2,455 matches
-
tritical 0,01* : alte cereale 27. CIMEPRMETRIN, inclusiv alte amestecuri ale constituenților izomeri (totalul izomerilor) (b) : grâu, orz, ovăz și secară 0,05* : alte cereale 28. DELTAMETRIN 1 29. FENVALERAT, inclusiv alte amestecuri de constituenți izomeri (totalul izomerilor) (b) : orz, ovăz, secară și tritical 0,05* : alte cereale 30. GLIFOSAT 5 : grâu, secară și tritical 20 : orz și ovăz 0,1* : alte cereale 31. IMAZALIL 0,02* 32. IPRODION 0,5* : grâu (c) : orz și orez 0,02* : alte cereale 33
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87349_a_88136]
-
ovăz și secară 0,05* : alte cereale 28. DELTAMETRIN 1 29. FENVALERAT, inclusiv alte amestecuri de constituenți izomeri (totalul izomerilor) (b) : orz, ovăz, secară și tritical 0,05* : alte cereale 30. GLIFOSAT 5 : grâu, secară și tritical 20 : orz și ovăz 0,1* : alte cereale 31. IMAZALIL 0,02* 32. IPRODION 0,5* : grâu (c) : orz și orez 0,02* : alte cereale 33. MANCOZEB 34. MANEB 35. METIRAM 36. PROPINEB 37. ZINEB totalul exprimat în echivalent CS2 0,05* : porumb și
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87349_a_88136]
-
Transilvania, România. Satul are astăzi 50-60 de case (sau "fumuri"). Locuitorii, români,(în 01.01.2005 populația satului nomăra 121 de locuitori) se ocupă în principal cu creșterea animalelor (bovine și ovine), cultivau și mai cultivă cereale (grâu, secară, orz, ovăz, porumb) și cartofi. În sat sunt livezi cu pomi fructiferi (nuci, meri, peri, pruni, cireși, vișini), unii săteni rotunjindu-și veniturile din pomicultură. Erau câteva familii chiar înstărite cu livezi foarte frumoase: Vojei, Codrescu, Băceștii, Găndreștii, familia Nistea (desprinsă din
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
cărora și un Ion Meteș și un Ion Mărcuș. Spun că slujba au făcut-o nu după urbariu, ci după contract, 2 zile pe săptămână. Dijmă au dat a zecea din semănături, anume din cucuruz, din grâu, din alac, din ovăz, din cânepă. Deasemeni din miei, din porci, din stupi. Hotarul lor e și acum împărțit în două câmpuri (fordulașuri). Pământul e slab, partea de sus, mai mare, e pe dealuri, produce mediocru e spălată adesea de ploi. „Și despre hotarul
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
0,47% din suprafața totală a țării. Din suprafața arabilă a județului, marea proprietate deținea peste 16.000 de hectare, iar mica proprietate aproape 122.000 de hectare. Marea parte a suprafețelor arabile era cultivată cu cereale (porumb, orz, grâu, ovăz, secară, mei). Fânețele cultivate și alte culturi furajere ocupau aproximativ 12.000 de hectare, plantele furajere aproape 3.000 de hectare, iar plantele industriale circa 7.000 de hectare. De asemenea, existau pășuni pe mai mult de 21.000 de
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
Dealul de Sus. Pe aceste dealuri se dezvoltă bine prunul și se află numeroase plantații. Cireșii, nucii, perii sau merii cresc izolat sau sunt plantați de către localnici în grădini și locuri închise. Culturile de bază sunt porumbul, grâul, cartoful și ovăzul, care adesea este însămânțat prin lucerna, atunci când oamenii vor să lase locul să se mai refacă. Lunca, aflată pe langă apă Râienilor este folosită pentru cultura porumbului și a legumelor că și locurile mai joase de la Polom, Valea Stancului, Valea
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
o școală datând de pe la jumătatea aceluiași secol, în care în 1892 învățau 81 de copii și două biserici: una aparținând mănăstirii Brebu și alta în satul Pietriceaua, construită în 1855 de către locuitori. Localnicii se ocupau cu agricultura (cultura porumbului și ovăzului, apicultura, cultura pomilor fructiferi - meri, peri, cireși, nuci), precum și cu croitoria și pietrăria, desfăcându-și produsele la Câmpina. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna cu o populație de 4995 de locuitori, în aceeași plasă Prahova din județul Prahova. În 1938
Comuna Brebu, Prahova () [Corola-website/Science/301649_a_302978]
-
în localitatea Cârțișoara. Ocupația predominantă a localnicilor constă în creșterea animalelor. Clima Țării Făgărașului, puțin prielnică practicării agriculturii, i-a obligat pe săteni să se rezume la cultivarea doar a unor soiuri de plante cerealiere printre care se numără orzul, ovăzul și porumbul. Date relativ complete cu privire la economia localității în evul mediu sunt oferite de urbariile Țării Făgărașului. Între anii 1785-1835, familia Teleki a ridicat la Oprea Cârțișoara o manufactură, care producea hârtie.
