4,294 matches
-
Cantemir, nici pe timpul campaniei napoleoniene, când împăratul a trecut prin Polonia, dar știm că după 1812, trupul Moldovei este amputat prin anexarea Basarabiei la Imperiul rus, iar granița se stabilește pe Prut. Bătăliile pentru drepturile răzeșești le dau și reprezentanții obștei, Ștefan Machidon și Ioan Marin care se adresează Domnitorului, în 30 octombrie 1823 „cu mare plângere” împotriva unor boieri hrăpăreți care stăpâneau Strâmba și se extinseseră pe pământul giurgionenilor. LXXXV 30 octombrie 1823 Pre Înălțate Doamne, Cu mare plângere jăluim
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
fiecare păstrându-și și „haragul” ca unitate de măsură pentru cearta cu vecinul. Împrejurul bisericii, pentru subzistența preotului trebuia să existe „pământul bisericii”, în 1877, 19 pogoane (8,5 ha). Nu știm acum cât a donat boierul Ghioca și cât obștea răzeșească. Dreptul bisericii asupra pământului său n-a fost însă încălcat decât după colectivizare, în 1961 (ele erau naționalizate mai înainte). Fără îndoială, pe lângă biserică era și un fel de școală, aproximativ la fel cum descrie Ion Creangă în „Amintiri
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
înființează școli dintre care una evreiască pe lângă sinagogă (zidul există și azi). Documente inedite din anul 1922, menționează că „membrii epitropii parohii Giurgioana se întrunesc pe 12 februarie la biserica Strâmba” și hotărăsc reparațiile necesare, iar pe 13 iulie 1922 obștea enoriașilor din Giurgioana prin cei 40 prezenți sub conducerea preotului paroh hotărăște repararea bisericii Sf. Voevozi (nr. 1004/ 13 iulie 1922, Protoeria Tecuci) și supun aprobării Episcopului Comitetul parohial (aprobat pe 19). În 1931 situația parohiei era următoarea: Ilustrăm cu
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
automistificării: conștient de "impuritatea" femeii (experiența i-a dovedit-o de suficiente ori), el nu reușește să-și învingă dorința de a o crede cinstită iată mecanismul sufletesc care definește psihologia eroului lovinescian, plasându-l pe o poziție antagonică în raport cu obștea. Edificat asupra naturii adevărate a trăirilor lui interioare, aceleași dintotdeauna, Andrei se vede constrâns să recunoască, de la bun început, inutilitatea analizei. Pentru el, însă, analiza nu reprezintă un instrument de cunoaștere. E o formă de viață. Exact prin acest obicei
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
păstrate cu sfințenie și transmise din generație În generație, de la bunici la nepoți, În familiile răzeșilor din Grajduri. Bine protejate, ascunse În locuri tainice, uneori chiar Îngropate În vremuri de răstriște, asemenea documente erau bunul cel mai de preț al obștei răzeșești, dovada juridica a proprietății Într-o moșie stăpânită În devălmășie În primele generații de după beneficiarul actului, de regulă un credincios al domniei În războinicile veacuri al XIV-lea și al XV-lea. Scoase la iveală numai În Împrejurări totdeauna
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
politice românești menționate În documentele de la sfârșitul secolului al IX-lea din Transilvania sunt cele conduse de Menumorut, Glad și Gelu. Documentul din anul 1247, Diploma Cavalerilor Ioaniți, menționează cnezatele românești din Moldova. În Perioada medievală țăranii sunt organizați În obști sătești Principalele ocupații ale locuitorilor orașelor medievale sunt meșteșugurile și comerțul. 2.Pentru tema: România În perioada contemporană aă Încercuiește anul În care a avut loc Marea Unire, visul de veacuri al românilor. 1859 1877 1914 1918 1923 1945 b
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
fost tipărită în limba română, tradusă din maghiară, o broșură specială cu instrucțiuni asemănătoare celei de mai sus, intitulată Îndreptarea deregătorilor de ținerea sănătății de grijă purtătoare și a fețelor pe lângă contumații apăra, ca în biruința muscanului prin țări de obște epidemice stăpânitoare boala holera să nu poate străbate, au de s-ar întîmpla să străbată, lărgirea ei a împiedica. Este interesantă incursiunea de ordin istoric care se face în partea introductivă a Îndreptarului, unde se combăteau părerile greșite ale unor
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
1821 Iava, în 1822 Perzia și Siria, în 1828 părțile Mării Cașpium numite le-a cuprins; bine că înaintea multora doftori deplin cunoscută a fi nu se vede, ba încă unii și deosebit angluși lipirea și legarea boalei aceștia de obște ar și tăgădui, sânt totuși multe și în ochi căzătoare din întîmplări luate cunoștințe, care lipirea și așa lățirea boalei o dovedesc, pentru care de fața sănătoase în anumite depărtare se leagă". În iunie 1831, în preajma pătrunderii holerei în Transilvania
