163,568 matches
-
Aceasta ar fi, așa cum spunea un filosof scandinav "Foarte puțini să aibă foarte mult și și mai puțini să aibă foarte puțin și o societate în care, predominantă să fie clasa mijlocie. Încerc să găsesc un horoscop încurajator, dintr-o nevoie obscură de a afla viitorul. Știu că e un joc, că nu creditez decît prezicerile pozitive și că, de mulți ani refuz să ghicesc ce va fi mîine; Ajunge zilei de azi grija ei spunea cu înțelepciune Apostolul Pavel, dar
Luna lui Cuptor by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Imaginative/13748_a_15073]
-
ce va fi mîine; Ajunge zilei de azi grija ei spunea cu înțelepciune Apostolul Pavel, dar o predicție frumoasă e un pretext pentru speranță: Și chiar dacă "armele mele sînt mai ales credința și speranța, pentru cea din urmă am uneori nevoie de un mic implus. Ca de atîtea ori, va trebui să fac singură totul. Și cînd te gîndești că în urmă cu cîțiva ani scriam: Dacă aș fi trăit în Franța, acum două sute de ani, aș fi fost călare pe
Luna lui Cuptor by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Imaginative/13748_a_15073]
-
amabilitate de mai lungă durată, în încrederea mea nu lipsită de modestie "Cum ți-e chipul, te poartă". Ceea ce m-a mirat, a fost efectul de uimire până la uluire al celor care gustau amabilitatea. Prima lor reacție era în general, nevoia stringentă de răsplătire. Clasic: o bomboană, o atenție, o portocală. În urma refuzului, o scurtă, bănuielnică, nemulțumire. Apoi, desigur, resemnarea sau promisiunea unei răsplătiri globale, generale, în spirit creștinesc. Degeaba le-aș fi spus că " Dacă n-ai nas, n-ai
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
pe străzi o curtezană a prevestirilor / îmi poartă pantofii / cineva înfige un par / în creierul unei piețe / un bot râde un bot se apără /.../ ploi negre oameni negri / țeste zdrobite în care mâinile lor / murdăresc creierul”. Dar este și o nevoie de compensație a vidului existențial descoperit adesea cu o luciditate amară - și atunci “lumea paralelă” a poeziei vine să umple golul (“abia mai târziu am aflat / că se poate minți din lipsă de întâmplări”), succedaneu ficțional al trăirii, ieșire din
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
rece a Rașelicăi mistuie tot ce-i iese în cale, fără ca ea însăși să se consume, de parcă și-ar absorbi din moartea altora substanțele necesare pentru întreținerea arderii"10; ceea ce înseamnă nu numai că focul rece care însuflețește femeia are nevoie de multe victime pe care să le sacrifice pentru a continua să ardă, dar și că, în esența sa rece, el este mult mai puternic și distrugător decât focul lui Pașadia, pentru că s-a hrănit cu focul tuturor bărbaților care
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
nouă, cu reguli noi se clădește sub ochii noștri. Lamentațile nostalgice ori mizele greșite sunt aspru și fără drept de apel sancțonate. Ritmul viețuirii pare tot mai accelerat. Diferența față de epoca interbelică a sincronismului este aceea că nu mai este nevoie să avem iluzia construcței durabile, care să înfrunte "negura vremurilor", ci trebuie doar să construim, dar într-o manieră eficientă, adecvată prezentului cert, și nu viitorului ipotetic.
Sincronism și globalizare by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/13792_a_15117]
-
sufletului în fiecare cameră e altcineva pentru fiecare trebuie să-ți asumi răspunderea însă camera albă e numai a mea... în ea pot invita pe cine vreau pe cine doresc să-mi inunde inima doar la un gest necuvântat: am nevoie de tine ca de aer și aerul mi se pare uneori de nerespirat. Avertisment către mine odihnește-mă, Doamne! în viața asta și nu mă arunca în infernul cuvintelor și nu mă transforma într-o ființă dependentă de miresmele închipuite
POEZIE by Bianca Marcovici () [Corola-journal/Imaginative/13876_a_15201]
-
chelner sau la cizmar ca la un specialist, îi prețuia priceperea și sfatul, îi recunoștea chiar superioritatea în domeniu și nu de puține ori îi devenea prieten. Dacă chelnerul se îmbolnăvea și venea el la cabinetul doctorului sau dacă avea nevoie de un avocat, raportul se schimba, medicul și avocatul își serveau chelnerul și o făceau cu același profesionalism" (pp. 344-345). În foarte multe privințe bucureștenii interbelici erau confruntați cu problemele celor de azi. Chiar dacă în perioada interbelică nu existau computere
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
tu mă rogi măcar să fie de om eu îți spun că nu am nici un control totul e decis nu te poți mișca nici să te sinucizi auzi prin hornuri vocile chirurgilor să-i tăiem piciorul mârlanului că nu mai are nevoie de el și înțelegi ciubucul nu e destul iarba crește prin saloanele lungi cât un teren de fotbal corpurile colcăie în incubatoarele cu vitamine spălate cu ser fiziologic injectate cu ace cât stâlpul de telegraf înfipt în carne lance într-
