3,151 matches
-
de amănuntele picante, de anectodele care circulă pe seama călugărilor, scuipă icoana făcătoare de minuni pentru a arăta că nu va păți nimic) numele fiind sugestiv pentru caracterul său (este compus dintr-un radical de origine turco-tătară, ‘Kara’, care înseamnă „negru, păgân” și un element rusesc provenind de la verbul mazati, care se traduce cu „a mâzgăli, a murdări”). Personaje demonice sunt și frații lui Aleoșa Karamazov: Smerdeakov și Ivan Karamazov. Primul dintre ei, un lacheu, se constituie în dublu al lui Ivan
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
spunea pe timpul dominației claselor avute și rupte de realitățile vieții sociale și naționale,când cei care-și dădeau viața pentru apărarea acestei țări, nu erau luați în seamă, pentru câte un pogon de pământ promis, se luptau cu toate hoardele păgâne invadatoare, ca să apere moșiile celor care trăiau pe alte meleaguri mai onorabile. Probabil domnilor politicieni "culți", vă afectează faptul că la această Casă a Poporului, au lucrat, din câte cunosc eu, numai membri de partid, care prezentau încredere deplină, fără
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
soldat român. Mitraliorul, a fost renumit de eficient în luptele de-a lungul istoriei acestei arme, care scuipă moarte fără milă, secerând viețile oamenilor care îndrăznesc să se apropie de acest cuib de foc fără aprobarea stăpânului, sau cu gând păgân. De nu mă credeți, întrebați acest mitralior din litografie care se află în plină acțiune și "discuție" cu inamicul. Să nu mai pomenesc de forțarea Siretului cu mijloace improvizate, cu lemne, garduri, snopi de stuf, camere de roți auto, dar
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Tv. este factorul care ne consumă majoritatea timpului, cu telenovele, sport, summit-uri-politice, diversiuni, sau muzică de toate genurile. Faptul că am fost un "militar" bun, găsesc repede azimutul, pentru a-mi afla preocuparea plăcută pentru a-mi petrece acest timp păgân ,care merge precum inter-city-ul, să ajungă la timp în gara de destinație și nici să nu-mi las partenera de viață să mă aștepte prea mult singură, că mă probozește rău de tot. Presupun că nu am trecut prin viață
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
ochii de lacrimi, nu de jale ci de invidie că nu plecam și eu, de și știam că era foarte greu. Foametea a fost în iarna anului 1946/1947 și transportul pe tren era extrem de greu și ca un paradox păgân, iarna,era similară cu cea din Siberia, spuneau foștii prizonieri de rozboi, care-și petrecuse o vreme prin acele meleaguri. Mulți oameni și-au găsit sfârșitul, nu de foame ci de frig pe timpul transportului, sau după ce au ajuns și nu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
botezul său la Reims, în mod cert în 496. În mod tradițional atribuită influenței reginei Clotilda și a episcopului de Reims, Sfîntul Remi, convertirea regelui și a poporului său a avut consecințe imense, făcînd din francii salieni, față de alți barbari, păgîni sau eretici, campionii creștinismului roman, deci aliații galoromanilor deja convertiți (document, p.91). Victoria asupra vizigoților, care se retrag atunci în Spania, este urmată de recunoașterea autorității lui Clovis în Galia printr-o ambasadă venită de la Constantinopol. În ultimii ani
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Catalonie; către Germania mai ales, unde își instalează controlul direct asupra Alemaniei și Bavariei și unde, la capătul unor campanii cumplite, reușește să-i supună pe saxoni și să ajungă la Elba. Francii sînt acum în contact cu noi popoare păgîne, slavii și scandinavii. La sfîrșitul secolului al VIII-lea, Carol cel mare este în fruntea unui teritoriu care acoperă mai mult de un milion de kilometri pătrați. Un regat atît de întins, încît a trebuit să desprindă din el subregate
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1204: fenomen extraordinar care antrenează constituirea, pentru o perioadă de aproape șaizeci de ani, a unui Imperiu Latin de Răsărit; în timp ce alte cruciade permit atașarea la creștinătatea latină, într-un mod mult mai durabil, a Spaniei musulmane și a slavilor păgîni de dincolo de Oder. Acest apogeu este în același timp clasicism politic, artistic și intelectual. Secolul papei Inocențiu al III-lea (1198-1216), al împăratului germanic Frederic al II-lea (1212-1250) și al regelui Franței, Ludovic cel Sfînt (1226-1270), este și cel
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
