9,574 matches
-
oglinda fizionomică bonomă, gestica educată descriu o persoană foarte cumsecade, inteligentă, sociabilă, dar înlăuntrul său e întotdeauna incandescent, e un vulcan dând să erupă, iar dacă pe exterioritatea umană domină pacea, adânc în gând și conștiință e improbabil că forfota oceanului se va fi sfârșit. Se implică, din perspectivă individuală, personală, ceva mai discret ca altădată, în problematica diversă a comunității. Aceasta, pesemne, îi pune pe nicovală nervii pe care îi lovește un fierar viguros. Pasămite, vulcanul de odinioară, fostul consilier
ION ARDELEANU. ÎN CONUL LUMINII LUI FIREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/364770_a_366099]
-
în campaniile electorale privind Președintele, nu au avut nici un alt fel de rost, umplând decorativ Parlamentul, accentuând traficul de influență și consumând clientelar fonduri bugetare. Cel care îmi semnalează această situație în care de ani de zile confrații noștri de peste ocean se demonstrează a fi mai grijulii cu cheltuirea bugetului României și mai atenți cu scopurile măsurilor legislative din țară decât guvernanții noștri, este Dwight Luchian-Patton, editorul celei mai vechi publicații care apare în limba română pe teritoriu american și analist
ROMÂNI AMERICANI DE PRESTIGIU CER DE PATRU ANI SĂ SE RENUNŢE LA REPREZENTAREA PARLAMENTARĂ A DIASPOREI DIN STATELE UNITE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364802_a_366131]
-
Ta, sfințește/ Bruma asta de țărână,/ Pe-al meu tată, pomenește!/ Spre odihna lui din urmă./ Si-a plecat strângând la sân/ Un pumn umed de țărână;/ ...Lacrima bunul creștin;/ Pe mormânt are sa-o pună,/ Unde-așteaptă-al lui părinte -/ Peste țări ... ocean și mări.../ - Înviază-l, Doamne sfinte!/ Să-l primească, dă-i puteri”. Pe ce noian de ape mă poartă cântecul naiului inițiatic al magicianului sunetelor, Gheorghe Zamfir, ce priveliști mi se deschid în fața ochilor, câți oameni îmi apar... fiecare cu
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
prohodească, alături de marea mulțime de credincioși veniți din toată țara cu trenul ori cu mașinile sau cu autocarele, de asemenea foarte mulți oameni de știință și de cultură, studenți, cunoscuți ori apropiați și foarte mulți alții, încât a fost un ocean de oameni, o mulțime imensă, de-a dreptul covârșitoare și impresionantă... Toți aceștia au dorit să fie martori și părtași la acest eveniment și moment istoric unic în felul său, înălțător și crucial în viața Bisericii noastre!... Drept urmare, în acele
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349489_a_350818]
-
contrar față de ceea ce au scris sau gândit în decursul vieții lor. Chiar dacă la prima vedere pare un lucru rău, poate că ar trebui să trecem peste aceste piedici psihologice. Dacă am reuși să preluăm tot ce este mai bun din oceanul de informație pe care navigăm, lăsând la o parte mintea complicată a scriitorului, poate că, în timp, vom deveni mai buni și mai înțelepți. La urma urmei contează cât de mult ne poate schimba viața (în bine) ceea ce citim, dar
DINCOLO DE APARENŢE de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349515_a_350844]
-
vocii sale. După cum marea în port întâlnește limanul, iar în larg are expresivitatea imensității, în ființa Doinei Spătaru e frumusețea, iar în glasul ei e visul. Visul din cântecele Doinei Spătaru nu este în nici un caz o toropeală, ci un ocean de gânduri, de iubiri, de decepții, de bucurii, de întristări... Răzbat din cântecele Doinei Spătaru făgăduințe, deopotrivă cu pierderea drumului speranței și renunțarea. A suferit, a iubit, a pierdut, s-a alinat, și-a adunat curaj și speranță, a continuat