Cârțișoara, Sibiu () [Corola-website/Science/301702_a_303031]
-
practicarea unei [[agricultură|agriculturi]] sedentare trienale, după modelul [[sași|săsesc]], numit „Dreifelderwirtschaft” . Potrivit acestuia suprafața arabilă a satului era împărțită în trei „trupuri” (părți), pe fiecare dintre ele semănându-se prin rotație [[toamnă|toamna]], [[grâu]] sau [[secară]] și [[primăvară|primăvara]] - [[ovăz]], [[porumb]] sau [[cartof]]i, în al treilea an terenul fiind lăsat ogor „să se odihnească” conform tabelului. O singură suprafață de teren nu avea nevoie de un astfel de sistem trienal:lunca Oltului precum și „Mestecănișul” care trebuia să fie „gunoit
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
-lea populația satului s-a dublat: dacă în 1838 numărul locuitorilor era de 2759 persoane, în 1895 deja locuiau 5215 de persoane. Despre fertilitatea pământului, locuitorii așezării afirmau în 1820: Cam jumătate din toate hotarele satului este stearpă și în afară de ovăz nu prea crește altceva. Pământul este arat pentru boii de povară, crește secara, orz, ovăz, in, cânepă, linte, cartof obișnuit. Este nevoie ca pământul să fie arat de trei ori pe an, și este nevoie să fie dat și cu
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
în 1895 deja locuiau 5215 de persoane. Despre fertilitatea pământului, locuitorii așezării afirmau în 1820: Cam jumătate din toate hotarele satului este stearpă și în afară de ovăz nu prea crește altceva. Pământul este arat pentru boii de povară, crește secara, orz, ovăz, in, cânepă, linte, cartof obișnuit. Este nevoie ca pământul să fie arat de trei ori pe an, și este nevoie să fie dat și cu îngrășământ. Pământul bine cultivat, după un köböl produce șase clăi, iar o claie dă o
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
și că avea o valoroasă bibliotecă. Dintre actele emise de Gabriel Bethlen, la Ilia cele mai importante sunt cele din 25 iunie 1614 și 18 septembrie 1624, prin care scutește pe preoții români de sarcini iobăgești: dijma grâului, secarei, orzului, ovăzului, si dijma din vite și produse, dar în schimb sunt obligați să răspândească în zona calvinismul. Presiunea calvinista la Ilia a fost așa de mare încât chiar și biserica romano-catolică a fost confiscată de calvini și mai bine de 100
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
fi folosit oficial în tranzacții (cf.Lazăr Șeineanu, Dicționar universal al limbei române, 1908)); (a)pițiga= (a) pișca de regulă pe cineva . -"cu litera S" -scuruș=scoruș domestic (pom fructifer=sorbus domestica); strujac=saltea umplută cu paie (de regulă de ovăz), otavă, talaș lemn; să câșcigă, să cășcigă=1- se pregătește, aranjează pentru a merge undeva, ori a primi pe cineva, 2- se spovedește, cuminecă (se pregătește în ale credinței);straiță= 1 traistă = o sacoșă cu un baier (ață) făcută de
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
ca crescători de animale datorită pământurilor moșiei Cașin și a obârșiei locuitorilor care la origine erau ciobani bârsani și mocani. Țăranii lucrau pământurile agricole producând în special porumb, care era necesar oamenilor, lucerna care era necesara cailor, și alte cereale, ovăz, grâu, orz, precum și cartofi. Ca îngrășământ ei foloseau bălegarul de cal căci sporea mult rodnicia pământului. Dealurile erau bune producătoare de viță-de-vie iar livezile des întâlnite erau pline de pomi fructiferi. Coastele dealurilor erau altădată plantate cu viță indigenă din
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
maghiară). În ceea ce privește religia, 566 de locuitori s-au declarat ortodocși, iar restul (114) adepți ai cultului penticostal. Ocupația principală a locuitorilor este agricultura, cu accent pe creșterea animalelor (bovine, ovine, porcine, păsări) și cultivarea, pe areale restrânse, a unor cereale (ovăz, orz, secară, grâu), cartofi, legume etc. Pomicultura, în special cultura prunului, este influențată în mare măsura de condițiile climatice extreme (apariția primului sau ultimului îngheț, grindini etc.). Până la sfârșitul anilor ’90, o mare parte din forța de muncă masculină era
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
stepa. Dintre plantele ierboase cele mai întâlnite sunt gramineele, dintre arbuști, porumbarul și măceșul. Pe malul apelor întâlnim sălcia și arinul, în livezi întâlnim mărul, părul, prunul, cireșul și nucul. Plantele cele mai frecvent cultivate sunt cerealele (grâu, secara, orz, ovăz, porumb), floarea soarelui și trifolienele. În satul Briheni vegetația este de deal, pădurile și pășunile ocupând o mare suprafață. c.) Colectivitatea asupra căreia își exercită autoritatea Consiliul local al comunei Lunca se compune din: - Satul Lunca cu o populație de
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
