5,719 matches
-
fie celor naționaliste. Aș întări această idee fiindcă, așa cum voi releva în capitolul următor, opțiunile mai sus-pomenite sunt coerente cu cele două conservatorisme de succes ale scenei politice postcomuniste: conservatorismulxe "„conservatorism" de dreapta și cel de stânga. Ele nu sunt ostile prezenței femeilor, ci sunt ostile feminismului. Partidele social-democrate au fost mai prietenoase față de femei și fiindcă ele încurajează un feminism mai tolerabil, pe cel victimist, dar și pentru că ele au fost permanent consiliate de către partide omoloage vest-europene să promoveze femei
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
această idee fiindcă, așa cum voi releva în capitolul următor, opțiunile mai sus-pomenite sunt coerente cu cele două conservatorisme de succes ale scenei politice postcomuniste: conservatorismulxe "„conservatorism" de dreapta și cel de stânga. Ele nu sunt ostile prezenței femeilor, ci sunt ostile feminismului. Partidele social-democrate au fost mai prietenoase față de femei și fiindcă ele încurajează un feminism mai tolerabil, pe cel victimist, dar și pentru că ele au fost permanent consiliate de către partide omoloage vest-europene să promoveze femei în politică (Matlandxe "„Matland,Richard
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
2000, p. 28). Conservatorismul de stânga nu se opune direct și explicit capitalismului și democrației, ci se opune acelor categorii de schimbări care zdruncină adânc siguranța și stabilitatea. Este rutină instituționalizată. De aceea, orice ideologiexe "„ideologie" a emancipării îi este ostilă 25 (feminismul cu atât mai mult). Fiind orientat prioritar spre supraviețuire, conservatorismul de stânga promovează creșterea organică a economiei de piață și a democrației din economia centralizată și autoritarismul. E un conservatorism paternalist, întreținut de dirijismulxe "„dirijism" statal. Nu reprezintă
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Drama” economiei în tranziție. Când femeile sunt obligate să se retragă și devin casnice, drama lor rămâne una personală și nepolitică. „Casnica” nu este subiect al nici unei politici. Acest statut pare să fie ales, deși tradițiaxe "„tradiție" comunistă îi era ostilă. „Bărbații au reușit performanța ca bărbatul-șomer, mascat în «cap de gospodărie agricolă» sau persoană în căutare de loc de muncă, să obțină un statut social superior nu numai femeii casnice, dar și femeii salariate - prin promovarea salariilor mici și a
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
dorința reîntoarcerii În familie, preocuparea obsedantă de identificare a părinților (pentru cei care nu i-au cunoscut), fie prin acceptarea jenantă a apartenenței la o familie umbrită de vicii grave sau evitarea și respingerea părinților; - comportament revendicativ - concretizat În revendicarea ostilă a unor necesități și drepturi, stridențe comportamentale, izolarea și apariția fenomenului de marginalizare etc.; - sindromul de instituționalizare/hospitalism - prezent la copil după o perioadă mai Îndelungată de timp petrecută Într-o instituție de asistență și ocrotire - generează o stare de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
fel de eșec al lor În cadrul procesului de Învățare, iar concluzia generală era aceea că, În vreme ce indivizii sunt maleabili și supuși schimbării, societatea este fixă și imposibil de schimbat. Prin urmare, era obligația individului să se adapteze unui mediu Înconjurător ostil. b) Modelul social atribuie societății responsabilitatea pentru existența dificultăților cu care se confruntă oamenii, acestea fiind rezultatul faptului că societatea nu ține cont de „deficiențele” lor (modelul Încearcă să depășească dificultățile schimbând societatea). c) Modelul social critică sistemele bazate pe
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
se referă la procesul de plasare a anumitor indivizi sau grupuri sociale la periferia societății, ceea ce presupune izolare și acces limitat la resursele comunității respective. Efectele acestui proces se regăsesc în alienare, inadaptare, agresivitate, violență, comportamente deviante, dezorganizări familiale, reacții ostile față de normele și valorile societății etc. Fără îndoială că problema excluziunii sociale reprezintă una dintre provocările secolului XXI. Pe de o parte, excluziunea socială se manifestă în plan global, regional și comunitar, iar pe de altă parte, în plan familial
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
tot în lume - și cu atât mai mult în societățile cu o democrație în curs de consolidare -, când o formațiune politică sau un candidat pierde alegerile, apare tentația de a pune eșecul, parțial sau în întregime, pe seama unor factori externi ostili, care implică aproape automat ideea fraudei electorale. Lucrurile se petrec astfel mai ales atunci când scorul este strâns și nu apare în mod clar un învingător. Or, o bună coincidență a rezultatelor oficiale cu cele obținute prin sondajul la ieșirea de la