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
foarte folositoare a boalei acum curgătoare holera numită ce au aflat un preot din Țara Ungurească și prin Novelle (Ujșagurile) de la Peșta s-au vestit carea prea bunul mai jos subscrisul preot, întru această formă scriindu-o pentru binele de obște, prin aceasta să și face tuturor cunoscută. Foaie volantă de 16 × 27 cm, dată în Tisa Bábolna, 3 zile a lui August 1831, semnată: Morvai Joan, preotul din Tisa Bábolna și expediată sub nr. 474/1831161. Totodată, ziarul "Hasznós mulatságok
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
bunul Taică Cu rugăciune, milă să-și facă Dreapta mânie să ș-o întoarcă. Iar d-altă parte Sfînta-ți icoană Cu alai mare, ca un <e>ii Doamnă, Preoți, călugări pă braț purtarăm Și slavoslovii cu foc cîtarăm, Norod de obște lacrimi vărsară, Cu glas prea mare așa strigarăm: "O, Maică bună, mult îndurată, Din alte ceruri pre pământ cată Și vezi mânia ce pă dreptate Asupra noastră pentru păcate, Dar totodată vezi și pieirea Ce pătimește a lui zidirea. Mai
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
sincer, prietenesc. Plec să mă sfătuiesc cu fratele meu, codrul, flinta am lăsat-o în cui, îmi iau doar un stilou. Fug de subsolurile mizere, cu șobolani, de găștile de vagabonzi și de hiene, Perverșii ce stau în fruntea unor obști care te marginalizează și te umilesc. De indivizi ce fac afaceri dubioase care cunosc doar tabla adunării și a înmulțirii fără de control. Și-n vreme de criză își trag numai foloase; în fața lumii pozează cu mutre de oțet. Aceiași parveniți
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
într-o încopciere cu y, de aceea cu drept încheiem cumcă a și b și între sine se nărăvesc și sunt într-o împreună-legare, că chiar pentru aceea că amândouă se potrivesc și sunt încopciete cu x au oarece de obște între sine, în privire cătră care și însele acele concepturi au să se nărăvească și să fie încopciete. Deci de aș vrea sau să afirmez cumcă a, și b n-au nici într-o privire vro asămănare și totuși aș
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
au să se nărăvească și să fie încopciete. Deci de aș vrea sau să afirmez cumcă a, și b n-au nici într-o privire vro asămănare și totuși aș îngădui cumcă amândouă au în privire cătră un ce de obște, atuncea mi-aș contrazice mie însumi. Această formulă, ca și o lege, se poate spune cu următoarele cuvinte: două concepturi cari se potrivesc cu al treilea, se potrivesc și între sine, sau cele ce se unesc cu al treilea, se
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
fiindcă punerea și contrapunerea sunt numai părți ale contrazicerei și legea încopcierei ne arată o urmare necoruptă, acele trei lucrări se pot reduce la conceptul contrazicerei și a urmărei ne-ntrerupte sau consecuența. Deci îndepărtarea contrazicerei și consecuenței sunt cele de obște criterii ale adevărului; căci prin aceste se poate judeca unirea și încopcierea cugetărilor noastre fără de cari nu-i adevăr. Adevărul adecă nu este alta decât împreună-glăsuirea înfățoșărilor și cunoașterilor noastre cu legile, - atuncea se numește adevăr formal; iară de se
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mare, a vederii, despre care a zis Domnul: De veți avea credință cât un grăunte de muștar... (Mt. 17, 20) și celelalte. De aceea, vrând cuviosul părintele nostru Isaac să arate credința a zis că alta este credința cea de obște a dreptcredincioșilor, adică dogmele drepte despre Dumnezeu și despre făpturile Sale inteligibile și sensibile, precum cu harul lui Dumnezeu, le-a primit sfânta și soborniceasca Biserică, și alta cea a vederii, adică a cunoștinței care nu se împotrivește celei ce
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și completată în 2003, având 8 titluri și 156 articole Cele 7 Constituții au stat la baza organizării sistemului politico-instituțional al României timp de 140 de ani. 5. Autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc (sec. IX-XVIII) I. De la obștea sătească la domnie -În sec.VII-IX forma de organizare specifică spațiului românesc a fost obștea sătească, care: o era o comunitate de oameni având: organizare social-economică proprie; un teritoriu bine delimitat. o se baza pe proprietatea comună asupra pământului; o
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
la baza organizării sistemului politico-instituțional al României timp de 140 de ani. 5. Autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc (sec. IX-XVIII) I. De la obștea sătească la domnie -În sec.VII-IX forma de organizare specifică spațiului românesc a fost obștea sătească, care: o era o comunitate de oameni având: organizare social-economică proprie; un teritoriu bine delimitat. o se baza pe proprietatea comună asupra pământului; o funcționa prin organizarea colectivă a muncii. -Treptat obștea sătească și-a pierdut trăsăturile gentilice străvechi
