9,482 matches
-
va determina, de pildă, pe tinerii să facă alegeri profesionale și maritale care se vor concretiza în căsnicii și cariere mai stabile. Mai recent, orientările biografice au fost studiate și dintr-o perspectivă sociologică, abordare ce le leagă de constrângerile ocupaționale și sociale (Shanahan, 2000). În dezvoltarea organizațională, schimbarea planificată trebuie privită ca un efort disciplinat de a produce decizii și acțiuni fundamentale care să ghideze ceea ce face organizația, printr-o continuă reevaluare a obiectivelor (vezi planificare strategică). Mai concret, schimbarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mai corecte a fenomenului în ansamblu, în ultima perioadă de timp sunt specificate alte tipuri de s., cum ar fi: s. în consum, s. nutrițională, s. condițiilor locative, s. bunurilor esențiale de folosință îndelungată, s. educațională, s. în sănătate, s. ocupațională. În numeroase state, eșecul în a răspunde necesităților populației prin strategiile de dezvoltare reprezintă un obstacol în calea diminuării s.. Summitul Mondial al Dezvoltării Sociale a stabilit strategii de reducere a s. și, implicit, a inegalităților sociale. În acest context o
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
tocmai în funcție de nevoile specifice diferitelor categorii de vârstă. În general, aspectul problematic pe care factorii demografici îl au pentru politicile sociale este legat de dependența pe care populația care nu se mai află la vârsta activă din punct de vedere ocupațional o manifestă față de stat. Perioada postbelică a înregistrat, pentru majoritatea statelor, rate ale fertilității, în general, ridicate (este bine cunoscut fenomenul baby-boom) și o speranță de viață la naștere relativ scăzută. Această situație s-a reflectat într-o pondere scăzută
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
țărilor membre ale UE. În fine, cel de-al treilea model descris de autor este cel conservator-corporatist, specific Germaniei, Austriei, Franței, Luxemburgului și Belgiei. Țările corporatiste sunt caracterizate prin scheme de asigurare a protecției sociale concepute și adresate în funcție de grupul ocupațional de care aparține individul. Reducerea inegalităților de venit prezentă în politicile scandinave este mai puțin importantă aici, sistemul de protecție socială prezervând inegalitatea de pe piața muncii. Legătura dintre contribuțiile la asigurări sociale și beneficiile primite, devine, astfel, motorul acestor sisteme
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
servicii rezidențiale și centre de zi; 3. asistentul social în servicii de îngrijire și suport social; 4. asistentul social implicat în politici sociale, în programe de respectare a drepturilor omului, de dezvoltare comunitară și bunăstare individuală/colectivă. În funcție de aceste grupe ocupaționale, asistenții sociali desfășoară activități diferite, au o pregătire profesională diferențiată și obțin resurse financiare și oferte de angajare cu salarii diferite. Din grupele menționate mai sus, privilegiați, în termeni ocupaționali, sunt cei din primul grup, comparativ cu cei din îngrijiri
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de dezvoltare comunitară și bunăstare individuală/colectivă. În funcție de aceste grupe ocupaționale, asistenții sociali desfășoară activități diferite, au o pregătire profesională diferențiată și obțin resurse financiare și oferte de angajare cu salarii diferite. Din grupele menționate mai sus, privilegiați, în termeni ocupaționali, sunt cei din primul grup, comparativ cu cei din îngrijiri în sistemul rezidențial și la domiciliu. Aceștia din urmă sunt de regulă în sistemul privat sau cel voluntar de tip ONG și, adesea, sunt dezavantajați la salariu. Cei din grupul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de standarde profesionale Încă din secolul al XIX-lea s-a simțit nevoia delimitării unor ocupații/profesii care să conducă la o recunoaștere formală a procesului de formare/calificare. Tradițional, după o logică clasică, s-a pornit evident de la varietatea ocupațională și de la procesul de învățare a profesiilor, proces care presupune obligatoriu un anumit corpus de cunoștințe teoretice posibil de a fi aplicate în practica ocupației, un set de norme sau reguli de relaționare/comportare adaptate specificului domeniului, dar și apariția
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
8.4.1.1.Temperatura ambientală 8.4.1.2. Umiditatea ambientală 8.4.2. Presiunea atmosferică 8.4.3. Zgomotul 8.4.4. Iluminatul 8.4.5. Cromatica industrială 9. OBOSEALA, STRESUL ȘI ACCIDENTELE DE MUNCĂ, , Florin Sava Stresul ocupațional Agenți inductori de stres la locul de muncă Sindromul de epuizare Factori și intervenții psihologice în prevenirea și combaterea stresului ocupațional Oboseala Accidentele de muncă Măsuri preventive pentru accidentele de muncă 10. TEORII DESPRE ORGANIZAȚII, Corina Ilin 10.1. Teoria
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
8.4.4. Iluminatul 8.4.5. Cromatica industrială 9. OBOSEALA, STRESUL ȘI ACCIDENTELE DE MUNCĂ, , Florin Sava Stresul ocupațional Agenți inductori de stres la locul de muncă Sindromul de epuizare Factori și intervenții psihologice în prevenirea și combaterea stresului ocupațional Oboseala Accidentele de muncă Măsuri preventive pentru accidentele de muncă 10. TEORII DESPRE ORGANIZAȚII, Corina Ilin 10.1. Teoria organizațiilor ca sisteme închise și raționale 10.1.1. Managementul științific promovat de Frederick Taylor 10.1.2. Teoria organizării și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