bis) Al meu suflet este plin (bis) Bujor Bun ajuns la Voi, voinice si ai codrilor haiduci, cum de codru v-ați lăsat și la oraș ați alergat înspre gazdă când ați venit, nu cumva ați întâlnit o spurcată liftă păgână, ce vă ia pâinea din mână sau niște greci ciocoi ce vă sug sângele din voi? Codrean Zic, zău, căpitane, că n-am întâlnit că dacă-i întâlneam cu moartea-n cale le ieșeam, căci aceste flinte ruginite, pentru capul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
prin locurile aceste. Și ne-or prinde pe toți, curățând codrul de hoți. Bujor N-aveți teamă, măi voinici, cât vom fi și vom lupta cu arma-n mână ne vom apăra, că ăsta va părea a fi român, nu păgân. Vânătorul Bună ziua(seara) mai voinici, dar ce cauți tu aici? Tu, aici, lângă ceată te-ai oprit și te-ai pus pe tălmăcit? Spune-n grabă cine ești, cu ce nume te numești, căci pe loc te nimicesc! Bujor Să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
eu în pază pe lângă el și te tai ca pe-un vițel, spune-n grabă cine ești, cu ce nume te numești, căci pe loc te nimicesc! Bujor Să-ți spun ție cine sunt? Turcul Da. Bujor Cum mai, liftă păgână, îndrăznești să-mi stai în calea mea căci în furia în care mă gesești, capul îmi vine să-ți zdrobesc și cu această suliță a mea să-ți străpung inima. Căpitanul Pentru faptele tale meriți să fii legat și la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
înscrie pe listă. Așa a trebui să facă și Iosif, logodnicul Mariei, și de aceea s-au dus ei amândoi în Vifleem, orășelul din care se trăgea tânărul. Se spune că acolo trăia un păstor bătrân, tare bătrân, de lege păgână, cu numele de Crăciun. Acest păstor avea, Avea, măre, avea, Stâne de oi multe, Multe și cornute Cu lână mițoasă Ca firul de mătasă Și trecea drept om cu vază printre semenii săi din acel oraș. Întâmplarea a făcut ca
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
spre locuința sa. Ajuns acasă, dădu poruncă numaidecât babei Iova să¬i pregătească bucate multe pentru a doua zi, căci era zi de sărbătoare, Ziua cărnurilor. În acea zi va chema la masă să se ospăteze cu el, după obiceiul păgân, multă lume. Îi mai porunci nevestei sale să-i dea să mănânce, că era mort de foame, de parcă n-ar fi mâncat de un an și să-i fiarbă nițică apă la foc, să se spele pe cap, că a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
propriu, specific numai popurului nostru: Crăciun. Cu privire la originea acestuia, există o îndelungată dispută filologică, dar majoritatea lingviștilor afirmă că termenul provine din limba latină. Hasdeu îl deduce din lat. crastinum. alții din colationem de la colatio (chemarea făcută poporului de către preoții păgâni pentru a anunța sărbătorile ce soseau). Sau din lat. carnatione, de la incarnatio (întruchipare). Sau din alt cuvânt latinesc creatione, creationis, adică născut la începutul erei creștine. Pomul de Crăciun D. Caselli, în cărticica sa "Crăciunul la diferite popoare" (București, 1915
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
numește și Micul Crăciun sau Fratele Crăciunului. Colindele De sărbătorile Crăciunului, cel mai frumos obicei este colinda. Colindele sunt cântecele cu care copiii, tinerii, maturii întâmpină pe Hristos pe pământ. Aceste tradiții s-au păstrat de pe timpul romanilor. Vechile petreceri păgâne de la începutul lui ianuarie, așa- numitele calendae, s-au preschimbat, cu timpul, în sărbători creștinești. Colindele de Crăciun narează despre viața zbuciumată a Mântuitorului, de la naștere până la răstignire. De unde povine cuvântul colind (sau colindă)? Filologii sunt cu toții de acord în privința
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
s-au preschimbat, cu timpul, în sărbători creștinești. Colindele de Crăciun narează despre viața zbuciumată a Mântuitorului, de la naștere până la răstignire. De unde povine cuvântul colind (sau colindă)? Filologii sunt cu toții de acord în privința etimologiei cuvântului: latinescul calendae, nume dat sărbătorilor păgâne de Anul Nou, când romanii, strămoșii noștri, urau noroc și fericire prietenilor lor, cu ocazia anului care începea. În timpul calendelor lui januariu, copiii romanilor umblau din casă în casă și cântau imne. Datina latină a trecut, mai apoi, nu numai
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
este laurul, numit și planta sfântă. În trecut a fost un simbol al solstițiului de iarnă de la festivalurile precerștine, iar în prezent dă o aură aparte Sfinteleor Sărbători, fiind considerat pavăză împotriva spiritelor rele. Deși era privit ca un arbore păgân, făcându-se paralele între frunzele-spini și coroana de spini a lui Iisus în momentul răstignirii, între fructele roșii și sângele lui Hristos, laurul și-a câștigat titlul de plantă sfântă, fiind acceptat și de creștinism. În mitologie, laurul este unul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