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
de organizare specifică spațiului românesc a fost obștea sătească, care: o era o comunitate de oameni având: organizare social-economică proprie; un teritoriu bine delimitat. o se baza pe proprietatea comună asupra pământului; o funcționa prin organizarea colectivă a muncii. -Treptat obștea sătească și-a pierdut trăsăturile gentilice străvechi, bazate exclusiv pe relații de rudenie și a căpătat un caracter teritorial, îndeplinind mai multe funcții: social-economică, politică, religioasă și culturală. -mai multe obști s-au grupat în uniuni de obști numite de
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
pământului; o funcționa prin organizarea colectivă a muncii. -Treptat obștea sătească și-a pierdut trăsăturile gentilice străvechi, bazate exclusiv pe relații de rudenie și a căpătat un caracter teritorial, îndeplinind mai multe funcții: social-economică, politică, religioasă și culturală. -mai multe obști s-au grupat în uniuni de obști numite de Nicolae Iorga “romanii populare”, din care au luat naștere ulterior: cnezatele și voievodatele. -Conducerea era încredințată unor cnezi sau juzi cu funcții judecătorești și administrative; o puterea unor cnezi s-a
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
muncii. -Treptat obștea sătească și-a pierdut trăsăturile gentilice străvechi, bazate exclusiv pe relații de rudenie și a căpătat un caracter teritorial, îndeplinind mai multe funcții: social-economică, politică, religioasă și culturală. -mai multe obști s-au grupat în uniuni de obști numite de Nicolae Iorga “romanii populare”, din care au luat naștere ulterior: cnezatele și voievodatele. -Conducerea era încredințată unor cnezi sau juzi cu funcții judecătorești și administrative; o puterea unor cnezi s-a extins peste mai multe sate dintr-o
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
conduse de un sfat orășenesc, alcătuit din 12 pârgari și un șoltuz, respectiv un județ. -În plan juridic, pentru o lungă perioadă de timp, obiceiul nescris al pământului, jus valachicum, a constituit principalul izvor de drept pentru românii organizați în obști libere. În sec. XIV-XV a început uniformizarea legislativă, influențată de: scrierile juridice bizantine Codul lui Justinian; coduri de legi maghiare în Transilvania - Tripartitumul lui Werboczi (1517); Un rol important era jucat de scaunul de judecată al nobilului și cel de la
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
fotbal încă de pe la 1300 î.Hr. Jocul era cunoscut și în China pe vremea dinastiei Qin (secolul III î.Hr.), sub denumirea de Tsu-shin. La vechii greci, jocul se numea sphaeromachia, iar la romani, harpastum. În Evul Mediu, în Anglia pe izlazuri, obștea sătească se întrecea să bată mingea cu piciorul, dar nu existau reguli precise. Jocul era practicat și la celebrele public schools, dar și aici totul era aleatoriu. Primele reguli au fost stabilite la Colegiul Trinity din Cambridge în 1848 la
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
iar tu vei lovi în stâncă și va curge din ea apă și va bea poporul”(Ieșire 15, 5-6); „A luat, deci, Moise toiagul din fața Domnului, cumpomenise Domnul și au adunat Moise și Aaron obștea la stâncă și azis către obște: Ascultați, îndărătnicilor, din stânca aceasta vă vomscoate apă? Apoi și-a ridicat Moise mâna și a lovit în stâncă cu toiagul său de două ori și a ieșit apă multă și a băut obștea și dobitoacele ei. Atunci a zis
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
obștea la stâncă și azis către obște: Ascultați, îndărătnicilor, din stânca aceasta vă vomscoate apă? Apoi și-a ridicat Moise mâna și a lovit în stâncă cu toiagul său de două ori și a ieșit apă multă și a băut obștea și dobitoacele ei. Atunci a zis Domnul către Moise și Aaron: Pentru că num-ați crezut ca să arătați sfințenia mea înaintea ochilor fiilor luiIsrail, de aceea nu veți duce voi adunarea aceasta în pământul pecare am să i-l dau” (Numeri 20
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
duhurile răutății, ci suindu-secu bucurie și cu îndrăzneală și graiuri de mulțumire, până va ajungesă se poată închina Făcătorul și de acolo să primească hotărârea de-ase rândui cu cei asemeni și de aceeași măsură în virtute, până la în-vierea cea de obște”<footnote Ibidem. footnote>. Atât scrierile duhovnicești, cât și relatările științei medicale contemporane vorbesc despre o retrospectivă a vieții, pe care o trăiește sufletul în momentele premergătoare morții, în cadrul căreia suntrevăzute și retrăite, cu viteza gândului, secvențe și evenimente im portante
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]