2,919 matches
-
pentru propria-mi plăcere - cînd scriu sînt stăpînul lumii, stăpînul inelelor, iau un Oscar pentru costume -, din păcate nu mă mai pot Împiedica să mă gîndesc la cum va ieși cartea din tipografie, la copertă, cronici, premii și alte Întristătoare nimicuri.) În al doilea rînd, am debutat tîrziu pentru că am așteptat să mai ia avînt regimul socialist - „nimeni nu apreciază mai mult valoarea cuvîntului scris decît regimurile polițienești” spunea Calvino. CÎnd colo, s-a prăbușit. I.M. Ce suferințe are proza universală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
O voce interioară pune întrebări punctând figurațiile și retușând conveniențele. Ce oare în cavalcada deșertului sec aleargă să poți cuprinde nimicul ce nu sfârșește nicicând? Ce oare înnebunește iscusința geniului agitat spre alte zări tulburi de atâtea nelămurite judecăți? Ce oare îți spui de fiecare dată contrazicându-te în balansul acela înfiorător al bucuriei de a auzi glasul obișnuit să poruncească
Glasul by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83716_a_85041]
-
de puține ori sfidând regulile de circulație, dar niciodată prinsă de vreun radar. Conducând cu o singură mână pe volan, cu cealaltă mângâindu-i piciorul și coapsa, când nu schimba vitezele, vorbind aproape fără pauză despre fel și fel de nimicuri, întorcând capul spre el să-i vadă reacțiile, urmărind să se golească șoseaua pe o porțiune ca să-i poată spune: acum nu-i nici o primejdie, sărută-mă, repede! ce mai aștepți? Îi cerea asta în cele mai imposibile locuri, știind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
să se întoarcă în noaptea asta. Ai să-mi povestești cum e Lisabona, cum e lumina, cum e oceanul, cum arată femeile. O să bem vin roșu, o să ascultăm muzică, o să-ți cânt la pian, dacă vrei, o să-ți povestesc despre nimicurile petrecute în lipsa ta, o să-mi amintesc - dacă o să mă lași - toate vorbele pe care am vrut să ți le spun cât ai lipsit, în vreme ce-o să mă mângăi și-o să faci amor cu mine sau n-am să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
o instituție înfricoșătoare din care ieșeau, liniștitoare, poate chiar singurele liniștitoare, îndeosebi chipul tatălui, care se întorcea din călătoriile lui prin țară cu lăzi cu fragi și căpșuni sau cu brațele încărcate cu pepeni verzi, și chipul mamei, ce din nimicuri și lapte îndoit cu apă și devenit alb-albăstrui reușea să-i facă prăjiturelele ce atât de mult îi plăceau; însă chipurile astea două îndeosebi erau liniștitoare nu pentru ce făceau ele, ca părinți și ca oameni mari, întrucât și alți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
larg deschisă, încât poate intra oricine, să vadă și să cumpere, și aștepți în spatele tejghelei oamenii care nu intră și nici măcar nu se opresc să privească prin geamurile curate spre lumina vag îmbietoare dinăuntru și după o vreme înțelegi că nimicurile pe care le-ai fi dăruit, nu vândut, dar nu se știa asta, nu interesează pe nimeni și tragi obloanele, închizi ușa pe care n-o încui pentru că nimeni nu va intra și nici măcar nu te mai interesează dacă va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Încă se sfîșiau Între ei. Exista Încă foamete, crimă, tulburări În Polonia, Palestina, India și Dumnezeu mai știa În ce alt loc. Anglia Însăși luneca spre faliment și decădere. Oare ești idiot sau egoist să vrei să te lași pradă nimicurilor, acestor pa-ra-pa-pa ale fanfarei din Regent’s Park, soarelui, ierbii care Îți pișca tălpile, mișcărilor berii tulburi prin vene, apropierii secrete a iubitei? Sau nu cumva nimicurile astea sînt tot ce ai? N-ar fi cazul, de fapt, să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
și decădere. Oare ești idiot sau egoist să vrei să te lași pradă nimicurilor, acestor pa-ra-pa-pa ale fanfarei din Regent’s Park, soarelui, ierbii care Îți pișca tălpile, mișcărilor berii tulburi prin vene, apropierii secrete a iubitei? Sau nu cumva nimicurile astea sînt tot ce ai? N-ar fi cazul, de fapt, să le păstrezi? Să le transformi În mărgele de cristal pe care să le pui, ca pe niște talismane, la brățară, să te protejeze Împotriva pericolului, cînd acesta o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Își trecu degetul În josul paginii, Încercînd să memoreze semnificația ancorelor, coroanelor, leilor, scaieților - ascultînd cu o ureche bătaia În ușă În tot acest timp... Șapte și jumătate veni și se duse. Se Încordă. Începu să-și imagineze tot felul de nimicuri care l-ar fi putut reține pe Fraser. Și-l imagină venind cu respirația tăiată la ușă, așa cum venise la poarta fabricii, data trecută. O să aibă fața roz, iar părul o să-i salte peste frunte, și-o să zică: „Pearce! Te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