1779 de 13,8 %, deci o creștere de 3,3 ori. În secolul al XVIII-lea, pe lângă creșterea simțitoare a numărului locuitorilor, crește și nivelul de trai al populației satului. Se diversifică semănăturile, cultivându-se, pe lângă grâu, porumb, orz, mei, ovăz și floarea-soarelui. Din floarea-soarelui, în 1746 se obțin 380 buc, în 1753, 363 buc. Se creșteau animale mari, folosite la munca câmpului: boi, vaci și cai. Sătenii aveau 10 boi în 1713 la 1725 - 22, iar 1753 - 25. Mai creșteau
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
2 căpițe în 1713 și 1,4 căpițe la 1753. Media câblelor de porumb crește simțitor de la 0,2 în 1713 la 4,5 câble în 1753. În 1713 se cultiva porumbul și meiul, la 1753 se mai cultiva grâu, ovăz, secară, obținându-se, de exemplu, în 1753 din porumb 204 câble, din grâu 57 și 3/4 câble, din ovăz 5 și 1/2 câble, din secară 36 câble. La 1713 este semnalată prima moară în sat, în proprietatea lui
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
1713 la 4,5 câble în 1753. În 1713 se cultiva porumbul și meiul, la 1753 se mai cultiva grâu, ovăz, secară, obținându-se, de exemplu, în 1753 din porumb 204 câble, din grâu 57 și 3/4 câble, din ovăz 5 și 1/2 câble, din secară 36 câble. La 1713 este semnalată prima moară în sat, în proprietatea lui Simion Martin, moară ce aducea un venit de 5 câble de grâu în 1723 și 20 câble de grâu în
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
revenea în total 1040 zile de muncă cu animalele sau 2080 zile de muncă cu palmele, deci fiecare iobag presta 13 zile pe an cu animalele sau 26 de zile pe an cu palmele. Nona o dădeau din cereale: grâu, ovăz, porumb și din animale: miei, iezi, stupi. Conscrierea din 1779 atestă o serie de ocupații în funcție de care se stabilesc taxele din crâșmărit, morărit, lemnărit, ghindărit, meșteșuguri. Domeniul nu avea în folosință teren arabil sau vie în hotarul satului, doar un
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
pierit trei părți din oameni de foame și mureau oamenii umblând pe drumuri de nu era cine să-i îngroape și numai de foame se topeau că am văzut cu ochii mei cum au mâncat oamenii din cioci și de ovăz și încă cei mulți au trăit cu lobode și cu urzici și mălai de ghindă și de cojile de cucurbătă și de sămânță de berbeniță și sămânță de cânepă au măcinat de au mâncat și când s-au andăluit sușigu
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
acestui mod de exploatare a pământului se mai văd încă pe Dealul Bisericii, Zapodie, Runc, Secătură, Dealul Costeșii, Fața Agrieșului s.a Puțin productivă și greu de lucrat, partea arabilă a hotarelor este cultivată cu porumb, grâu de primăvara și ovăz. Pădurea este inestimabila resursă economică ce ocupă și astăzi peste 50٪ din suprafața comunei. Explicabil deci, de ce pădurăritul a ocupat un însemnat număr de locuitori care din păduri proprii, comunale sau nobiliare, exploatau lemnul pentru nevoi gospodărești sau pentru comercializare
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
acestuia mod de exploatare a pământului se mai văd încă pe "Dealul Bisericii, Zăpodie, Runc, Secătura, Dealul Costeții, Fata Agriesului" ș.a Puțin productive și greu de lucrat, partea arabila a hotarelor era cultivate cu porumb, grâu de primăvară și ovăz. Pădurea inestinabilă resursă economică, ocupă și astăzi peste 50٪ din suprafața așezării. Explicabil deci, de ce pădurăritul, a ocupat un însemnat număr de locuitori care, din păduri proprii, comunale sau nobiliare, exploatau lemnul pentru nevoi gospodărești sau pentru comercializare. Transport cu
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
și biblioteca publică au fost și sunt instituții specializate pentru realizarea educației permanente. Economia comunei Copălău este de tip agrar, majoritatea locuitorilor practicând agricultura. Se cultivă grâu, porumb, orz-orzoaică, plante pentru furaje, legume și pe suprafețe mai mici floarea soarelui, ovăz, rapiță. Usturoiul se cultivă pe suprafețe mai mari, terenul existent permițând obținerea unor producții de calitate. După anul 1990 au apărut mici asociații agricole, unități comerciale pentru desfacerea mărfurilor cu amănuntul și de alimentație publică. In prezent activează 45 agenți
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
motiv în comuna Leșu, vegetația de bază o reprezintă pădurile de foioase și rășinoase, ierburile montane și pășunile care sunt de o calitate superioară, fapt ce determină preocuparea principală a leșenilor, din vechime până astăzi: creșterea animalelor. Plantele cultivate: cartoful, ovăzul și pe suprafețe mici, porumbul, grâul, orzul, legumele, pomii fructiferi. Despre localitatea Leșu se pomenește pentru prima dată, după cum afirma profesorul Anton Coșbuc, unul din fiii de seamă ai acestei așezări, în studiul său intitulat " Obârșia satului Leșu", la începutul
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]