DOINA SPĂTARU. FRUMOASA VERIŞOARĂ , CREIONĂRI AFECTIVE CU PREZENTATORUL OCTAVIAN URSULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349517_a_350846]
-
urbei. Pe întreaga suprafață exterioară a zidului Terasei „Doi Brazi” (sau terasa lui Americanu’, cum îi spun clienții patronului Nicolae Bujorean, nu doar pentru că alături de drapelul românesc arborează la intrare steagul SUA, ci și pentru că a trăit o vreme dincolo de ocean) a „crescut” o pădure înverzită, cu copaci înfloriți, cu păsări măiestre și fluturi multicolori zburând printre flori, o feerie pictată de poetul și artistul (dascălul de educație plastică de la Școala generală cu clasele I - VIII, din comuna suceveană Satu Mare) Dan
PĂDUREA DIN STRADĂ de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349573_a_350902]
-
Ta, sfințește/ Bruma asta de țărână,/ Pe-al meu tată, pomenește!/ Spre odihna lui din urmă./ Si-a plecat strângând la sân/ Un pumn umed de țărână;/ ...Lacrima bunul creștin;/ Pe mormânt are sa-o pună,/ Unde-așteaptă-al lui părinte -/ Peste țări... ocean și mări.../ - Înviază-l , Doamne sfinte! / Să-l primească, dă-i puteri”. Pe ce noian de ape mă poartă cântecul naiului inițiatic al magicianului sunetelor, Gheorghe Zamfir, ce priveliști mi se deschid în fața ochilor, câți oameni îmi apar!... fiecare cu
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
Ta, sfințește/ Bruma asta de țărână,/ Pe-al meu tată, pomenește!/ Spre odihna lui din urmă./ Si-a plecat strângând la sân/ Un pumn umed de țărână;/ ...Lacrima bunul creștin;/ Pe mormânt are sa-o pună,/ Unde-așteaptă-al lui părinte -/ Peste țări... ocean și mări.../ - Înviază-l , Doamne sfinte! / Să-l primească, dă-i puteri”. Pe ce noian de ape mă poartă cântecul naiului inițiatic al magicianului sunetelor, Gheorghe Zamfir, ce priveliști mi se deschid în fața ochilor, câți oameni îmi apar!... fiecare cu
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
scumpe, irizându-le-n halouri. Albastru-i safirul, topazul este-albastru, albastru este cerul, Pământu-i tot albastru. Infinitele nuanțe din albastru derivate, colorează orizontul - apă și cer îmbinate. Unde albastre ies din râuri, din lacuri albastre sau din cerul înstelat în oceane reflectat. Mare, stânci și valuri albe, un bărbat pe plajă doarme. El, bătrânul Lup-de-mare, cu-a lui frumusețe pe fete le ademenește ca să îl răsfețe: „Vino langă mine, te aștept demult, îmi vei fi iubită, hai, dă-mi un sărut
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
DIACONESCU - Rm.Vâlcea / ROMÂNIA & CANADA Jurnalist, poet, scriitor, publicist, economist, maestru Reiki Este născută în 14 iulie 1960, la Bicaz, Neamț. Deși plecată des din România, îi place să spună că este româncă și locuiește, când nu se află peste ocean, într-unul dintre cele mai frumoase orașe ale lumii, plin de cultură, dintr-o zonă preponderent turistică, zona Vâlcii. ESTE: • director general al S.C. Starpress SRL Râmnicu Vâlcea și al Asociației Internaționale de Cultură și Turism, STARPRESS. • proprietar al revistei
O ANTOLOGIE CÂT O BINECUVÂNTARE DE NEAM de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349642_a_350971]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Ecouri > DINCOLO DE OCEAN, CUVINTELE DE ACASĂ ÎNSETEAZĂ Autor: Simona Botezan Publicat în: Ediția nr. 108 din 18 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului Într-o lume în care internetul ia locul tipăriturilor, a investi în lumea cărților nu pare o idee genială. Dar accesul
