6,858 matches
-
înmulțit în 1943. Insuccesele militare ale anului alimentează ostilitatea populației care, lovită de lipsuri și de creșterea prețurilor la produsele de primă necesitate, face răspunzător pentru toate regimul Antonescu. În 1944, rapoartele Prefecturii sînt pesimiste și evocă manifestații violente de nemulțumire pînă și la sate. Vestea debarcării aliate din 6 iunie în Franța, răspîndită în ateliere, a trezit speranța că războiul se va sfîrși. Proclamația regelui, din 23 august seara, determină ieșirea în stradă a locuitorilor din Cîmpina, care încep să
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fine, Dej datora totul tovarășilor sovietici care 1-au scos din închisoare în 1944 și 1-au desemnat secretar al partidului în 1945. În 1951-1952, România se lovește de dificultăți în producția agricolă și industrială, populația începînd să-și manifeste nemulțumirea. Recolta din 1951 este catastrofală. Cooperativele de achiziție și de vînzare subvenționate de guvern nu aprovizionează piața. Țăranii se sustrag sau fură și își vînd produsele pe piața neagră. Reforma monetară din 1952 instituie paritatea monedei naționale, leul, față de rublă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Elita de la putere are cîmp liber pentru a urma și confirma marile direcții definite începînd din 1948-1949. Cu o extraordinară stăpînire, Dej se alătură hotărît lui Hmșciov, prins nepregătit de evenimentele din Ungaria. Și, în timp ce incertitudinile conducerii sovietice legate de nemulțumirile muncitorești interne deschid crize grave în Polonia și Ungaria, România face figură de partener stabil al Uniunii Sovietice. Conștient de nemulțumirea muncitorească, partidul român a luat, în noiembrie 1953 și decembrie 1954, unele măsuri populare în favoarea muncitorilor: salariile sînt mărite
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Dej se alătură hotărît lui Hmșciov, prins nepregătit de evenimentele din Ungaria. Și, în timp ce incertitudinile conducerii sovietice legate de nemulțumirile muncitorești interne deschid crize grave în Polonia și Ungaria, România face figură de partener stabil al Uniunii Sovietice. Conștient de nemulțumirea muncitorească, partidul român a luat, în noiembrie 1953 și decembrie 1954, unele măsuri populare în favoarea muncitorilor: salariile sînt mărite și raționalizările suprimate. Astfel, se evită un Poznan românesc. Chemarea adresată muncitorilor pentru a sprijini partidul este lansată în decembrie 1955
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fi mare și socialistă în același timp, ceea ce reprezintă esența existenței sale, așa cum au dorit-o echipele conducătoare. Cu alte cuvinte, ne-alinierea României nu este nici disidență și nici trădare, relevînd performanța inerentă oricărei afirmări identitare. Primele gesturi de nemulțumire ale Bucureștiului se manifestă în discordia generată de politica lui Hrușciov în cadrul CAER: Bucureștiul consideră că diviziunea internațională a muncii concepută de Moscova este dezavantajoasă. Conflictul începe în 1958. Realist înțeles în Vest, în special în 1963, de echipa de la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
liber din România și va furniza presei numele primilor douăzeci de semnatari ai acestei mișcări pentru a-i pune la adăpost. Pe terenul românesc furia mustește. Între secretarul general al partidului și muncitori legătura nu s-a rupt încă, dar nemulțumirea minerilor din Valea Jiului și Lupeni s-a exprimat cu curaj. 30.000 de mineri intră în grevă; ei refuză mărirea duratei zilei de lucru și schimbarea vîrstei de pensionare care crește de la 50 la 55 de ani. După mărturia unuia
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
corespondînd cu străinii, obligația trasată tuturor cetățenilor de a raporta contactele cu străinii creează o izolare cînd resemnată, cînd respinsă în surdină. Ca semn al acestei frici, Radio Europa Liberă nu mai primește decît mesaje anonime care mărturisesc decepția și nemulțumirea. Însă Ceaușescu declară, pe 21 august 1981, cu ocazia Zilei presei: "Trebuie manifestată o atitudine intransigentă față de persoanele atrase de propaganda străină, față de cei care nutresc deșartă iluzie de a putea găsi eventual altundeva o viață mai ușoară, care sînt
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
comunitară, se situează împotriva statului-partid-națiune dominant. Individul este situat în și prin comunitate. Singura diferență pe care partidul o stimulează este aceea a competiției, presupusă a se exercita în respectarea disciplinei conformiste. Ambiguitatea anilor 1970-1980 rezidă în alianța parțială dintre nemulțumirea minoritarilor și aceea a opozantului român împotriva opresiunii pînă în punctul în care interesele lor se despart. Memoriile fracturate ale fiecărei naționalități s-au reconciliat pentru timpul provizoriu al împărtășirii unei tragedii comune. Minoritatea maghiară este numeroasă l .705.810