înfăptui și de a plăsmui. Cartea de față, îndrăznind să discute problemele culturii, reprezintă un punct de vedere sprijinit pe această concepție creștină. Alcătuitorul ei nu crede în puterea rațiunii autonome. Conceptul modern de autonomie a rațiunii vine din umanismul păgân, adică din încrederea nelimitată în puterea individului de a se ridica deasupra lumii formulându-i sau dictându-i legile lui. E o atitudine de orgoliu, care reproduce la infinit și consacră păcatul lui Adam, căzut prin trufie în clipa când
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
frumusețe, procesul creației, relațiile artei și finalitatea ei. Precum simbioza culturii cu religia e o realitate istorică, tot astfel e un fapt de observație că geniile creatoare de cultură se simt mult mai aproape de Dumnezeu decât de oameni. În grai păgân, mult mai aproape de zei decât de oameni. A trăi între oameni, adică a suferi în ordinea imperfecțiunilor. A trăi aproape de zei sau de Dumnezeu, adică a căuta sus perfecțiunea, care nu e din această lume. Geniile o intuiesc în regiunile
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
autonome se poate considera ca pierdută. Însăși știința pozitivă părăsește faimoasele poziții ateiste și se redeschide, binevoitoare, Spiritului. Ultimul refugiu al duhului îndrăcit e violența politică, izbucnită în vremea noastră cu o furie nimicitoare față de care vechile persecuții ale împăraților păgâni pălesc cu totul. Ea poate face, în lipsă de argumente, martiri cu miile, cu sutele de mii, cu milioanele, cum a făcut. Pe Iisus Hristos, Logosul lumii, nu-l poate nimeni doborî. Când un altar se pustiește aici, lumina dumnezeiască
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lumina adevărului absolut, dacă e vorba de cercetarea științifică a savantului sau de speculația rațională a filosofului; la dreptatea dumnezeiască, dacă e vorba de normele juridice ale legislatorului. în creștinism este exclusă o divinizare a culturii în felul prăbușirii omului păgân sub propriile sale făpturi. Dar din moment ce există cultură, zămislirea ei se orânduiește după modul divan de a lucra,ceea ce e cu totul altceva decât divinizarea culturii. Să ne gândim ce se petrece cu religia în cazul absorbirii ei în cultura
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nu ne interesează în acest capitol, care are în vedere influențele culturale, ce rămân totuși în subordinea hotărâtă a religiei. în creștinism, o chestiune ca aceasta privește mai ales raportul credinței noastre cu arta, cu filosofia și știința antică sau păgână. În alți termeni, această chestiune privește măsura în care creștinismul folosește zestrea culturală a antichității și motivele justificative ale acestui împrumut. Problema am încercat s-o tratez în capitolul Ortodoxie și Clasicism din cartea Ortodoxie și Etnocralie. Aici vom căuta
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
față de cultura modernă care. În unele privințe, e tot așa de streină de creștinism ca și cea veche. Nu e nevoie să pregetăm în constatarea că există unele influențe antice asupra artei și literaturii creștine, că există împrumuturi din gândirea păgână în cea creștină, că știința păgână a fost folosită în bună măsură de Biserică. Și dacă religia noastră e de caracter revelat și absolut, cum ne putem explica aceste influențe și împrumuturi dintr-o lume diametral opusă, împotriva căreia Iisus
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
privințe, e tot așa de streină de creștinism ca și cea veche. Nu e nevoie să pregetăm în constatarea că există unele influențe antice asupra artei și literaturii creștine, că există împrumuturi din gândirea păgână în cea creștină, că știința păgână a fost folosită în bună măsură de Biserică. Și dacă religia noastră e de caracter revelat și absolut, cum ne putem explica aceste influențe și împrumuturi dintr-o lume diametral opusă, împotriva căreia Iisus Hristos a venit să întroneze adevărul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
tratate Și probabil nu e altul decât Apolloniu din Tyr, care a scris o carte despre Zenon, filosoful stoic. Prezența acestor înțelepți, prooroci și gâciton în pictura sacră a Bisericii noastre e prezența unor reprezentanți ai marilor neamuri din antichitatea păgână. Prin analogie cu înțelepții și profeții Vechiului Testament, ci sunt înfățișați cu fața întoarsă din veacul mizeriei adamice către Hristosul lumii, a cărui venire pe pământ au presimțit-o nebulos și au vestit-o sibilinic sau filosofic. Frazele, pe care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]