DINCOLO DE OCEAN, CUVINTELE DE ACASĂ ÎNSETEAZĂ de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349663_a_350992]
-
o țară, ne-am născut într-o limbă”. Din păcate, au trecut mai bine de doi ani și proiectul nostru nu a avut finalitate. M-am gândit atunci la identitatea colectivă a comunităților de români care traiesc în afara țării, peste ocean. Câte modalități posibile cunoașteți pentru a-i ajuta și încuraja învățarea limbii române? Spun aceasta, nu doar datorită importanței sale culturale și spirituale, ci și datorită valenței practice, aceea de a cunoaște o limbă „în plus”. Dialogul poate aduce idei
DINCOLO DE OCEAN, CUVINTELE DE ACASĂ ÎNSETEAZĂ de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349663_a_350992]
-
străinătate, cărora le este mai simplu să se exprime în limba țării adoptive decât în limba maternă? Există soluții? Bibliotecile și librăriile românești în diaspora ar putea deveni o soluție. Simona BOTEZAN Washington DC 15 aprilie 2011 Referință Bibliografică: DINCOLO DE OCEAN, CUVINTELE DE ACASĂ ÎNSETEAZĂ / Simona Botezan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 108, Anul I, 18 aprilie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Simona Botezan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
DINCOLO DE OCEAN, CUVINTELE DE ACASĂ ÎNSETEAZĂ de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349663_a_350992]
-
a făcut-o exact când mă pregăteam de o altă abordare a Marii Treceri. * Riders on the storm...( 3) Călărind, alergând mereu și mereu în căutarea absolutului, confruntat cu năvalnicele intervenții ale simțurilor în aspirația celestă, căutând răspunsuri într-un ocean care n-ar trebui să fie al rațiunii, privindu-mă când ca pe un înger, când ca pe un damnat, căutând în ceilalți o confirmare înainte de a o căuta în mine însumi, ce refugiu deloc subtil al artistului, apoi ultimul
ACATIST PENTRU O LUME MAI BUNĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350204_a_351533]
-
spre soare. Zona se află între comunele Bertea și Ștefești . Deasupra zonei au fost văzute în câteva rânduri lumini ciudate deplasându-se în zig-zag. Eu nu sunt geolog, dar întotdeauna mi s-a părut foarte ciudat acest platou , într-un ocean de creste deluroase. Dar despre asta , vom mai povesti și altă dată. Am plecat gânditor la vale , abordând în gând viitoare planuri de cercetare geologica a Podului Berții , dar mi-am amintit de Valea Trovanților așa că l-am chestionat pe
PE URMELE LEGENDELOR de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350265_a_351594]
-
Scumpa, cârlionți rebeli dansându-i pe față. - Privește, Scumpo! Platforma asta a plutit din Japonia ... - Plictisitor ... eu vreau ..., dar dorințele-i sunt luate de vânt... - Nu mai întrerupe, Scumpo ... a plutit mai mult de un an de pe cealaltă parte a oceanului, până să ajungă pe plajă aici. Scumpa țopăie pe plajă și sare printre dune, ignorând ceea ce-a făcut știrile principale pe coasta de vest a Pacificului; urmărește și se holbează la o macara uriașă care a fost adusă pe
PLATFORMA JAPONEZA DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350288_a_351617]
-
dupa tsunami. Mami, bunica și Scumpa merg pe cărăruia marginită de iarba infuzată în ultima zi a platformei japoneze. Atmosfera-i marcată de alge, de macaraua uriașă pe nisipul fin al plajei, de scoici bizare și de lemnul adus de ocean. - Scumpo, sunt alte vremuri acum. Acum petrecem concediul pe coasta Pacificului. În tinerețea mea mergeam la Southwold. Îmi amintesc cum căldura intersecta suprafața mării. Reflectă bunica, cu ochii mari albaștrii spre orizont. - Așa-i maman, îmi amintesc stivele de șezlonguri
