158,499 matches
-
excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin. (5^4) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă și a Legii nr. 14/2018 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind actele de stare civilă și actele de identitate ale cetățenilor români, în ansamblu, excepție ridicată de Carolina Țânpău în Dosarul nr. 5.186/299/2018 al Judecătoriei Sectorului 1 București - Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
persoanelor de a fi asistate și reprezentate de avocat în efectuarea demersurilor legale în vederea transcrierii/înscrierii certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă -, precum și prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la criteriile de claritate, accesibilitate și previzibilitate ale legii. Astfel, temeiul instituției reprezentării este art. 1.295 din Codul civil, potrivit căruia „puterea de a reprezenta
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 18 mai 2012, prevederi introduse prin art. I pct. 3 din Legea nr. 14/2018 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind actele de stare civilă și actele de identitate ale cetățenilor români, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 18 ianuarie 2018, având următorul conținut: „În situațiile prevăzute la alin. (5^1)-(5^3) cererea de transcriere/înscriere a
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
din Legea nr. 119/1996. ... 17. Referitor la critica de neconstituționalitate extrinsecă privind încălcarea principiului bicameralismului, Curtea constată că Legea nr. 14/2018 a aprobat, cu modificări și completări, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind actele de stare civilă și actele de identitate ale cetățenilor români, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 488 din 30 iunie 2016. Din analiza procesului legislativ al proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
31 mai 2017, paragraful 46, sau Decizia nr. 392 din 6 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 9 iulie 2018, paragrafele 41-43). ... 20. Raportat la cauza de față, din analiza comparativă a conținutului normativ al actelor adoptate în prima Cameră sesizată (Senatul), respectiv în Camera decizională (Camera Deputaților), Curtea observă că cele două forme diferă, Senatul adoptând o formă care prevedea un articol unic potrivit căruia se aproba Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
articol unic potrivit căruia se aproba Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2016, iar Camera Deputaților adoptând forma finală care prevede modificări și completări aduse Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2016, care la rândul ei modifică și completează acte normative privind actele de stare civilă și actele de identitate ale cetățenilor români, inclusiv Legea nr. 119/1996. Însă Curtea reține că toate aceste modificări și completări se circumscriu obiectului de reglementare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2016 și nu
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
legislativ al Legii nr. 14/2018 (PL-x nr. 451/2016), reiese că prin Adresa cu nr. 618 din 29 iunie 2016, Consiliul Legislativ a comunicat Guvernului avizul său favorabil asupra proiectului de ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative privind actele de stare civilă și actele de identitate ale cetățenilor români. Cât privește susținerile potrivit cărora Consiliul Legislativ ar trebui să emită câte un aviz asupra tuturor formelor proiectului de lege de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
a Guvernului nr. 33/2016, și anume atât asupra formei adoptate de Senat, cât și asupra formei adoptate de Camera Deputaților, Curtea constată că acestea nu pot fi primite, deoarece, potrivit legii, Consiliul Legislativ avizează o singură dată proiectele de acte normative, înainte de adoptarea acestora. Astfel, art. 4 alin. (1) din Legea nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.122 din 29 noiembrie 2004, prevede că „Proiectele de ordonanțe și
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
Astfel, art. 4 alin. (1) din Legea nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.122 din 29 noiembrie 2004, prevede că „Proiectele de ordonanțe și de hotărâri cu caracter normativ se supun spre adoptare Guvernului numai cu avizul Consiliului Legislativ cu privire la legalitatea măsurilor preconizate și la modul în care sunt realizate cerințele prevăzute la art. 3 alin. (3), care se aplică în mod corespunzător“. De asemenea, art. 9
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
măsurilor preconizate și la modul în care sunt realizate cerințele prevăzute la art. 3 alin. (3), care se aplică în mod corespunzător“. De asemenea, art. 9 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, stabilește că „După elaborarea lor și încheierea procedurii de avizare prevăzute la alin. (1), proiectele de legi, propunerile legislative, precum și proiectele de ordonanțe și de
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, stabilește că „După elaborarea lor și încheierea procedurii de avizare prevăzute la alin. (1), proiectele de legi, propunerile legislative, precum și proiectele de ordonanțe și de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului se supun în mod obligatoriu avizării Consiliului Legislativ“. Așa cum a stabilit Curtea în jurisprudența sa, avizul Consiliului Legislativ este emis doar după ce procedura de elaborare a actului normativ a fost încheiată, înglobând eventualele modificări propuse prin
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
proiectele de ordonanțe și de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului se supun în mod obligatoriu avizării Consiliului Legislativ“. Așa cum a stabilit Curtea în jurisprudența sa, avizul Consiliului Legislativ este emis doar după ce procedura de elaborare a actului normativ a fost încheiată, înglobând eventualele modificări propuse prin avizul altor autorități competente în materie, astfel că reprezintă o evaluare finală și globală a actului normativ înainte de a fi supus adoptării sale. Avizul Consiliului Legislativ este unul deosebit de important
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
jurisprudența sa, avizul Consiliului Legislativ este emis doar după ce procedura de elaborare a actului normativ a fost încheiată, înglobând eventualele modificări propuse prin avizul altor autorități competente în materie, astfel că reprezintă o evaluare finală și globală a actului normativ înainte de a fi supus adoptării sale. Avizul Consiliului Legislativ este unul deosebit de important pentru că observațiile formulate au drept finalitate sistematizarea, unificarea și coordonarea întregii legislații, astfel că acesta trebuie să fie solicitat în prealabil adoptării actului normativ
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