păzire) hrănire-îngrijire gestionare Inventarele de sarcini constau în liste de sarcini relevante pentru o anumită arie profesională, cum ar fi, de exemplu serviciile, de sănătate sau mecanica automobilului. În completarea unui inventar pentru un post oarecare din cadrul unei anumite arii ocupaționale, se bifează sau eventual se evaluează pe o scală măsura în care fiecare sarcină din listă este conținută de respectivul post. Evaluările scalare pot avea la bază mai multe criterii, cum ar fi frecvența cu care este realizată sarcina, durata
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
degrabă pe accentuarea formării de deprinderi generale (pentru creșterea gradului de flexibilitate și a abilității de a beneficia din diversele forme de pregătire), decât pe o specializare limitată/restrânsă a forței de muncă. În acest sens se vehiculează sintagma „deprinderilor ocupaționale” (employability skills) necesare obținerii și păstrării unui loc de muncă. La început erau considerate a fi predominant vocaționale, legate de o anumită ocupație, fără a include deprinderile academice dobândite în școală. Cu timpul însă, sfera s-a extins incluzând variate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
care o persoană poate construi deprinderi specifice unei ocupații. Printre deprinderile de bază care satisfac cerințele mai multor profesii, se numără cele de comunicare, relaționare intra și interpersonală, rezolvarea de probleme și managementul proceselor de organizare (Lankard, 1990). Valoarea deprinderilor ocupaționale rezidă din posibilitatea aplicării lor la mai multe ocupații și a asigurării fundamentului unei pregătiri comune pentru a satisface nevoile diferitelor ocupații. Schimbările de la nivelul mediului de lucru (tehnologia, intensificarea competiției), evoluția structurilor organizaționale și restructurările implicite, dar și alterarea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sonor), tehnice (soluții silențioase, pereți fonoizolanți), organizatorice (căști de protecție, dispunerea surselor de zgomot la o distanța mare față de angajați) și igienice (control medical, alimentație cu vitamine, etc.) Tabel 8.2. Durata de expunerea maximă la zgomot (normele de sănătate ocupațională din SUA) Intensitatea sunetului (dB) Număr maxim de ore/zi 115 < ¼ 110 ½ 105 1 100 2 97 3 95 4 92 6 90 8 Expunerea pentru un timp îndelungat la zgomot puternic declanșează mecanisme de protecție ale organismului contra pericolelor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
viziune sistemică, tehnologie, ergonomie, interacțiunea om-calculator, sistemul om-mașină-mediu, ambianță. Capitolul 9 OBOSEALA, STRESUL ȘI ACCIDENTELE DE MUNCĂ Florin Sava Moto: „Reducerea accidentelor de muncă este un semn de civilizație, așa cum este reducerea morbidității de pe urma bolilor infecțioase” (Constantin Rădulescu-Motru) CUPRINS Stresul ocupațional Agenți inductori de stres la locul de muncă Sindromul de epuizare Factori și intervenții psihologice în prevenirea și combaterea stresului ocupațional Oboseala Accidentele de muncă Măsuri preventive pentru accidentele de muncă OBIECTIVE DE ÎNVĂȚARE: Studiind acest capitol, studenții vor fi
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
accidentelor de muncă este un semn de civilizație, așa cum este reducerea morbidității de pe urma bolilor infecțioase” (Constantin Rădulescu-Motru) CUPRINS Stresul ocupațional Agenți inductori de stres la locul de muncă Sindromul de epuizare Factori și intervenții psihologice în prevenirea și combaterea stresului ocupațional Oboseala Accidentele de muncă Măsuri preventive pentru accidentele de muncă OBIECTIVE DE ÎNVĂȚARE: Studiind acest capitol, studenții vor fi capabili: Să identifice cauzele stresului și ale oboselii Să descrie principalele modalități de combatere a stresului și oboselii Să distingă între
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
suprasolicitare și de incertitudinea caracteristică unei asemenea perioade constituie cauze majore în scăderea eficienței în activitate. Uneori, rezultatul este și mai dramatic, conducând la accidente de muncă. În continuare vom aprofunda aceste concepte, din perspectiva psihologiei muncii și organizaționale. Stresul ocupațional Selye (1980) a definit stresul ca suma răspunsurilor nespecifice la orice solicitare a organismului, determinând sindromul general de adaptare. După același autor, stresul are trei faze: reacția de alarmă, - în care organismul detectează agentul stresor și se pregătește să-i
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
potențialul său de a combate agentul nociv (Lazarus și Folkman, 1984). La locul de muncă stresul apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face față solicitărilor și exigențelor profesionale. În asemenea situații putem vorbi de un stres ocupațional sau stres în activitatea profesională. Uneori stresul profesional este considerat ca având un caracter benefic asupra performanțelor angajaților. În asemenea situații vorbim de un „eustress” care motivează și mobilizează resursele individuale. În caz contrar, când efectele stresului se răsfrâng negativ