Miriapodul (fragment) by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13926_a_15251]
-
bucureștean, ci, probabil, pentru că acela găsise o soluțe pentru un tânăr fără resurse. N-avusese bani nici pentru manuale și nici pentru o pereche de ochelari. Cei din preajmă, chiar și Nilă, observaseră de mult că ochii tânărului studios simțeau nevoia unor lentile. Patru ani de Școală Normală, adăugaț la cei șapte ani de școală rurală, erau prea mult ori măcar de ajuns pentru o familie în care, cu excepția unei fete, Ilinca, nimeni nu trecuse de clasele primare Tatăl spunea despre
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
meu în străinătate și...în sociologie, că se sinucisese, cîțiva ani mai tîrziu." (Diminescu, on-line) Detaliul, altfel senzațional, trebuie totuși luat cu o minimă prudență. În condițiile în care textul e imprecis, iar informația citată indirect, știrea are aproape obligatoriu nevoie de o confirmare sau o infirmare critică verificabile. Astăzi, descoperirea singurelor trei volume publicate de Alexandru Monciu-Sudinski e, la rîndul ei, o aventură. Rebarbor și Caractere nu figurează la Biblioteca Centrală Universitară (BCU), nici în edițiile originale, nici în reeditările
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
oraș ciumat din proprie inițativă, picurîndu-și puroaiele de jos în sus, oraș al cariatidelor puse de pază la umblători. Atunci cînd o umblătoare erea întreg orașul. Atunci cînd dîrele de pișat descriau hărț incredibile pe resturile de caldarîm. Atunci cînd nevoile tuturor instauraseră cocina nimănui. O perdițe arhitecturală - infernul unei rase aparte: cei ce se ușurează acolo unde trăiesc. Și între aceste imaculate lepre, grămezi covîrșitoare, gunoaie și-alte scîrbe - Moștenitorul șerpuia grav, onest ca și greața înlăcrimată ce-l sfîșia
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
mă însoțesc fidele până la sfârșit. Dar în țara mea cea mult păguboasă, unde din evenimente nimeni nu învață nimic și nu se gătește pentru a nu fi luat de fiecare dată prin surprindere, unde cei cinci dușmani neîmpăcați ai "neamului nevoii" (vorba căminarului Eminovici) sunt Primăvara, Vara, Toamna, Iarna și noi înșine, a te ocupa de cultură este cea mai prostesc-aventuroasă dintre acțiuni, fiindcă o vei face nu sprijinit de toți, ci în pofida tuturor. La noi, artistului i se iartă că
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
acum pustie, să privim în ochiul ciclopic, sângeriu, al soarelui apunând peste o zi glorioasă. Ne simțeam prea plini, de-a dreptul ghiftuiți de frumusețea orei trecătoare, a verii marine și a tinereții din noi care, toate laolaltă, covârșeau orice nevoi, orice dorinți imperative: ne-am sărutat și ne-am mângâiat aproape frățește sub privegherea lacomă, nesuferită, a lunetelor din miradoarele grănicerești semănate ca prepeleacurile prin lanurile de pe țărmul înalt. Deși asta a fost tot, deși atunci noi ne-am despărțit
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
cîte un capitol din istoriile limbilor nevorbite; ce voi face cu-atîta revelat aur peste prosternatul meu cap încoronat de bucuria sfîrșită?! minuscule sicrie de zăpadă sunt urmele Tale pe străzi efemere grafii, păpuși în rochii de zahăr. nimeni nu are nevoie de mine - mari crini, fabuloase amprente căptușesc ferestrele săracilor, e cerul anticariat în care Bibliotecarul miop rînd pe rînd ne adună, cenaclu, vitrină de antichități, planetariu? ia-l, pe nimic îți dau trupul, strig, ostile-s în el elementele, din
Epistole by Constantin Hrehor () [Corola-journal/Imaginative/14016_a_15341]
-
din toate cele suprafirești, suprafiresc e numai somnul! o, Bucuria - manuscris tremurînd, răcoroasă boare pe aorta lividă, așternutul fragilei întrupări îți evocă odele semințiilor lăudîndu-ți ivirea! oxidat saxofon, trandafir nins dăruit ca o petardă secretă amurg fără filosofie - nu are nevoie de sfinți metafizica ea există grație nuferilor ofeliei. din aforisme și glosse trăim în poarta Împăratului implacabil imposibilului găsindu-i sinonime posibile, cînd jocul rămîne joc sub efemeride luminații toate idiogramele exacte în caleidoscop ridicole sunt. uită că e poesia
Epistole by Constantin Hrehor () [Corola-journal/Imaginative/14016_a_15341]
-
literar, cultura și capacitatea lingvistică a acelor exilați din Est care se plasau deasupra mediului în care fuseseră nevoiți să trăiască. Bun cunoscător al celorlalte limbi romanice, a reușit să se familiarizeze repede cu spaniola, ba mai mult, a simțit nevoia expresiei poetice în această limbă, ajungând în scurt timp să fie considerat un mare poet. Prima sa culegere de versuri, intitulată Poemas pateticos (Poeme patetice), apărută în 1946 la Madrid, în colecția Mesaje condusă de poetul Leopoldo de Luis, a