PLATFORMA JAPONEZA DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350288_a_351617]
-
și cer... In liniștea nopții aud pașii trecutului cum se pierd prin apele unduitoare. Eterul orizontului doarme sub norii obosiți... Simt aceeași oboseală; privirea mi s-a lipit de cer, care timid, se uita la luna, ce încet ieșea din oceanul aurit. Briza mării îmi alinta obrazul îmbrăcând-ul în solzii undelor aurite. In acel moment am simțit...clipa! am simțit-o cum luneca printre picăturile vieții; am mângâiat-o timid și mi-am luat rămas bun de la ea... Am auzit
AM SIMŢIT...CLIPA de DOINA THEISS în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350305_a_351634]
-
bizare în cadre din fum și din gheață te petreci în canoe de vis strămutat în islazuri formale în furtuni sacre și interdicții în tranzit ești cenușă și fum - La orizont Ce-a rămas din ce-a fost eclipă peste oceanul din mine eclipă peste oceanul din tine lume la amurg în prognoză pe web taifas sau furtună a celor rămași să nu se audă, să nu se vadă, să nu... Ce-a rămas din ce-a fost eclipă peste oceanul
POEZII de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350291_a_351620]
-
și din gheață te petreci în canoe de vis strămutat în islazuri formale în furtuni sacre și interdicții în tranzit ești cenușă și fum - La orizont Ce-a rămas din ce-a fost eclipă peste oceanul din mine eclipă peste oceanul din tine lume la amurg în prognoză pe web taifas sau furtună a celor rămași să nu se audă, să nu se vadă, să nu... Ce-a rămas din ce-a fost eclipă peste oceanul din mine eclipă peste oceanul
POEZII de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350291_a_351620]
-
oceanul din mine eclipă peste oceanul din tine lume la amurg în prognoză pe web taifas sau furtună a celor rămași să nu se audă, să nu se vadă, să nu... Ce-a rămas din ce-a fost eclipă peste oceanul din mine eclipă peste oceanul din tine cheie și simțiri prinse-n ușă, pe-un alt pământ, pe-un alt ocean să nu se audă, să nu se vadă, să nu... Barca fără vâsle ne-am iubit la intrarea de la
POEZII de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350291_a_351620]
-
oceanul din tine lume la amurg în prognoză pe web taifas sau furtună a celor rămași să nu se audă, să nu se vadă, să nu... Ce-a rămas din ce-a fost eclipă peste oceanul din mine eclipă peste oceanul din tine cheie și simțiri prinse-n ușă, pe-un alt pământ, pe-un alt ocean să nu se audă, să nu se vadă, să nu... Barca fără vâsle ne-am iubit la intrarea de la bloc iubirea nostră consumată în
POEZII de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350291_a_351620]
-
să nu se audă, să nu se vadă, să nu... Ce-a rămas din ce-a fost eclipă peste oceanul din mine eclipă peste oceanul din tine cheie și simțiri prinse-n ușă, pe-un alt pământ, pe-un alt ocean să nu se audă, să nu se vadă, să nu... Barca fără vâsle ne-am iubit la intrarea de la bloc iubirea nostră consumată în trenuri cu navete albastre ne-am iubit într-o barcă fără vâsle m-ai iubit în
POEZII de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350291_a_351620]
-
pe alta În oglinda paralizată De voci joase fără formă Făr’ de-nceput...făr’ de sfârșit... Visul al zecelea: O zi din nimicuri Platforma japoneză intactă Plutise timp de peste un an Până când atinsese plaja cu scoici De cealaltă parte-a oceanului Plutise un an să ajungă acolo Pe plaja cu dune și lemn plutitor A fost parte din ȘTIRI pe Coasta Pacificului O macara fusese adusă s-o mute de-acolo. A doua zi - familii cu copii, Oameni cu câini, oameni
VISE DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350285_a_351614]