122,933 matches
-
Sadoveanu, un porc, Porcoveanu! Nume care în opinia omului nostru arăta dorința celui care-l botezase astfel pe Sadoveanu - dorința de a-l mînca pe Sadoveanu, mort-copt! Dacă această dorință exprimată public (Sadoveanu e un porc!) era considerată drept o opinie personală și drept o libertate a gîndirii, a presei, a omului etc. - el, omul nostru, de ce nu-și putea exersa dorința de a mînca mortul pe care-l voia el?! Chiar își confecționase un costum verde, ca frunza și ca
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
certe și promițătoare, emanciparea nouăzecistă nu se remarcă deocamdată și prin calitate; nu propune scopuri, ci doar gratificații întâmplătoare și cu o origine neguroasă (paricidă) - parțial refulată, parțial ignorată afectiv de către cei mai tineri. În absența unei minime orientări de opinie, emanciparea nu se transformă în ceea ce s-ar putea numi o mișcare, în ceva care ar putea să scoată lucrurile din matca lor, ci ea cunoaște mai degrabă un "efect de băltire", de staționare fluidă pe un sol însetat și
Emancipare cu preț redus by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16779_a_18104]
-
al unor studii statistice), lipsa unor invenții terminologice care să dea socoteală oricui de identitatea și de sănătatea inconfundabilă a acestor manifestări. Anonimatul lor cultural, timiditatea bătrânicios virgină din mediul universitar a obrăzniciei care caracterizează strada și media este, în opinia mea, tot ce poate fi mai dezolant. Efervescența ideilor ne rămâne, cel puțin pentru moment, în întregime străină, continuând să ne mulțumim cu tot soiul de gadgeturi comportamentale, în loc de mize, și cu importul mult prea cuminte al nonconformismului de prin
Emancipare cu preț redus by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16779_a_18104]
-
de fiecare dintre noi împreună cu, ci de fiecare dintre noi împotriva celorlalți. Lipsește curajul insurgenței care coalizează pentru a schimba ceva. Mitocănia și vulgaritatea de hrubă suportate la lumina zilei, pe stradă, în cartier și în mass-media semnifică nu elanul opiniilor proprii, nu descătușarea de prejudecăți, ci o tehnică întortocheată de violentare și de obstrucție venind din partea celui care în fapt se furișează, care se învârte (și rămâne pe loc), care se comportă de o asemenea manieră tocmai pentru că nu are
Emancipare cu preț redus by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16779_a_18104]
-
subtile, ori numai simple deprinderi, pe care mecanismele totalitarismului au reușit să le creeze și să le impună în timp. Dacă în privința libertății de creație, de expunere și de mișcare totul a venit spontan, în ceea ce privește conștiința de asistat a artistului, opinia bine înrădăcinată că statul trebuie să-l protejeze și să-i creeze facilități, rămîne încă foarte mult de făcut. De asemenea, lucrurile s-au mișcat extrem de încet în privința adaptarii artistului, a categoriei mai degrabă, pentru că individual această adaptare s-a
Piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16808_a_18133]
-
stilul" pe care le-am adoptat. Totul începe în real și se termină în metafizic... Cum vă situați în raport cu scriitorii predecesori exilați? Amănuntele sînt deja cunoscute, dar poate este bine să le repetăm pentru a fi mai bine cunoscute de opinia publică. Exilul românesc a cunoscut mai multe etape. Cei care au plecat înainte de război: Anne de Noailles, Elena Văcărescu, Martha Bibescu, Benjamin Fondane, Dinu Lipatti, Basil Munteanu, Ionel Jianu, Ștefan Lupașcu, Leonid Arcade Mămăligă, Horia Stamatu, Alex. Ciorănescu, Vintilă Horia
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
se angaja în vreo polemică, pe care l-a făurit cu o voință moral-estetică. Acesta din urmă i-a impus o autocenzură mai mult a delicateții decît a compromisului, cenzură care dispare sub condeiul diaristului, dezvăluindu-ne reactivitatea sa reală, opiniile sale nereținute. Redus la o scară a lipsei de inițiativă și de energie, printr-o operație stilistică, scriitorul ni se înfățișează, în aceste pagini d'outre tombe, la scara sa naturală. Jurnalul unui poet leneș e cea mai importantă scriere
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
premergător al teatrului absurdului". Este evident că figura scriitorului pare să fi trezit măcar oarecare curiozitate, pentru că aceeași revistă (nr. 503, p. 23) publică puțin mai tîrziu o altă traducere a unei proze scurte de factură kafkiană (El prisionero, Prizonierul): Opinia publică l-a declarat vinovat: vinovat de a se fi amăgit singur..." etc. Însoțit de două desene "absurde" ale autorului, textul mai este precedat și de o coloană explicativă, care atestă începutul constituirii unui profil public al acestui multiplu creator
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