sistemul de măsurare, chestii de genul ăsta. — Pare o chestie foarte tehnică, zise Helen impresionată. — Probabil că nu-i cu nimic mai tehnică decît lucrurile pe care te-ai obișnuit să le faci la biroul tău - bilanțuri, completări de fișe, nimicuri. La chestii dintr-astea sînt absolut nepricepută. Nu mi-ar place absolut deloc să am de-a face cu oameni care intră și ies, solicitînd diverse lucruri. Nu știu cum de suporți. Asta mi se potrivește, pentru că e o activitate solitară, silențioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Julia și Kay plutea o atmosferă ușor Încordată. Apoi Îi trecu prin minte ce se Întîmplase de atunci. De fapt, nu se Întîmplase nimic. Dar dacă nu se Întîmplase nimic, se Întreba ea, de ce i-am ascuns lui Kay acest nimic? De ce naiba mă aflu aici? Știa de ce se afla acolo, și i se făcu teamă. — Poate că ar trebui să plec, zise ea. — Dar abia ai venit! — Te spălai pe cap. Julia se Încruntă, de parcă ar fi fost iritată. — Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
ai spălat vasele și stă cu capul plecat precum cumințica prințesă Diana, pe când primul are un guler impresionant de pene În jurul gâtului, de culoarea smaraldului și mov, cu o strălucire ca de benzină. Nu mă deranja când masculul Îi șoptea nimicuri dulci, dar acum se preumblă țanțoș cu coada Înfoiată, sâsâind și fluierând ca să-i atragă ei atenția. Face o gălăgie incredibilă. Bat de câteva ori În geam ca să alung păsările, dar cuplul aflat În plin ritual de curtare nu are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
cu mine. Partea groaznică era că acum, că mi se făcuse legătura, habar n-aveam ce să-i spun. —Ce-i? m-a întrebat din nou. Nu părea prea fericit să mă audă. Nimic, iubitule! am bâlbâit. Dacă n-ai nimic să-mi spui, poți să nu mă mai întrerupi când încerc să muncesc? A, da, mi-am amintit. Voiam să-i iau mamei lui o geantă. — Îi cumpăr mamei tale un cadou și voiam să știu dacă preferă o geantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
ea în redacție. S-ar putea spune că doamna Saxton plantase un câmp de mine. —Doamnă Saxton, îmi pare foarte rău pentru neînțelegere, i-am spus. Patrick este doar o cunoștință, nimic mai mult. Sincer. Vă rog nu-i pomeniți nimic șefei mele. Stai departe de el, mă avertiză glacial și închise. Doamna Saxton mă băgase în sperieți rău de tot. În mod clar, nu merita să-mi pun în pericol cariera de dragul lui Patrick Saxton. Trebuia să plec de la Julie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
2. Mă îndrept spre clasă complet răvășită de gânduri cețoase și apăsătoare. Am găsit-o pe Georgiana în bancă, de vorbă cu Leni. M-a înfuriat teribil s-o văd pe Leni în locul meu, e o ființă interesată numai de nimicuri, poate de asta are ticul de a vorbi cu dimi nutive. Vorbeau amândouă foarte aprins despre... pantofi. Mi-am dres glasul, demonstrativ, și Leni a ridicat ochii plictisită spre mine. Stai un picuț, nu vezi că vorbim? Mă tem că
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
-i înmâna Dictatorului un Memoriu de protest, contra monstruoasei expulzări din istorie a Mânăstirii lui Pătru Mușat Dintâiul. Amenințarea (dacă era o amenințare!) cu înmânarea Scrisorii o spusese, doar așa, ca să zică și el ceva, la nivel de debitare de nimicuri. O spuse numai așa și numai în prezența și pentru urechile de încredere ale amicului său devotat. Ale nimănui altcuiva! Cum era de așteptat, în aceste blestemate vremuri, într-una din zile, fu scos pe nepusă masă, la fel cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
transformat acum în spital datorită războiului, în timp ce ea își potrivește răbdătoare pasul după mersul lui ușor nesigur. Atunci când Marius obosește, se așează amândoi pe una din nenumăratele bănci. În timp ce privesc păsările care se încrucișează vesele prin văzduh, flecăresc despre toate nimicurile, glumesc, râd. După masa de prânz revin în cameră, unde citesc și comentează împreună până seara târziu baladele lui Villon"Pune-ți mintea la lucru, băiete, gata cu lenea!", spunea ea mereu râzândși nu pleacă de lângă el decât atunci când îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
