3,544 matches
-
ori, invitîndu-mă la masa de prînz, cumpărîndu-mi cadouri. Știu că are cele mai bune intenții și sînt conștientă că, refuzînd-o, par extrem de nerecunoscătoare, dar e pur și simplu prea mult pentru mine. Înainte de asta, credeam că voi fi cea mai norocoasă femeie din lume dacă viitoarea mea soacră, oricine urma să fie aceasta, mă va lua sub aripa ei și mă va considera fiica pe care n-a avut-o niciodată. Acum, constat, desigur, că sînt mult prea independentă pentru așa ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
proaspăt spălat și miroase a flori, deși ea jură că e parfumul ei. Iar eu zîmbesc larg cînd mă uit la ce poartă pe dedesubtul hainei lungi din blană de oaie: blugii ei sexy sînt foarte sexy și talismanul ei norocos. Îi Îmbracă ori de cîte ori vrea să impresioneze. Sau să-și creeze un avantaj. — Să Înțeleg că va fi de față și vreun tînăr neînsoțit și disponibil? Oare cum de-ai ghicit? zîmbește ea cu dulceață. — Dar credeam că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
dificilă și ne certăm des, În timp ce Ellie e o fată așa de drăguță și cu care te poți Înțelege ușor. Se vede că ați crescut-o cum trebuie, spuse și mă privi plină de mîndrie, iar eu sînt Într-adevăr norocoasă că Îmi e alături. — Și ea pare norocoasă că vă are lîngă ea, zise tata, cucerit de complimentele Lindei și de șarmul ei. — Haidem, spune ea, luîndu-l de braț, trebuie să mă prezentați frumoasei dumneavoastră soții, după care vom merge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
o fată așa de drăguță și cu care te poți Înțelege ușor. Se vede că ați crescut-o cum trebuie, spuse și mă privi plină de mîndrie, iar eu sînt Într-adevăr norocoasă că Îmi e alături. — Și ea pare norocoasă că vă are lîngă ea, zise tata, cucerit de complimentele Lindei și de șarmul ei. — Haidem, spune ea, luîndu-l de braț, trebuie să mă prezentați frumoasei dumneavoastră soții, după care vom merge să-i cunoașteți pe prietenii noștri. Poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
să fie nebuni de legat să nu li se aprindă călcîiele după tine. — Așa, bravo! Îi ținu isonul Marcus, cînd i-am prins din urmă și a auzit ultima parte din afirmația nevesti-sii. Fran rîse. — Serios vorbind, adăugase ea, ești norocoasă la culme. Eu arătam dezgustător cînd eram Însărcinată cu fetele. Aveam părul gras, eram plină de acnee, vomitam mai tot timpul și mă simțeam ca dracu’. După cum arăți, probabil că o să ai un băiat. Nu se zice În general că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
și acum, că mă bucur de tovărășia prietenelor mele, Îmi place la nebunie și să fiu femeie. Îmi place că putem Împărtăși totul și orice, că nu ne judecăm una pe alta, ci ne acceptăm așa cum sîntem. Mă consider extrem de norocoasă că am găsit asemenea prietene În acestă etapă din viața mea. Dar, În ciuda sprijinului pe care ni-l acordăm, am descoperit cu stupoare că domeniul În care femeile nu se ajută deloc este acela al creșterii copiilor. Asta dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
auzite e real. Mai bine zis, a fost real. N-am suportat să fiu contrazis și mi-am înmulțit dușmanii cu o mare ușurință. Am supraevaluat și posibilitățile mele și răbdarea Inchiziției. M-am bizuit prea mult pe steaua mea norocoasă și pe faima mea. Poate, și în oameni am avut o încredere exagerată. În orice caz, mi-am calculat rău mișcările. În polemica mea cu iezuiții, destul de lungă, eu am fost cel care a pus paie pe foc. Nu-mi
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
Rotari cel mai mult. - Soția ta este pentru mine precum o grădină în floare în toate anotimpurile; mă înfrupt cu culorile, miresmele și frumusețea ei. De câte ori îi vorbesc, toate îngrijorările mele se topesc ca prin farmec. Ești un bărbat foarte norocos. Ești stăpânul grădinii, și-ți mulțumesc pentru îngăduința de a o vizita, fiind tu sigur că n-aș avea curajul nici măcar să m-ating de o singură floare a ei. Îți cer și puțină milă, de vreme ce trebuie să mă mulțumesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