extrădat în Transilvania, datorită condiției sale de militar dezertor, l-a determinat, cu siguranță, să revină, cu turma sa, în Pipirig, despărțindu-se, astfel, de rudele sale transilvane spre care plecase pentru a fi împreună. dl Tanco polemizează cu acele opinii care acreditează ideea că Ștefan Creangă s-ar fi stabilit, odată pornit în bejenie, mai întîi la Botoșana și, apoi, coborînd, a ajuns la Pipirig. Argumentul că așa-numitul "drum împărătesc" peste Carpați, din Năsăud în Bucovina s-a deschis
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
de a te naște")". Nu și-a alcătuit cartea pentru că nu a găsit-o interesantă? Sau pentru că a abandonat proiectul, ca atîtea altele? E, cred, mai plauzibilă a doua alternativă, el avînd despre tot ceea ce a scris o foarte negativă opinie. Ca aceasta în imediată apropiere a deciziei abandonate: "Tot ce am scris nu slujește la nimic și nu duce la nimic. Iată de ce nu sînt pe de-a-ntregul nemulțumit de ce-am făcut. Am urmărit adevărul. Or, ce este adevărul
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
acestui text e considerată necesară de către redacția Esprit: "E greu să-ți faci o părere despre un text fără a-l fi citit. Și totuși, numeroase polemici orchestrate de presă ne îndeamnă, din ce în ce mai des, să facem tocmai acest lucru. "Tribunalul opiniei publice" e convocat prin intermediul "tribunelor libere" și al altor "puncte de vedere" publicate în ziare, fără însă a i se oferi elementele dosarului. De aceea ni s-a părut necesar ca, legat de dezbaterea iscată în jurul unui text al lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
îl scriu să declare deschis că s-au înșelat spunînd că Isărescu nu va intra în competiția pentru Cotroceni. * Spre, dacă vreți, respectabilitatea ziarelor care se joacă în ultima vreme cu asemenea lucruri, trebuie spus că institute de sondare a opiniei publice produc cifre care diferă de-a dreptul îngrozitor de la unul la altul. * În EVENIMENTUL ZILEI, Cornel Nistorescu nu numai că face de două parale sondajele de opinie, dar le opune rezultatele obținute de ziarul pe care îl conduce. Ceea ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16832_a_18157]
-
ultima vreme cu asemenea lucruri, trebuie spus că institute de sondare a opiniei publice produc cifre care diferă de-a dreptul îngrozitor de la unul la altul. * În EVENIMENTUL ZILEI, Cornel Nistorescu nu numai că face de două parale sondajele de opinie, dar le opune rezultatele obținute de ziarul pe care îl conduce. Ceea ce nu e o dovadă obligatorie că dreptatea e de partea sondajului realizat de Evenimentul zilei. * Candidatura lui Theodor Stolojan mișcă, la rîndul ei mai multe ziare. Printre ele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16832_a_18157]
-
mai miră că autorul nu înțelege miza Dilemei (VI/265), un act de igienă culturală, deopotrivă revalorizare și recontextualizare, și nici enunțarea următoarei teorii a conspirației: "Reviste precum 22 sau Dilema (dar, mai puțin constant, și România literară), care fac opinia intelectuală a noii stângi gălăgios democratice, duc de mai mulți ani o campanie, evident concertată din culise, împotriva valorilor românești tradiționale (asimilate, cu sau fără dreptate, ideologiilor de dreapta). Mihai Eminescu, Nicolae C. Paulescu, Octavian Goga, Nichifor Crainic, Nae Ionescu
"Dreptăciuni" pseudocritice by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16840_a_18165]
-
chiar prezente. Activitatea lui de publicist, de eseist și de cronicar plastic se răgăsește, pentru perioada românească, în cartea ,,Culoarea - suflet și retină", publicată la Editura Meridiane în 1966, iar după plecarea în Italia publică încă zece cărți în care opiniile sale teoretice, estetica aplicată și interesele mai largi, de ordin istoric și cultural, cu o accentuare pe zonele controversate și dificile, se regăsesc în egală măsură. Așadar, dacă artistul Camilian Demetrescu, adică pictorul, sculptorul și cercetătorul interesat de limbajele, de
Arta bicefală (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16849_a_18174]
-
de asemenea, reuniuni periodice, privind cu oarecare vrăjmășie spre altele asemenea. Cei de aici, din România, majoritatea stabiliți în Dobrogea (dar și în București) au o publicație în aromână, sînt relativ organizați. Dar neînțelegerile dintre diversele grupări sînt acute. Nici opinia d-nei prof. Matilda Caragiu Marioțeanu care, cu știința ei în ale lingvisticii, a afirmat că aromâna (sau armîna) e o altă limbă decît româna nu a fost acceptat de toți, destule voci dezaprobînd-o neînduplecat. Și neînțelegerile continuă să se manifeste
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
dimpotrivă, necesară ar fi unitatea. Am citit, de curînd, cartea d-lui Gh. Carageani Studii aromâne care, reunind exegeze despre această inflamabilă chestiune (unele comunicări la conferințele periodice ale aromânilor), o ia în dezbatere științifică. E, poate, greu de acceptat opinia distinsului autor că limba română s-a născut deopotrivă la stînga și la dreapta Dunării, cînd, se știe, nașterea ei e la dreapta marelui fluviu. Dar din epoca tulbure a etnogenezei poporului român unii dintre acești originari au rămas la