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
București. De aici, din această disperare, vine "pactul cu diavolul" - plecarea la Vichy ca reprezentant al guvernului român pe lîngă cel al mareșalului Pétain, atît de reproșat de curînd. Ionescu e însă unul din foarte rarii scriitori care n-are nevoie de o apărare înverșunată, fiindcă se apără singur - Prezent trecut, trecut prezent e o carte în care greșelile sînt recunoscute și răscumpărate, iar alegerile personale - asumate și ele, cu ineluctabilul și definitivul lor. Eugène Ionesco, Antidoturi, traducere de Marina Dimov
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/13975_a_15300]
-
cât statul nou, subt îndrumările comitetului central al partidului muncitoresc român, a lucrat pentru ridicarea culturală a poporului, două milioane de neștiutori de carte trecuseră la știința de carte și se îndrumau, în mare parte, către învățământul special, spre a răspunde nevoilor ce se creaseră în toate sectoarele de activitate ale țării înnoite."9 Satul sadovenian, ca și cel al lui Cezar Petrescu, din "Vino și vezi", are aparența unui construct de sinteză în care butaforia se aglomerează, sufocând peisajul și fragilizând
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
frunte, Furtună în Marea Serenității și Jurnal de campanie, poemele scrise în anii ’40 și care făcuseră parte din volumele Aritmetică și Libertatea de a trage cu pușca fiind amestecate cu cele din anii ’60, apărute în Aventuri lirice și Nevoia de cercuri, cele mai recente datând din anii ’70 și unul singur din 2002 (excelenta Romanță, la adio, publicată pentru prima oară chiar în România literară). În Addenda se află atât poeme din anii 1939-1941, cât și din anii ’60
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
generoase adunări de oameni. Putea să-l asculte oricine, cu excepția surzilor. El era literatura și, de multe ori, povestitorul, poetul, aedul era orb... Există și în asta un joc al necesității: zecile de mii de cuvinte ale poemelor epice aveau nevoie de o memorie fabuloasă precum cea a orbilor spre a putea supraviețui uitării. Apoi, acompaniamentul textului, iluminarea ritmului său interior, desăvârșirea armoniei sale cerea de asemenea un auz rafinat,exersat vital în templul logosului precum cel al acelorași cântăreți orbi
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
mai nou pe cd. Numai că și aici, cititorul depinde de oferta existentă ori, acolo unde lucrurile merg repede, la comanda sa, el trebuie să stea la coadă să i se înregistreze cartea dorită. Cu Internetul accentele se schimbă. E nevoie și în acest caz de o invenție diabolică... Ea se cheamă voce sintetică sau voce electronică, un program care citește corect ,potrivit regulilor de pronunție ale limbii respective, orice text la prima vedere. Așadar, nu are nevoie de nici un reper
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
se schimbă. E nevoie și în acest caz de o invenție diabolică... Ea se cheamă voce sintetică sau voce electronică, un program care citește corect ,potrivit regulilor de pronunție ale limbii respective, orice text la prima vedere. Așadar, nu are nevoie de nici un reper prestabilit. Pusă în fața unui fragment scris din memoria calculatorului, aflat pe dischetă ori pe un sit oarecare, un text total inedit pentru ea, vocea îl citește conform regulilor de pronunție ale limbii engleze, dacă e programată astfel
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
teatru. Minunea asta de viață a ținut doi ani, pînă în ziua cînd conștiința m-a obligat la o răsunătoare ruptură de partid. Mă așteptam să fiu arestată imediat. Din cauza popularității mele, au încercat să mă «cîștige» cu binele. Aveam nevoie de timp: pentru că îmi lipseau mijloacele de trai, mi-am vîndut, puțin cîte puțin, tot ce aveam. Din fericire, ambasadorul Italiei mi-a găsit un soț..."14 Viata reală a Sarei Gurfinchel � Gurfinckel), cum se numește la naștere Sorana
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
Șearpelui - carte alchimică, secretă, în care numai cu inima se poate pătrunde și care poate zgudui (in)conștiința, cuvintele ei vor-besc cel mai bine: "Peretele dintre tine și mine poate să dispară dintr-o dată și atunci ai vedea clar./ E nevoie să îndrăznești doar să-ți lași înțelegerea conștientă, este nevoie să citești cuvintele mele cu liniște, nu cu inteligență." "Nu-ți ascund nimic: perdeaua e prinsă cu ace de propriile tale gene." Mi-ar plăcea să-ți scriu despre marea
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14103_a_15428]