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
față de practica sondajelor în general și a rostului lor social. Se poate constata că, dincolo de observațiile pertinente pe care le fac aceștia la adresa modului de prezentare și interpretare a datelor respective, la jurnaliștii importanți se manifestă o atitudine de fond ostilă sondajelor, care merge până la negarea oricărei funcții de cunoaștere și de informare a acestei modalități de investigare. Probabil că doar ignoranța sau, să spunem mai blând, cultura „umanistă” poate face ca un reputat jurnalist, într-o reputată revistă de cultură
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
metrou ș...ț și de acolo îmi trag concluziile” (C.T., în Dilema, anul IV, nr. 166, 15-21 martie 1996, p.8). Alteori, „prezumția de nevinovăție” nu poate fi invocată și trebuie să căutăm o motivație mai profundă pentru atitudinile vădit ostile ale jurnaliștilor comentatori față de sondaje. Noi credem că această adversitate se motivează prin faptul că datele de sondaj, făcute publice, conțin o informație care restrânge serios aria de acțiune a „formatorilor de opinie” din presă, le limitează câmpul comentariilor și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
că datele de sondaj, făcute publice, conțin o informație care restrânge serios aria de acțiune a „formatorilor de opinie” din presă, le limitează câmpul comentariilor și, prin urmare, capacitatea de a influența (ca să nu spunem „manipula”) opinia publică. Oricât de ostilă ar fi, de pildă, atitudinea unui jurnalist față de un personaj politic, dacă acesta apare în sondaje în mod constant ca bucurându-se de mare încredere, comentatorul n-are cum să nu-i recunoască anumite merite și deci e obligat să
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
În tot amorul, ascultă, se supun... Să observăm că statul divin are o organizare politică riguroasă (un păstor omnipotent, Înconjurat de miniștrii-angeli etc.) și că forțele În opoziție (acelea grupate În jurul trufașului mare-arhanghel) pun la cale o rebeliune Înăbușită de ostile fidele Domnului, conduse de Mihael și Gabriel. Căderea (pedepsirea) Îngerilor este precedată de păcatul Însoțirii Marelui-arhanghel Satan cu o filie născută din propriu-i creștet. Corpul ei este „aerian” și puterea de a seduce enormă. La originea căderii se află
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lui Grigore Alexandrescu. Poetul cunoaște scopul, stăpînește instrumentele de expresie, Își alege cu grijă tema și nu evadează din ea decît pentru a-i dezvolta partea morală. Trecerea de la intenție la faptă nu implică un dramatism, o agresiune asupra formelor ostile. Cu toată spaima (teoretică) pentru libertățile prea mari ale dialectului În care scrie, autorul meditațiilor patriotice și al satirelor nu pare a Întîmpina obstacole În calea intențiilor sale: formele se supun, ideile „drepte și Înalte” Își află ușor expresia trebuitoare
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
redevine o preocupare numai În sezonul hibernării. Aici poetul se retrage În „odaia Încălzită” și drumurile fanteziei se desfundă pe măsură ce drumurile reale sînt acoperite de zăpadă. La adăpost de frig, de vînt, de ploaia nesuferită, de o natură, altfel zis, ostilă, poetul poate să se gîndească la o natură În straie de sărbătoare. Scrisul se prefigurează, astfel, ca o libertate Într-un spațiu de recluziune, o plăcere Într-un refugiu silit. Corespondența și versurile nu mai contenesc În elogiile aduse căminului
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
stări din lumea aceasta.” * CÎnd, Împresurat de zăpezi, stă Închis În casă și scrie, poetul privește (cum se spune cu o obosită imagine) cu ochii Închipuirii Îndepărtatele cîmpuri Înverzite, apele curgătoare, seraiurile tainice și alte minuni orientale... Natura imediată este ostilă și poezia n-o acceptă decît ca element de contrast. De ea nu se pot lega visurile Înalte ale poetului, fantezia o ocolește, ploaia, vijelia și zăpada rămîn, neputincioase, la marginea spațiului liric. Însă, răsturnare semnificativă!: elementele refuzate În planul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
negative. A doua funcție a adaptării presupune mobilizarea de resurse din parte partenerilor. Ipoteza avansată sugera că tabloul clinic poate mobiliza aceste resurse. Cercetările recente arată că lucrurile stau exact invers. Simptomele de tip depresiv îi fac pe ceilalți mai ostili (Coyne, 1976) și duc la pierderea suportului social (Monroe și Steiner, 1986). De asemenea, simptomele de tip depresiv sunt buni predictori ai eșecului marital (Reich, 2003). Desigur, se poate argumenta că mediul post EEA în care s-au colectat aceste
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
romîn". Ioanide era un om fin și blazat și se agasa de dogmatismul acestei rase sănătoase, însă fără subtilitate. Știa prea bine că nimeni nu-l înțelegea aci, recunoștea totuși rezerva respectuoasă a tuturor, voința de a nu lua atitudine ostilă față de un bărbat devotat familiei. Îl apărau din sentiment de grup, fără adeziune, și Ioanide sări ca mușcat de șarpe când auzi pe una ("o dobitoacă") făcând gafa de a regreta în fața lui (neștiind cine-i arhitectul) că se stricase