fusese deviat. Odată cu vocea fetei, pe fir întră și căldura glasului ei. Marius... Ce bine-mi pare! Se simte ușurat și bucuros. Probabil că încordarea lui fusese percepută de Smaranda, care-l lasă să vorbească mult, despre tot felul de nimicuri, simțind dorința acestuia de a fi cumva aproape de ea. Întreabă totuși într-un târziu: Oh, Marius...despre ce este vorba? În vocea ei se ghicește un dor disperat, lucru pe care-l simte și el. Nu...nimic, se bâlbâie el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
SS-istul își trece mâna prin părul galben care conturează fruntea înaltă a lui Dussek și bântuind cu privirea prin cameră, aparent absent, înfășoară un cârlionț subțire în jurul degetului arătător Văd că nu vrei să ne înțelegem. Chiar nu ai nimic să-mi spui? Fără să mai aștepte răspunsul trage cu putere de păr, smulgându-l de la rădăcină din pielea capului. Prizonierul scoase un urlet asurzitor și încearcă să se ridice. Imediat, primește un cot în gură, care-l trântește din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
judecător...Se pare că uitase intimitatea ce voise s-o creeze, - dar nu socoti: că nu trebuia nici o subliniere, era convinsă că celălalt nu Înțelesese nimic poate fusese, pentru el, un simplu gest pasager, de neluat În seamă, asemeni atîtor nimicuri fluierate ale vieții. Ea rămase Însă cu o anumită Încărcătură pe care Încerca zadarnic s-o măsluiască În cuvinte. Începu o lungă frazare despre viitor... - Viitorul, domnișoară,...reluai, dar fui Întrerupt: - E partea noastră de miracol, domnule judecător. - E adevărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
să zicem o lună - orice infracțiune, orice Încălcare de lege săvîrșite În acel interval nu se va pedepsi, deci nici urmărirea lor ulterioară nu va putea avea loc. Știi ce va fi la sfîrșitul acelei perioade? Haosul! Mai mult chiar: Nimicul. Toate magazinele sparte, jefuite, băncile la fel, de asemeni casele, omoruri, rezultatul a fel de fel de răfuieli, Întreaga funcționalitate a societății, adică a statului paralizată, la cheremul unei minorități acționînd În dominația instinctelor primare. Asta numai Într-o lună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
atenția noilor venite, trecu Înaintea lor, apoi luînd-o de braț pe Ana, o conduse, așa că ele fură primele care intrară În casă; urma domnul Pavel cu fiica Anei - „Ana cea mică” - și eu. Știu că-mi făceam probleme cu toate nimicurile ce le presupuneam posibil a se ivi, purtînd grija ca amîndouă să se simtă cît mai bine. Alungam apoi, pe rînd, Îngrijorările, bazat pe acuratețea de gazdă a stăpînului casei atent cu eticheta, și pe generozitățile cunoscute ale soției sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
realizează printr-un limbaj ce evocă gama largă a urâtului: "Vezi colo pe urâciunea fără suflet, fără cuget, Cu privirea-mpăroșată și la fălci umflat și buget, Negru, cocoșat și lacom, un izvor de șiretlicuri, La tovarășii săi spune veninoasele-i nimicuri.” În poezie, Ch. Baudelaire prefigurează "estetica urâtului”, care va constitui o întreagă tendință în arta secolului al XX lea. Poemul Un hoit prezintă în imagini impresionante, ce nu ocolesc amănuntele dezgustătoare, putrefacția corpului în descompunere, pentru a se ridica surprinzător
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
închide în temniți mii de oameni de alta religie; pentru o vorbă liberă sau un șir liber tribunalele dictează pedepse neomenoase, condamnă la munca silnică în minele de plumb fete în vârstă aproape copilărească și băietani de pe băncile școlii, pentru nimicuri, pentru credințe cari au trebuit să se nască ca idealuri nerealizabile în întunericul acelor internate în care semicultura și pospăiala e un mijloc pentru o mai adâncă barbarie decât aceea a unui popor primitiv. Și acestea nu le spunem noi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
observațiuni relative la orele de lectură în școala poporală. - Regule de toate zilele pentru învățători începători (în original: incipiențit. - Ortografia cu semne. - Pentru "Școala romînă". - Varietăți. - Bibliografie. Ceea ce ne cam miră în foaia pedagogică a d-lui Petri e reproducerea nimicurilor d-lui A. Vizanti. Dar, în sfârșit, multor scriitori de peste Carpați li se întîmplă nenorocirea de a lua la serios tagma Pseudo-Urechea et Comp. Îndealtmintrelea recomandăm cu căldură învățătorilor noștri aceasta foaie. Prenume rațiunile sânt a se adresa la: Redacțiunea Școalei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]