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
a devenit peiorativă.) Virgil Ierunca știe să fie și autocritic, asumîndu-se în totalitatea manifestărilor d-sale în timp și spațiu, precum un irecuzabil semn de probitate: "Recitesc De două mii de ani. Încîntat. Cu atît mai mult cu cît aveam o opinie tulbure despre Mihail Sebastian. Îi bănuiam ascuns un țesut de mediocritate, fiind, în același timp, convins că personalitatea lui dificilă nu te putea lăsa indiferent. L-am cunoscut o singură dată. Venise la o nenorocită de conferință a mea despre
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
de sus în jos" al autorității sacrosancte totalitare asupra ierarhiilor scriitoricești, reflex, incontestabil, fertil pentru beneficiarii săi, veniți în valuri succesive. Exponent al spiritului critic în autenticitatea sa, așadar neîmpiedicat de convențiile oneroase, Virgil Ierunca a oferit permanent pilda unor opinii libere, inclusiv asupra starurilor literaturii. Observațiile d-sale au sagacitatea unor libertăți critice neîngrădite decît de realitatea textelor asupra cărora se aplică: " G. Călinescu este, dintre criticii români, poate cel mai puțin apt să deslușească fenomenul poetic în matca lui
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
mai înaintate" - Gazeta literară, 2 iunie 1960)". Întrucît fenomenul fetișizării valorilor și apucătura jugulării duhului critic continuă pînă în prezent, nu e de mirare că Virgil Ierunca a fost hulit și că un reputat istoric literar și-a exprimat chiar opinia - hilară, dacă n-ar fi mai întîi întristătoare - că volumul Românește n-ar mai fi trebuit reeditat. În climatul unei mentalități culturale încă în bună parte postideologice, oficial încurajate atît înainte cît și după 1996, criticul exilat continuă a fi
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
la acțiuni piraterești. Mi-am propus ca în astfel de situații să dau la rândul meu dovadă de inocență, să ignor pirateria în văzul lumii. Nu mă refer, evident, la presa scrisă, căci aici fiecare își poate prezenta în scris opiniile după cum dorește. Un ziar sau o revistă pot fi cumpărate sau nu (din acest motiv am rămas indiferent la luările de poziție când ziarul "Evenimentul zilei" a publicat pe prima pagină, la loc de cinste, imagini pe viu de la conferința
Pirații micului ecran by dr. Harald Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/16856_a_18181]
-
pe cale de dispariție în această țară (acum sunt încetățenite alte expresii, ca dealer, leasing, hostess, roaming, stand-by etc., etc., ce accentuează gradul de penibilitate a ceea ce a mai rămas din bietul popor român). Mulți oameni de presă, manipulatori profesioniști de opinie publică, care trâmbițează exact contrariul sub privirile apatice ale Consiliului Național al Audiovizualului, folosesc exact sistemul talk-show-ului pentru a-și finaliza operațiunile de "mânjire". În ultimul timp această practică s-a focalizat precis și punctual la emisiunea "Marius Tucă show
Pirații micului ecran by dr. Harald Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/16856_a_18181]
-
a venit tranșant: "Nu sunt moderator, ci realizator, și fac și spun ce vreau". Evident, cu susținerea neprecupețită și a altor profesioniști, ca Ion Cristoiu, care se simt obligați să intervină decisiv în acest an electoral. Căci de asta avem opinie publică, pentru a o manipula vârtos în anii electorali, mai ales în campanie electorală, sau în preajmă de campanie electorală. Iar sezonul acestei emisiuni a fost încheiat apoteotic, în 31 mai, în stil penibilo-paiațesc, când invitatul Mircea Dinescu s-a
Pirații micului ecran by dr. Harald Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/16856_a_18181]
-
l-a asigurat cînd și-a anunțat candidatura că dacă el, Stolojan, va ajunge președinte îl va păstra premier, nu e un simplu act de politețe. Calculul d-lui Stolojan pare a fi acela de a se asigura în ochii opiniei publice că în candidatura sa există și cel de-al doilea element al tandemului cîștigător în sondaje, adică premierul Isărescu. Socoteala cea mai simplă e că dacă tehnocratul Stolojan va putea conta pe un semnal favorabil din partea d-lui Isărescu
Drumul spre Cotroceni by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16869_a_18194]
-
ani și era regina mamă fără ca acest titlu să-i fie acordat oficial. Părea o definitivare a situației. Dar aceasta nu se putea întîmpla cu imprevizibilul Carol Caraiman (acesta era numele lui civil). În țară se formase un curent de opinie favorabil rechemării lui Carol pe tron, primul ministru Maniu fiind, și el, favorabil dar numai ca să fie cooptat în Regență. La începutul lui iunie 1930 Carol se reîntoarce, intempestiv, la București, refuză propunerea lui Maniu și, la 8 iunie 1930
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]