tot am spus, dar fără tragere de inimă, la mormântul lui Colombano, aflat într-un colț al bisericii lângă ușă unde am observat crucea irlandeză sculptată în piatră. Apoi, fiindcă era ora prânzului, am mers în refectoriul oaspeților. Printr-o norocoasă conjunctură, nu mai era acolo niciun pelerin sau vreun sărac în căutare de hrană sau de adăpost, din pricina unei bănuieli de molimă care se răspândise în jur. Abatele însuși ne-a turnat apă să ne spălăm mâinile și, în cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
tot, cu o eficiență monstruoasă și inexorabilă. Dalele care pietruiau insula erau perfect albe, părând pânze ce așteptau să fie umplute. Dar era prea multă lumină, și cei din case l-ar fi putut vedea. Pe insulă locuiau doar câțiva norocoși, destui totuși. Zero trecu pe sub spital, și se Îndreptă spre cealaltă parte a insulei, unde vârful i se ascuțea - chiar ca prora unei nave. Cineva construise o baracă din pături și cartoane și Își găsise adăpost sub arcadele podului. Peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
aici e zona roșie - toți sunt bolșevici. Ăștia ne-ar spânzura de felinare dac-ar putea. Iar eu, cretinul, m-am Încrezut În ei. Dar mi-au tras țeapă. M-au futut. Ridică paharul. Închină În cinstea celor câtorva prezenți norocoși, pe care jură să-i țină minte. Înghiți cu eroism o altă bucățică. Maioneză În stare pură. Colesterol ucigaș. Sacrificat. Aruncat ca un șoșon uzat. Dar nu le voi da satisfacția de a mă vedea făcut knok-out, mai degrabă mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Trecea prin fața sălilor vaporoasă, parfumată, legănându-și șoldurile, iar colegilor le pica fața și o priveau de parcă o vedeau pe Pamela Anderson. Ea ar fi preferat ca mama să fie ca toate celelalte - ștearsă, plată și un pic neglijentă. — Ești norocoasă, comentă Miria, băieții se uită doar la țâțele fetelor. Sunt toți niște microcefali. Axel Rose Îi trase o pălmuță, iar Miria izbucni Într-un râs sălbatic, nestăpânit. — Râzi, tu, râzi, că mama a făcut găluște! spuse Axel. Oricum, ție nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Miria pălmuindu-i În glumă obrajii. Când Valentina redeschise ochii, cerculețul de inox Îi străpungea de-acum buricul - și strălucea În lumina becului. — Îți dau o cremă pentru cicatrizare. Te dai cu ea de două ori pe zi. Dacă ești norocoasă, Îți dispare În două luni, dacă nu, durează un an. Dacă vezi că Îți iese un lichid, nu te Îngrijora, e normal. E o rană. Pentru o vreme ar fi mai bine dacă n-ai mai juca volei. Și fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
cămășile negre, spunea, și vreau să mor când președinte al consiliului va fi un comunist. Aproape c-a reușit, aproape. A murit cu o săptămână Înainte ca D’Alema să fi depus jurământul. Era sănătos, sănătos tun. Întotdeauna a fost norocos, tatăl meu. Și din nou se lăsă tăcerea. Sasha spuse că Începuse să scrie despre problemele sociale pentru un jurnal venețian, dar dăduse concurs pentru ocuparea postului În Învățământ ca să facă pe placul părinților, care nu credeau că va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
de apă. Acum vezi căprioara și-n momentul următor ești prins în vârtejul de apă, copaci, sticlă spartă și groază. Am reușit să ies la suprafață, am reușit să alunec din mașină pe salteaua de mușchi a pădurii. Am fost norocoasă, îngerul meu păzitor a reușit să mă ocrotească dar ceilalți... ceilalți mă strigau să-i ajut, mă strigau să fac ceva, să nu-i las a cădea în ochiul muntelui ce-i privea direct, fără ocolișuri. Atunci am vrut să
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
și am copilărit este casa bătrânească de pe malul Dunării din plaiurile dobrogene străvechi. Când mă gândesc la toate lucrurile ce mi s-au întâmplat, fie rele, fie bune, în acele locuri pline de mândrie și înțelepciune mă simt un om norocos că am avut ocazia să îmi împart copilăria cu oamenii și tărâmurile frumoase ale Dobrogei. Dobrogea este o regiune a țării noastre care ascunde istorie, mândrie și frumusețe. Dealurile cele înalte peste care soldații și-au purtat războaiele din care
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
