6,963 matches
-
vor contribui la dispariția culturii penitenciare și vor ajuta la recuperarea nu de către poliție, ci de către societate a deținuților eliberați. Evadările din închisori Dintre indicatorii privind mișcarea populației în penitenciare sînt scoși în evidență de către autorități cei privind evadările și părăsirile locurilor de muncă. Cu multă mîndrie, reprezentanții administrației centrale a închisorilor afirmă că "penitenciarele din România au devenit cele mai sigure penitenciare din Europa, după cum arată Consiliul Europei în statistica evadărilor, în anul 2001 evadînd un singur deținut, în timp ce din
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
aceste filtre facilitează turnătoriile dintre deținuți, făcînd imposibilă orice tentativă de evadare. În plus, considerarea evadării ca infracțiune de Codul Penal și pedepsirea făptașului cu severitate anomalie juridică întîlnită în mai toate țările din spațiul CSI reduc orice intenție de părăsire a locurilor de muncă de către deținuții care lucrează în afara penitenciarelor. Pedepsind evadatul deși este de datoria oricărui deținut să încerce acest lucru -, și nu gardianul care avea sarcina pazei, sistemul penitenciar cîștigă astfel un plus de siguranță, inexistent în țările
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
comunitar în anumite medii, schimbîndu-se viziunile naționale privind criminalitatea cu unele regionale, cu trimitere directă la responsabilitatea unor decidenți locali. De mare semnificație sînt și indicatorii privind starea civilă a arestaților, atît la intrarea în închisoare, cît și la momentul părăsirii ei. Căci în arest se produc schimbări în statutul marital al persoanelor. Probabil că numărul divorțurilor e mai mare decît numărul căsătoriilor care au loc în timpul executării pedepsei. Că închisoarea afectează familia deținuților este un lucru de mult știut. Dar
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
regulamentelor etc. Fiecare angajat poate fi acuzat oricînd de neglijență și poate fi sancționat cu blam, avertisment, retrogradare, declasare, mutare disciplinară, suspendare, destituire sau chiar condamnare. Administrația centrală prezintă anual situația acestor sancțiuni aplicate la sute de salariați, precum și situația părăsirii sistemului: între 5 și 7% din angajați pleacă în fiecare an (în parte prin pensionări, dar cei mai mulți prin demisii) și un număr aproape dublu suportă diverse pedepse. Acest fapt creează o adevărată fobie în ce privește insecuritatea, determinînd o mai puternică înclinare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lucru sau dacă îndeplinesc criteriile legale (să nu fie infirmi, bătrîni, bolnavi, arestați preventiv, recidiviști sau condamnați pentru fapte grave și cu pedepse de 20 ani sau pe viață). Această iresponsabilitate managerială este justificată de teama producerii unor evadări sau părăsiri ale locului de muncă (fapte pentru care sînt pedepsiți angajații, de la simplul gardian la comandant), de teama ca munca să nu fie considerată degradantă de către unii jurnaliști interesați, precum și prin fluctuația mare de arestați. În fapt, patronii unor firme care
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
alte medii militare, unde soldații sînt scoși la muncă la construcția caselor comandanților sau la firmele unor indivizi aflați în tot felul de complicități cu conducerea instituțiilor. Legală sau nu, munca este solicitată de tot mai mulți condamnați, pentru că permite părăsirea celulelor și contactul cu tot felul de persoane civile, care îi pot ajuta uneori benevol, dar de cele mai multe ori contra cost să obțină o serie de bunuri sau informații prețioase: un pachet de țigări, de cafea, un ziar, uneori chiar
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
chiar un loc de muncă după liberare. În plus, scoaterea la muncă se soldează cu reducerea unor zile de pedeapsă, favorizînd astfel eliberarea înainte de termen, iar plata unei treimi din salariu permite acumularea unei sume de bani utile în momentul părăsirii închisorii Din aceste considerente, unele penitenciare au acceptat trimiterea la muncă a cît mai multor arestați. La Iași, de pildă, aproape jumătate din deținuți sînt scoși la munci în exteriorul închisorii, restul fiind fie bolnavi, bătrîni, recidiviști sau periculoși, fie
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
carapacea mutuală (prin anestezierea tuturor emoțiilor și neglijarea corpului). De-abia apropierea eliberării revelează valoarea timpului pierdut, teama de viitor împingîndu-i, în sfîrșit, spre căutarea unor soluții onorabile de reintegrare în comunitate. Jumătate din ei nu le găsesc nici după părăsirea închisorii, revenind la ea chiar cu un sentiment de ușurință, deoarece au învățat să se descurce în ea mai bine decît în afară, putînd obține în interiorul zidurilor tot ceea ce dincolo societatea le-ar da doar pe baza unor reguli de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a lăsat să nădăjduiască. Făgăduințele umanismului nu au fost ținute. Omul încearcă o oboseală imensă și e cu totul gata să se sprijine pe orice fel de colectivism, în care ar dispărea definitiv individualitatea omenească. Omul nu-și poate îndura părăsirea, singurătatea... Revoluția franceză, pozitivismul, socialismul și închisoarea sînt în același timp consecințele umanismului ca și simptomele sleirii puterii creatoare a acestuia". 232 Citat de pastor profesor Lucian Cristescu, "Religie în penitenciar?", în Revista de Știință Penitenciară nr. 1(5)/1991