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
elementul său. Prințesa Hangerliu îl consilia secret, pe față având aerul a nu atribui nici o seriozitate unor simple polissonneries 1 ale lui Max. Nimeni nu privea cu oroare pe Hangerliu, acesta circula în toate părțile, chiar și în societatea germanofobilor, ostilă cu energie politicii lui. Deși amestecat în Mișcare, Hangerliu nu mergea cu sacrificiul așa de departe încît să rupă relațiile cu lumea lui și se invita la masă la persoanele cele mai adversare, unde se încerca chiar să pledeze cauza
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
stingă în pat, între crizanteme, răpusă de o ftizie lentă. Cu toate acestea, tot ce se întîmplase la Bellu fusese adevărat și nicidecum jucat din perversiuni estetice. Romantismul era aspectul exterior involuntar al evenimentelor, decurgând din hotărâri pozitive și prozaice, ostile oricărei gratuități. Încât Ioanide își puse îndată întrebarea dacă G. Călinescu dramatismul senzațional nu-i forma normală a realității, calmul fiind o iluzie a oamenilor abstrași de punctul acut al vieții, prin exces de intelectualitate. În cazul acesta, goana tinerilor
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Manifestantul era un intrus și fu îndată expulzat din local. De altfel, tot incidentul se redusese la o veleitate de strigăt. Însă madam Pomponescu îl înregistră îndată în salonul său: . - Am auzit că la cursul lui Ioanide au fost manifestații ostile, ce s-a întîmplat anume? . - Se vede că are inamici printre tineri! . - Nu-i de mirare, cu ideile lui bizare și-a înstrăinat toatălumea. Ar fi mult mai bine pentru el să se demită, să-și ia cel puțin concediu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
strica să fi transferat averea pe numele altuia. Se vor confisca averile foștilor demnitari. Pomponescu izgoni cu mâna spectrul vindictei. . - La catedră te-ai întors? . - Nu, zise Pomponescu. Sunt în concediu. - E mult mai bine. Te-ai fi expus manifestațiilor ostile. De altfel, mi s-a spus azi la minister că va ieși în curând în Monitor decretul de destituire a profesorilor ostili Mișcării. G. Călinescu Pomponescu, cu un gest distrat, acceptă și acest pahar. - Ioanide e tare acum, conchise implacabilul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
te-ai întors? . - Nu, zise Pomponescu. Sunt în concediu. - E mult mai bine. Te-ai fi expus manifestațiilor ostile. De altfel, mi s-a spus azi la minister că va ieși în curând în Monitor decretul de destituire a profesorilor ostili Mișcării. G. Călinescu Pomponescu, cu un gest distrat, acceptă și acest pahar. - Ioanide e tare acum, conchise implacabilul Gulimă-nescu, numai el ar putea opri decretul. Din nefericire, e supărat pe dumneata. Ex-ministrul renunță a mai pofti la masă un oracol
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
socială ale cărei tipuri caracteristice sunt Jean Pomponescu, Hagienuș, Gaittany, Gulimănescu, Suflețel, 1 Apărute în 1954 și, respectiv, 1960. Gonzalv Ionescu, Saferian, filistini nevertebrați, dispuși să accepte orice compromis pentru asigurarea propriului confort, nu poate fi vorba. Înconjurat de indiferență ostilă, neputîndu-și înfăptui planurile mari de creație, având de întîmpinat invidie, dușmănie, șicane demoralizatoare ori de câte ori i se oferă prilejul de a-și valorifica, fie și parțial, capacitățile, arhitectul a dobândit o psihologie curioasă, violent contradictorie. El trece brusc de la concentrări profunde
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe plan erotic. Dar un inadaptabil, fiindcă, în pofida vieții confortabile de care se bucură, a prestigiului său social, a succeselor sale amoroase, trăiește intens drama de a nu se putea realiza ca artist în societatea burgheză, societate, prin esența ei, ostilă creației. Originalitatea tipului creat de romancier, descoperită pe această cale "livrescă", e confirmată de confruntarea cu realitățile epocii, iar semnificația ei e aceea de a spulbera orice iluzii cu privire la posibilitatea intelectualului de a se adapta condițiilor vieții burgheze, fără a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cultural educațional și acționănd în consecință, de astă dată trăiește în haloul unui conflict. Conflictul pare de interese, este artificial. Începe cu sine și se propagă pănă la cel mai îndepărtat actant social. Sentimentul victimizării prinde contur, toată lumea îi pare ostilă așa cum toată lumea îi pare fericită cănd evaluările școlare nu îi sunt favorabile. Fericirea celorlalți, cauza propriei nefericiri. De ce? Nimic mai simplu, a învăța a devenit o caznă și ce vină să fi avut tănărul să fie obligat la asemenea furci
Profesorul, interfaţă la un nonsens – apologii, frustrări şi nostalgii subiective. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Daniel Murăriţa () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2312]