eretic care nu poate fi mângâiat doar prin binecuvântarea originară de a se fi născut într-un anumit loc de pe acest pământ. Poezia este, în mod fundamental, neliniștită și rebelă". Pentru românul, europeanul Vasile Tărâțeanu, ce este poezia? Cum își scrie poezia autorul volumului Infern personal? V.T.: Cu părere de rău, nu l-am citit pe Ko Un. Și nu mă pot pronunța asupra creației lui. Dar părerea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
a fi ademenită de o lesbiană. I-a relatat prietenei sale detalii legate de această experiență. Demonassa (populara a tuturor, demos = popor) este curtezana ce, cu prețuri mici, este abordată de oameni simpli. Musarion este o curtezană îndrăgostită, romantică, dar neliniștită că își risipește mica avere pentru a-l reabilita financiar pe un tânăr amant, Chaireas. Mama ei o mustră pentru că, fiind îndrăgostită de un tânăr risipitor, nu mai este disponibilă și-și refuză clienți bogați. O sfătuiește să se poarte
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de soare și înțeleg de ce ploaia are gust de mare, sărat și amar. Plâng...plâng cum numai eu știu să o fac și tristețea mea o spăl cu lacrimile mele sărate și amare. Rămâne doar durerea! Plâng... CUNOSC Cunosc oameni neliniștiți pentru că liniștea din jurul lor este nefirească. Cunosc oameni liniștiți tocmai pentru că neliniștea din viața lor nu o percep. Cunosc tot felul de oameni care mai de care mai neputincioși, care nu văd, nu aud, nu zâmbesc... Oameni care nu pot
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
văd, nu aud, nu zâmbesc... Oameni care nu pot sau nu vor să audă, să vadă, să zâmbească. Mai cunosc oameni care aud, văd și zâmbesc și mă întreb care dintre ei sunt mai liniștiți, care dintre ei sunt mai neliniștiți?! DACĂ NU ȘTIM Dacă nu știm cum și de ce ne naștem stupizi, ar mai trebui să încercăm să ne naștem iar și iar, până ce vom atinge oarece performanțe. Dacă din greșeală ne trezim dimineața și nu percepem realitatea, este destul de
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
memorie și concentrare, anxietate, labilitate emoțională, depresie, dezorientare, confuzie, ocazinal halucinații. În absența tratamentului simptomatologia progresează spre convulsii, comă și deces. Nervii periferici sunt frecvent afectați (neuropatia periferică). Afectarea este tipică senzitivă și motorie, simetrică, la nivelul membrelor inferioare: picioare neliniștite, senzație de arsură, ulterior slăbiciune, instabilitate la mers, pareze și chiar paralizii. Neuropatia autonomă este afectarea sistemului nervos vegetativ și se manifestă prin hipotensiune arterială ortostatică, tulburări de micțiune și de tranzit intestinal, tulburări de sudorație, impotență. Afectarea hematologică este
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
a recunoscut vinovat față de Dumnezeu. De îndată Dumnezeu i-a restaurat starea, i-a înapoiat îndoit toate averile și Iov a trăit până la vârsta de o sută patruzeci de ani (42: 7-17). După trei milenii, această carte febrilă, enigmatică și neliniștită continuă să pasioneze. Faptul că Dumnezeu s-a lăsat ispitit de Satan tulbură încă multe suflete naiv religioase. Totuși, Iov 1-a înțeles bine: dacă totul depinde de Dumnezeu, și dacă Dumnezeu este impenetrabil, este imposibil să-i judecăm actele
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
plînsul îl înec;// în aiurări/ De spaimă inima mea moare”, notează, la rîndul său, autorul Sensitivelor 14). La Bacovia, corbul amintește de o viață precară, mărginită, amenințată. Care-i explicația? „Bestiarul corbului”, compus din vechi superstiții, impresionează îndeosebi pe cei neliniștiți, nesiguri de viitorul lor. Nici unul nu împinge stoicismul pînă acolo încît să ia de bună afirmația din Manualul lui Epictet: „Cînd auzi corbul croncănind, nu-ți strica inima, ci zi îndată: pentru mine n-are ce meni a rău; dar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cutremur” (Eminescu), se „zbat („Și-atunci, lîngă mormînt,/ Plopi cu frunza rară/ S-au zbătut ușor în vînt,/ Zile lungi de vară” - Topîrceanu), vuiesc („Plopii începură să se clatine cu vuiet”- Vasile Demetrius), în rezumat, sînt imagini plastice ale sensibilității neliniștite; tulbură 8). Din cauza foșnetului său permanent, - spune o legendă de Petre Dulfu -, plopul a fost blestemat de Maica Domnului. Vrînd să nască sub el, n-a putut, și atunci „l a cuvîntat”: „-Alei, plop ne-ndurat ,/ Fieți neamul blestemat,/ Și de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fi eclipsat de frumoșii și de flecarii care umplu microfoanele fără a spune barem o singură propoziție adevărată. „Vorbirea e mare, dar Tăcerea e și mai mare”, susține undeva Carlyle. Tăcerea provoacă. în fața celui care tace devii interogativ și chiar neliniștit. Ce ascunde acest om?, te întrebi. Tăcerea e acumulare de întîmplări nespuse; - o epică reprimată. De aceea e mai densă decît vorbirea. Tăcerea e ca o stihie la pîndă. Pare amorțită, domesticită, dar, imprevizibilă în esență, s-ar putea dezlănțui
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
clară cînd îl raportăm la versurile despre suflet din opera sa. Din toate, doar unul, cel din „Hibernal noptat”, evocă nostalgia după înalt: „O, vis, o, suflet ideal”, degajat de o reverie erotică. Restul vorbesc despre un „suflet singuratic”, „taciturn”, neliniștit, „delicat”, deprins cu tristețea, derutat („orb”), „ruinat”, apoi o dată de un „suflet mai viteaz” și o dată de „suflete moarte”. Moment extatic ce pare fără sfîrșit (în realitate efemer), „ridicarea din erori” are prețul unei absolviri morale, al unei calmări a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]