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
privind neutralitatea României. Evoluția vieții politice interne și internaționale l-a condus pe istoric la ideea necesității revenirii sale și a adepților săi în PNL, care s-a produs în ianuarie 1938. Revenirea la matcă, mult mai puțin obișnuită decât părăsirea unor partide, a fost prezentată, împreună cu activitatea "georgiștilor" în anii 1939-1940, pe baza unor surse arhivistice inedite. Concluziile ample ale lucrării sintetizează clar principalele rezultate ale unui demers științific reușit, întemeiat pe bibliografia problemei adusă la zi, pe presa vremii
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
atitudinea luată de Partidul Național Liberal în chestia distrugerii actului de la 4 ianuarie și soluțiunii ce a dat chestiunii constituționale" 84. Gheorghe Brătianu a refuzat și a explicat că "menținerea actului de la 4 ianuarie, după proclamarea Maiestății Sale Regale, înseamnă părăsirea expectativei [declarate de conducerea PNL] și intrarea în plin conflict cu Coroana"85. Pentru că PNL nu a acceptat Restaurația, iar tânărul Brătianu a refuzat să se solidarizeze cu această poziție, Vintilă Brătianu l-a exclus din partid pe nepotul său
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
matură chibzuință toate evenimentele petrecute, mi s-a părut că există o flagrantă contrazicere între o atitudine de prudentă expectativă și declarația ce mi se impune, deoarece menținerea actului de la 4 ianuarie 1926, după proclamarea Majestății Sale Regelui, înseamnă tocmai părăsirea acestei expectative și intrarea în plin conflict cu Coroana, de care Partidul Național Liberal a fost întotdeauna atât de strâns legat. Spre a evita discuțiuni și incidente pe care aveam întemeiate motive să le bănuiesc penibile, am crezut că este
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
au cunoscut-o și aplicat-o, iată ceea ce conștient ori inconștint reclamă toate clasele sociale [...]". ("Mișcarea", nr. 111, 7 aprilie 1931.) Congresul nostru Declarațiile d-lui Gh. I. Brătianu Izbânda noastră [...este] de a fi adus Partidul Național Liberal la părăsirea unei atitudini de învrăjbire națională, aceea de a fi menținut neînchinat și mândru, numele și steagul partidului, pe care alții l-au plecat unei vremelnice oportunități. Încheiem astăzi o nouă etapă a drumului nostru: redăm partidului care a proclamat în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
elementelor celor mai distinse ale învățământului primar să capete o cultură universală. 2. Salarizarea echitabilă a corpului didactic primar, de stat, nu poate fi lăsată nici măcar în seama comunelor, deoarece mare parte din ele neavând mijloace suficiente ar lăsa în părăsire învățământul primar declarat de Constituție obligatoriu și gratuit. PNL crede că învățătorimea trebuie salarizată mai bine decât ceilalți salariați din comune: perceptori, șefi de post. PNL socotește necesară înființarea gradului de învățători, institutori și profesori secundari agregați. Înaintarea la acest
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a cedat rupându-se de ax. Și-a dat seama că eu nu știu nimic, faptul petrecând-se în ultimii metri de rulare, când, având motorul în plin (motor de Mess. 109G de 1450 CP) și în pline trepidații înainte de părăsirea solului, nu-mi puteam da seama de nimic. Dimpotrivă, eram liniștit când, dând comanda de escamotare a trenului de aterizare, acesta a funcționat normal, cele două becuri verzi de control aprinzându-se. Era suficient ca cedarea roții să se producă
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
alte procedee era realizată în vederea cultivării, dar și a creării de pajiști pentru animale. H.H. Stahl consemnează numele dat culturilor de cereale ce se succedau pe un loc despădurit prin foc (numit runc): prosie, răsprosie și samulastră. Faza finală, după părăsirea culturii, era aceea în care locul despădurit devenea pășune pentru animale. Apoi, când mlădițele se înmulțeau, terenul era părăsit, iar pădurea își reintra în drepturi (Stahl, 1998, vol. I, 248-254, 272-278). Această tehnică a dat naștere atât în regiunile rusești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
fundamentală, a acesteia. Ea poate confirma datele inițiale sau, dimpotrivă, le poate anula. Individul poate împărtăși valorile organizației, se poate regăsi în ele, sau poate constata că îi sunt total străine, existând în acest caz fie riscul izolării, fie al părăsirii organizației. În ceea ce ne privește, putem remarca faptul că, la nivel general, cultura organizațională împrumută comportamentul individualităților, reacționând ca un "individ colectiv" ce încearcă să-și afirme trăsăturile pozitive ale propriul eu, să manipuleze. Din acest considerent, optăm pentru definirea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