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
închis în 1977, iar Botez este demis din funcțiile sale, fiind exilat, în 1978, la Tulcea, într-un centru de matematică care nu face parte din Universitate. Care sînt speranțele de schimbare? În 1988, se poate aștepta o cristalizare a nemulțumirilor în interiorul nomenclaturii contractul dintre Ceaușescu și ai săi este distrus. Mișcarea este blocată de teama reglărilor de conturi. Botez reflecta, teoretic, la problema reformei, care va fi denumită după doi ani, tranziție; el lua în calcul o situație socială concretă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
contractul dintre Ceaușescu și ai săi este distrus. Mișcarea este blocată de teama reglărilor de conturi. Botez reflecta, teoretic, la problema reformei, care va fi denumită după doi ani, tranziție; el lua în calcul o situație socială concretă formată din nemulțumiri. Lua el oare în considerare posibilitatea de a recurge la reprezentanții acelei perestroika sovietice pentru a limita riscurile unui eșec și pentru a depăși pragul fricii? Fără nici o îndoială că da, dar asupra acestui punct ca și asupra multor altora
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
stat, adică vechile nomenclaturi, după februarie 1991 privatizarea la sate fără mijloacele de a rentabiliza întoarcerea la gestiunea privată, nu satisfac. Experții progresiști negociază cu FMI, cu BERD, cu CEE... Leniniștii se infiltrează în sindicate și blochează cît pot exprimarea nemulțumirii sociale. Socialiștii își arată resentimentul împotriva pretențiilor Occidentului care trece țara prin furcile caudine și nu oferă decît o integrare periferică, de zonă secundară. Logica reformistă este pragmatică și totodată purtătoare a unui sistem de reprezentări și a unei ierarhii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de orice forță morală, căci în zadar se fălesc cu acele majorități din Cameră, cari în realitate nu sânt decât propriile lor creațiuni, căci - mai presus de ele - simțul public indignat se deșteaptă, conștiința cetățeanului subjugat la alegeri se revoltă, nemulțumirile și agitațiunile cresc din zi în zi. Și astfel guvernele, îmbătate de un triumf mincinos, se izolează de națiune; un larg deșert se formează între puterile pozitive și neliniștite din stat și între acea negațiune a adevărului, între acea reprezentațiune
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Binele public", nici "Romînia liberă", nici "Steaua Romîniei", nici "Independența romînă", c-un cuvânt nici un ziar românesc - esceptăm pe "Ștafeta" și "Fraternitatea" - nu se poate plânge din parte-ne că le-am fi combătut de multe luni de zile încoace. Nemulțumiri există pe toate terenurile; și poate că am aflat formula de a le întîmpina pe un teren cu totul egal, căci, precum zice "Presa" teoremele noastre sânt inofensive pentru toți, sau, ca să vorbim în limba noastră, ideea statului, ideea armoniei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a decis a se da cară de rechiziție, iar nu secretarul general". Ei bine, d-lor, nu avem a ne amesteca în raporturile cari esistă între guvern și majoritatea Senatului, nu ne aparține nouă de a critica sau a declara nemulțumirea noastră despre limbagiul ce a ținut d. Mihălescu; eu unul [î]i voi răspunde d-sale și ca român și ca senator că-i sânt foarte recunoscător oricând denunță un abuz și sesizează pe Senat ca să dea o satisfacțiune legitimă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Viena ca să invoace bunăvoința Angliei în favoarea României în ajunul conferințelor de la Berlin, ministrul englez, c-o legitimă ironie, răspunse: Noi mergem la Berlin ca să împăciuim pe beligeranți, n-avem a ne amesteca în afacerile aliaților. Toate neajunsurile, toate gemetele de nemulțumire ale țării sânt înădușite prin atotputernicia guvernamentală. La vot! La vot! strigau credincioșii guvernului, și majoritatea arșicelor decidea de soarta țării. Țara, astăzi în nedumerire, se întreabă: Cine poartă răspunderea? [ 5 martie 1880] ["APARȚINE TRADIȚIUNILOR... "] Aparține tradițiunilor partidului de la putere
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Viena ca să invoace bunăvoința Angliei în favoarea României în ajunul conferințelor de la Berlin, ministrul englez, c-o legitimă ironie, răspunse: Noi mergem la Berlin ca să împăciuim pe beligeranți, n-avem a ne amesteca în afacerile aliaților. Toate neajunsurile, toate gemetele de nemulțumire ale țării sânt înădușite prin atotputernicia guvernamentală. La vot! La vot! strigau credincioșii guvernului, și majoritatea arșicelor decidea de soarta țării. Țara, astăzi în nedumerire, se întreabă: Cine poartă răspunderea? [ 5 martie 1880] ["APARȚINE TRADIȚIUNILOR... "] Aparține tradițiunilor partidului de la putere