o parte și de alta a patului cu fân proaspăt unde urma să se așeze Lea ca s-o sprijinim. Eu și Zilpa ne-am transformat în scaunul Leei, cu brațele în jurul umerilor ei și sub coapse. „Ești o fată norocoasă”, i-a spus Inna Leei, care în nici un caz nu se simțea norocoasă în acel moment, „Privește ce tron de regină ți-au făcut surorile tale”. Inna a vorbit încontinuu, îndepărtând zidul înfricoșător de tăcere care se făcuse în jurul Leei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
se așeze Lea ca s-o sprijinim. Eu și Zilpa ne-am transformat în scaunul Leei, cu brațele în jurul umerilor ei și sub coapse. „Ești o fată norocoasă”, i-a spus Inna Leei, care în nici un caz nu se simțea norocoasă în acel moment, „Privește ce tron de regină ți-au făcut surorile tale”. Inna a vorbit încontinuu, îndepărtând zidul înfricoșător de tăcere care se făcuse în jurul Leei. Inna a întrebat-o pe Ada despre durerile ei și a tachinat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
putere nici să țipe când a ieșit copilul, rupându-i carnea în sus și în jos. Nu era fiica așteptată, ci un băiat, lung, slab și cu părul foarte negru. Lea a îmbrățișat-o și i-a spus că e norocoasă, că are un fiu pe cinste și că a supraviețuit, iată. Lea i-a pus numele Gad, de la noroc, și a zis: - Fie să-ți aducă în dar luna și stelele și să aibă grijă de tine la bătrânețe. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
curge atunci când luna dispare, sângele vindecător care apare atunci când luna nouă se ivește pe cer - toate astea înseamnă pentru bărbați doar o scurgere și câteva zile de boală, deranj și durere. Ei își închipuie că noi suferim și se consideră norocoși. Iar noi îi lăsăm să creadă asta. Dar în cortul roșu, adevărul este altul. În cortul roșu, zilele acestea trec ca o adiere, în timp ce darul Innanei curge prin noi, curățându-ne de moartea lunii care trece și pregătindu-ne corpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Așnan și el a plâns, dar nu mult, pentru că avea un piept bogat care să-l consoleze. Bărbații care serveau și cei câțiva nefericiți care n-apucaseră să fugă la țară dintre zidurile orașului n-au mai fost așa de norocoși. Ei au simțit cuțitul din plin și mulți au urlat de parcă i-ar fi omorât. Țipetele lor au înțepat văzduhul toată dimineața, dar au încetat în jurul prânzului. Ziua s-a făcut nemilos de fierbinte. Nu se simțea nici o adiere de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
zi în jur și a hotărât că mi-ar trebui o cutie din împletituri în care să-mi pun bunurile. Cum aveam mai mult decât îmi trebuia și puteam deci să fac negoț cu ele, Meryt a ales o zi norocoasă ca să mergem la piață. Deja pe atunci ieșisem de multe ori la diverse nașteri, și totuși mă temeam de această excursie în lumea mare. Meryt știa că îmi era teamă și mă ținea de mână când am ieșit din grădină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
scris la apus. Meryt a fost impresionată de discursul norei ei. Shif-re era cu câțiva ani mai tânără ca mine, o femeie obișnuită, cu excepția ochilor, care erau mari și înconjurați de gene lungi și dese și iradiau compasiune. - Menna e norocos că te are, a spus Meryt, luând mâinile femeii într-ale ei. Dar nu pot s-o las aici pe Den-ne. Ea e acum fiica mea și fără mine e singură pe lume. De fapt, ea e moașa maestră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
e pe cât de înaltă, pe atât de deșteaptă, pentru că vorbește deopotrivă limba din est și limba noastră. Și ea l-a născut pe Re-mose, scrib, moștenitorul lui Nakht-re, care va fi la un moment dat un om foarte puternic. Suntem norocoși s-o avem printre noi pe mama lui, iar casa lui Menna va fi atinsă de noroc pentru că ea o să doarmă în ea. Eram copleșită cu atâția ochi pe mine. - Mulțumesc, a fost tot ce-am putut să spun. Vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
când mama lui mi-l mai lăsa în nopțile în care se ducea să asiste la vreo naștere. Eu mergeam rareori cu ea după lăsarea întunericului, pentru că îmbătrânisem. Dimineața mă dureau picioarele, iar mâinile îmi erau înțepenite, dar mă consideram norocoasă, pentru că nu eram nici neputincioasă, nici cu mințile duse. Aveam destulă putere să mă ocup de casă și de Benia. El rămăsese la fel de puternic și de sigur, cu ochii la fel de limpezi, cu aceeași dragoste neclintită și neschimbată ca soarele pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]