timpurile, autorul Desperado se crede un curent în sine. Dislocare Autorul Deseprado poate fi recunoscut după încercările repetate de a trece de la o geografie la alta, de la o vârstă la alta, de la un mediu la altul, în general. Trecerea, călătoria, părăsirea și naufragiul, descoperirea insulei, sunt inevitabile pentru acești scriitori neliniștiți și însetați de inedit. Consecința faptului că mereu pribegesc, operele Desperado sunt inundate de o nevoie acută de acasă, de un sentiment de dezrădăcinare. Unii autori vin în literatura britanică
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
fost tare bolnavi la douăzeci și ceva de ani și, în vis, revăd vina și neputința de atunci. Visez urât și despre bărbații din viața mea. Din felurite motive. De fapt și acolo e vorba, în fond, tot de vinovăție, părăsire, indiferență, îndepărtare. Cred că poezia mea se dezvăluie pe sine. Mi se dezvăluie mie mai întâi, din negură, din noapte, din umbra lăsată de mine peste ea. Mi-ar plăcea să împărtășească și lectorul această descoperire neașteptată. Cred că ceea ce
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în calitate de limbaj pur denotativ, este cel mai potrivit pentru stabilirea unui punct de referință în descrierea celorlalte limbaje. Limbajul matematic, susține autorul, este singurul "în care se poate da un criteriu riguros de delimitare a aspectului denotativ și în care părăsirea funcției denotative pune sub semnul întrebării însăși rațiunea de a fi a limbajului matematic"83. Expresie a gândirii abstracte și obiective, limbajul științific are ca scop aproprierea realității din perspectivă științifică. În vreme ce limbajul politic operează în spațiul opinabilului, limbajul științific
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
P. Bicer, Evenimentul, 1991; - “Prin expoziții”, Gloria Lăcătușu, Opinia, Nr. 253, 11 ian., 1991; - “Curier plastic”, P. Bicer, Evenimentul, Nr. 37, 17 iul., 1991; - “Arta naivă, arta fericirii?”, V. Ciucă, Opinia, Nr. 273, 8 febr., 1991; - “Arta plastică neprofesionistă - În părăsire”, Gh. Matei, Opinia, Nr. 448, 1991; - “Naivii I”, “Naivii II”, I. H. Ciubotaru, Opinia, Nr. 793, 23 febr., și Nr. 800, 4 martie, 1993; - “Saloanele Moldovei - III - Arta naivă”, I. H. Ciubotaru, Forum cultural, Buletin de informare al Inspectoratului pentru
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
au pornit dintr-un stadiu de așezări temporare numite, ,odăi” (precum Odaia Cioara, ce a înglobat apoi satul Chișcăreni) sau,,metocuri”( satul Mitoc). De la sfârșitul sec. al XIX-lea se înregistrează un fenomen invers al populării, populația manifestând tendința de părăsire a vetrelor izolate si de formare a unor sate noi, de împroprietărire, în apropierea drumurilor principale, prin aceasta reducându-se dispersarea . E cazul satului Iazu-Nou (1887) și Chișcărenii Noi (1876). Mișcările țărănești și măsurile administrative- financiare cauzate de acestea au
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
sunt reactualizate. Procesul continuă, soldându-se finalmente cu legarea tot mai strânsă a individului de profesie; există, Însă, și posibilitatea George-Ștefan COMAN 37 ca datorită stagnării sau regresiunii În plan motivațional să apară efecte contrare: insatisfacție, slabă integrare, tendința de părăsire a locului de muncă. Cercetările practice au evidențiat faptul că la nivelul grupului, trebuințele și motivațiile individuale se subordonează În mai mare sau mai mică măsură trebuințelor de grup, indivizii tinzând să-și plaseze aspirațiile și performanțele În jurul mediei grupului
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
32 Abraham H. Maslow, Motivation and Personality, 1970, New Port Richey, FL, U.S.A Aot Stimă Apartenență Siguranță Fiziologice Autorealizare George-Ștefan COMAN 37 ca datorită stagnării sau regresiunii În plan motivațional să apară efecte contrare: insatisfacție, slabă integrare, tendința de părăsire a locului de muncă. Cercetările practice au evidențiat faptul că la nivelul grupului, trebuințele și motivațiile individuale se subordonează În mai mare sau mai mică măsură trebuințelor de grup, indivizii tinzând să-și plaseze aspirațiile și performanțele În jurul mediei grupului
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și la realizarea imitației. Imitația presupune introducerea În spirit a unei idei streine; ea este o schiță de creație, o creație de leneș sau de neîndemânatec. Ca și invenția, ea presupune tendințe preexistente nesatisfăcute. Imitația cere un efort intelectual pentru părăsirea unor idei preconcepute, rod al invidiei sau sentimentelor rezultate din complexul de inferioritate. De aceea, nici imitația nu este la Îndemâna oricui. Ea presupune o ruptură cu obișnuința. Numai obișnuința și rutina sunt o repetare uniformă, o „imitație de sine”, care
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]