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cine bate la ușa străinului - și sânt mulți străinii - și cine preferă sau face mină a prefera pe unul din ei nemulțumește pe ceilalți. Astfel au pățit-o și d-sa când s-au aliat cu Rusia și au provocat nemulțumirea celorlalte puteri, astfel, când este bănuit astăzi de-a urmări aventuri la Viena sau la Berlin, provoacă neîncrederea și nemulțumirea celorlalte puteri. Ca probă că limbajul pe care l-am ținut la 1876 și pe care-l ținem într-un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ei nemulțumește pe ceilalți. Astfel au pățit-o și d-sa când s-au aliat cu Rusia și au provocat nemulțumirea celorlalte puteri, astfel, când este bănuit astăzi de-a urmări aventuri la Viena sau la Berlin, provoacă neîncrederea și nemulțumirea celorlalte puteri. Ca probă că limbajul pe care l-am ținut la 1876 și pe care-l ținem într-un mod consecuent și astăzi, acela adecă de-a ne feri de orice complicațiuni cu puterile străine și că trebuie să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
surprinderile ce i-o pot pregăti patimele momentane ale claselor, căci din suferințele momentane, acute, însă adeseori fără nici o gravitate organică pentru binele societății și prosperarea statului, răsar naturile catilinare cari le exagerează și mai mult, aprinzând închipuirea și exploatând nemulțumirile, pentru ca "patrioții noștri" să ajungă apoi a înflori prin localuri fașionabile, la umbra bugetului și în speranțele recompenselor reversibile. N-a fost un om însemnat în țara aceasta și, îndeosebi vorbind, nici un conservator care, făcând politică, să nu-și fi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
privirea aceasta monarhia vecină va fi teatrul unei zădarnice risipe de puteri. Guvernele nu vor ajunge la scopul lor, iar naționalitățile vor fi împiedecate în dezvoltarea lor naturală în detrimentul și al lor și al țării întregi. Pe de altă parte nemulțumirea hrănită sistematic va face din naționalități, teamă ne e cel puțin, un material totdauna gata de-a transige cu influențe străine, chiar cu de cele periculoase existenței lor. "Pier eu, dar să piei și tu" va zice fiece apăsat apăsătorului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Într-adevăr nimeni, absolut nimeni nu știe nimic despre acest personaj obscur, căci împrejurarea c-a fost câtva timp prefect la Iași nu credem ca să ne lumineze mult asupra valorii sale. Din postul de prefect a fost depărtat din cauza generalei nemulțumiri ce au produs-o inepția administrației sale. Un alt merit e c-a încercat de-a organiza pe izraeliții din Iași în partid roșu, ceea ce nu i-a succes pîn-acuma; c-un cuvânt, o nulitate absolută, bună cel mult de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nevoie nici de parlament, nici de legi, nici de bugete de sute de milioane; oamenii ar trăi cam cum au apucat de la părinți, necunoscând alte trebuințe decât cele pe cari singuri și le-ar putea îndeplini; și se știe că nemulțumirile omenești se nasc din proporția cea mare între cele ce au și cele ce doresc a avea. Din nenorocire noi nu mai sîntem nici în vremea lui Mircea Vodă, nici măcar într-a lui Matei Basarab. Drumuri de fier străbat țara
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de bun-simț cu care d. ministru de justiție, în loc de-a satisface cerințe echitabile și de-a ține seamă de merite și drepturi câștigate, a tratat magistratura și corpul advocaților, precum și opiniunea publică din Moldova, a fost o cauză de nemulțumire generală. În ministeriu am ajuns a nu mai vedea reprezentată Moldova, iar dacă ne uităm în centrele de administrațiune ale statului nu vedem decât corifei ai partidului cari, oricât de mărginiți ar fi, se preferă unor funcționari speciali de resort
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de-a înlătura răul, punând capăt unei stări de lucruri pe care simțimântul țării o respinge din toate părțile, și aceasta mai cu seamă pentru că simțimântul poate deveni resimțământ, cu care nici omul politic, nici patriotul nu mai poate calcula. Nemulțumiri cari dau naștere la pătimașa discordie nu mai ascultă de nici un fel de cuvinte și arma omului de stat, argumentul solid, devine neputincioasă față cu partea tehnică trezită în om. Constatăm numai că sânt destui câțiva ani de guvernare roșie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dar eșecul amicilor săi în București chiar cată să fie foarte simțitor pentru el, pentru că acest eșec nu se lasă esplicat prin considerațiile cari pentru Moldova făceau verisimile numeroasele succese ale adversarilor săi. Mai multe incidente proaspete au dovedit că nemulțumirea în Moldova e generală. Trebuie într-adevăr ca spiritele să fie îndestul de supraescitate dincolo de Milcov pentru ca consiliul municipal al Iașilor să respingă legea prin care Camera lichida subvenția de zece milioane lei vechi acordați capitalei Moldovei de Constituanta din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]