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
figura 9.1. La aceștia se adaugă și unii factori generali, ce țin de incertitudinea mediului politic și economic dintr-o țară, cum este cazul României și, în general, a țărilor aflate în tranziție. Figura 9.1. Surse ale stresului ocupațional În cazul în care stresul afectează angajații dintr-o organizație pot apărea mai multe simptome negative. Broadbridge (2002) sintetizează cele mai importante dintre acestea ca fiind: pasivitatea din partea angajaților, evitarea responsabilităților și a sarcinilor, rigiditatea în viziune, apariția conflictelor interpersonale
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
scădere a satisfacției profesionale care poate apărea la indivizii ce desfășoară activități profesionale ce impun relaționarea intensă cu clienții (avocați, personal medical, profesori etc.). Apărătorii acestui concept au găsit cel puțin trei elemente prin care să-l diferențieze de stresul ocupațional. Astfel, stresul ocupațional apare ori de câte ori sarcinile de muncă depășesc resursele adaptative ale angajaților, în timp ce sindromul de epuizare constituie faza finală a dezadaptării, datorată unui dezechilibru îndelungat între cerințe și resurse. O altă distincție, pornește de la ideea că stresul nu conduce
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
profesionale care poate apărea la indivizii ce desfășoară activități profesionale ce impun relaționarea intensă cu clienții (avocați, personal medical, profesori etc.). Apărătorii acestui concept au găsit cel puțin trei elemente prin care să-l diferențieze de stresul ocupațional. Astfel, stresul ocupațional apare ori de câte ori sarcinile de muncă depășesc resursele adaptative ale angajaților, în timp ce sindromul de epuizare constituie faza finală a dezadaptării, datorată unui dezechilibru îndelungat între cerințe și resurse. O altă distincție, pornește de la ideea că stresul nu conduce întotdeauna la atitudini
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
toată lumea, sindromul de epuizare apare doar la persoanele care și-au început cariera într-un mod foarte entuziast, având așteptări și obiective ridicate, dar neîmplinite ulterior. Prin urmare, acest sindrom, poate fi considerat cel mult un tip special de stres ocupațional (Schaufeli și Buunk, 1996). Între consecințele cele mai importante ale acestui sindrom în plan organizațional regăsim insatisfacția profesională, manifestată prin renunțare sau neimplicare, atât în muncă cât și față de organizație. Ele apar, în special, pe fondul unui suport social scăzut
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
programele de training vizând managementul stresului sau timpului, ori îmbunătățirea abilităților sociale. Primele sunt denumite intervenții secundare, iar programele de training, intervenții terțiare, ambele acționând mai degrabă la nivelul reducerii morbidității generale decât țintit la nivelul agenților inductori de stres ocupațional. Alături de aceste acțiuni generale, există o serie de intervenții primare care vizează structuri la nivel structural sau organizațional menite să combată stresul. Aceste intervenții sunt menite să reducă influența unor agenți organizaționali nocivi cum ar fi reducerea ambiguității rolului, raționalizarea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
analiză aprofundată, menită să înlăture sau reducă riscurile de accidentare. În plan psihologic, o deosebită importanță o are percepția subiectivă a acestor riscuri, care trebuie conștientizată la adevărata valoare prin programe de informare și de persuadare. CUVINTE CHEIE: oboseală, stres ocupațional, accident de muncă, incidente, pericol, risc, prevenirea accidentelor de muncă. BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ Bogathy, Z. (2002). Introducere în psihologia muncii. Curs litografiat. Tipografia Universității de Vest: Timișoara. Jurcău, N. (2003). Disfuncționalitatea sistemului om - mașină - mediu. În N. Jurcău (coord.). Psihologia inginerească
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ Bogathy, Z. (2002). Introducere în psihologia muncii. Curs litografiat. Tipografia Universității de Vest: Timișoara. Jurcău, N. (2003). Disfuncționalitatea sistemului om - mașină - mediu. În N. Jurcău (coord.). Psihologia inginerească. Cluj-Napoca: U.T. Pres. Jurcău, I., & Moldovan, R. (2003). Stresul ocupațional. În N. Jurcău (coord.). Psihologia inginerească. Cluj-Napoca: U.T. Pres. TEME DE REFLECȚIE Sugerați câteva soluții din perspectivă psihologică pentru a reduce indisciplina vis-a-vis de protecția muncii astfel încât situații, precum istorioara prezentată la începutul capitolului, să fie reduse drastic ca
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și a discriminărilor în funcție de variabila vârstă operate pe piața muncii, persoanele peste 40 de ani sunt privite ca apropiindu-se de sfârșitul perioadei active în câmpul muncii. Încercarea de a soluționa acest nou paradox reflectat atât la nivel macro (politici ocupaționale), cât și micro (în interiorul organizațiilor), se regăsește în măsurile luate de o serie de guverne europene. Austria, Finlanda, Franța și Germania au renunțat la suportul public pe care-l acordaseră inițial pensionării timpurii și au căutat modalități de a reduce
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]