normativ înainte de a fi supus adoptării sale. Avizul Consiliului Legislativ este unul deosebit de important pentru că observațiile formulate au drept finalitate sistematizarea, unificarea și coordonarea întregii legislații, astfel că acesta trebuie să fie solicitat în prealabil adoptării actului normativ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 229 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 602 din 9 iulie 2020, paragrafele 46-51). ... 23. Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, ce vizează încălcarea dispozițiilor
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
13 august 2010, cetățenia română se dobândește prin: a) naștere; b) adopție; c) acordare la cerere. Art. 5 din Legea nr. 21/1991 reglementează dobândirea cetățeniei române prin naștere. Cât privește acordarea cetățeniei române la cerere, art. 8 din același act normativ reglementează, cu titlu general, condițiile de acordare a cetățeniei române persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin. Art. 10 alin. (1) din Legea nr. 21/1991 prevede că „Cetățenia română se poate acorda și persoanelor care au pierdut această cetățenie, precum și
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
redobândirea ei, cu păstrarea cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc în mod corespunzător condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-e)“, iar art. 11 alin. (1) din același act normativ prevede că „Persoanele care au fost cetățeni români, dar au pierdut cetățenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetățenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenții acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
-a civilă și constată că dispozițiile art. 41 alin. (5^4) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă și Legea nr. 14/2018 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind actele de stare civilă și actele de identitate ale cetățenilor români, în ansamblu, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 București - Secția a II-a civilă și se publică
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
desfășurarea activităților prevăzute în APUSTACC din bugetul Ministerului Sănătății, din fonduri de la bugetul de stat și din venituri proprii, unitățile sanitare au următoarele obligații: a) să asigure buna desfășurare a activităților prevăzute în cadrul AP-USTACC, în concordanță cu actele normative în vigoare; ... b) să se asigure că serviciile medicale furnizate în baza prezentului contract se încadrează din punctul de vedere al calității în prevederile legale privind calitatea asistenței medicale, elaborate în condițiile legii; ... c) să asigure tratamentul adecvat și recomandarea
ORDIN nr. 101 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251157]
-
Solicitarea medierii către CL-USTACC trebuie inițiată de îndată de la apariția cauzei considerate presupus litigioasă, de către orice parte a prezentului contract. ... 11. Clauze speciale 11.1. Se pot încheia acte adiționale la prezentul contract în situația în care, prin actele normative în materie care intră în vigoare ulterior datei la care s-a încheiat prezentul contract, au fost aprobate modificări în volumul, structura sau bugetul APUSTACC, pe parcursul derulării acestuia. ... 11.2. Dacă o clauză a acestui contract este declarată nulă, celelalte
ORDIN nr. 101 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251157]
-
pe o perioadă mai mare de 6 luni, fiecare parte poate cere rezoluțiunea contractului. ... ... 13. Dispoziții finale 13.1. Orice modificare poate fi făcută numai cu acordul scris al ambelor părți, prin act adițional. ... 13.2. În condițiile apariției unor noi acte normative în materie, care intră în vigoare pe durata derulării prezentului contract, clauzele contrare se vor modifica și se vor completa în mod corespunzător, prin act adițional semnat de ambele părți. ... 13.3. Rezilierea contractului înainte de expirarea valabilității acestuia poate fi
ORDIN nr. 101 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251157]
-
-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile art. 38 din Legea nr. 10/2001 reglementează explicit răspunderea contravențională pentru încălcarea obligațiilor prevăzute de acest act normativ în sarcina conducătorului autorității ori entității căreia îi revin aceste obligații, iar faptul că în cuprinsul legii nu sunt prevăzute compensații financiare pentru întârzierea în îndeplinirea anumitor obligații nu încalcă dispozițiile Constituției privitoare la principiul egalității și nu creează o
DECIZIA nr. 741 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251436]
-
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005. ... 14. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, actul normativ criticat contravine dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind principiul egalității în drepturi, art. 44 alin. (1) referitor la dreptul de proprietate privată și art. 46 - Dreptul la moștenire. ... 15. Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorii
DECIZIA nr. 741 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251436]
-
art. 46 - Dreptul la moștenire. ... 15. Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorii acesteia susțin neconstituționalitatea Legii nr. 10/2001, în ansamblul ei, în esență, pentru că legea nu prevede o sancțiune pentru încălcarea obligațiilor de restituire, prevăzute în actul normativ criticat, respectiv, nu sunt prevăzute anumite compensații financiare pe măsura prejudiciului cauzat prin întârzierea acordării măsurilor reparatorii prevăzute de lege. În acest sens, se arată că Legea nr. 10/2001 trebuia să cuprindă un articol privind sancționarea conducerii Autorității Naționale pentru
DECIZIA nr. 741 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251436]
-
determinante pentru stabilirea adevărului judiciar în cauza respectivă. În susținerea acestei opinii juridice s-a arătat că, potrivit expunerii de motive a Legii nr. 682/2002 privind protecția martorilor, introducerea cauzei de reducere a pedepsei, prevăzută de art. 19 din actul normativ menționat, a avut ca scop crearea unui instrument eficient pentru combaterea infracțiunilor grave, prin determinarea persoanelor care dețin informații decisive cu privire la săvârșirea unor astfel de infracțiuni să le furnizeze organelor judiciare. Beneficiul reducerii la jumătate a limitelor pedepsei
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 131 din 9 februarie 2022. 1. În temeiul dispozițiilor art. XXVII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, denumită în continuare ordonanță de urgență, coroborate cu prevederile art. 291 alin. (3) lit. c) pct. 3 și 5 și alin. (3^1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Codul fiscal, se
PROCEDURĂ din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251499]