6,411 matches
-
personale cu acesta 290, fiind ținut să îndeplinească îndatoririle de a crește copilul, educa și pregăti profesional (art.43 alin.ultim C fam.) Modul de exercitare a drepturilor și în ceea ce privește organul competent să dispună modificarea măsurilor cu privire la drepturile și îndatoririle părintești, în cazul divorțului, se face potrivit dispoziției C.fam. și a O.U.G. nr.26/1997 privind protecția copilului aflat în dificultate. Modificarea măsurilor privește copiii menționați la art.1 din ordonanță, a căror părinți sunt decedați, necunoscuți sau
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
fie că minorul are nevoie de îngrijire care nu-i poate fi asigurată în familie (de către părintele la care se găsește), iar celălalt părinte se găsește într-una din situațiile art.98, alin.2, C.fam. (mort, decăzut din drepturile părintești, pus sub interdicție sau din orice împrejurare, în neputință de a-și manifesta voința), competența aparține organului prevăzut de O.U.G. nr.26/1997, respectiv comisiei pentru protecția copilului și celorlalte organe prevăzute de lege, iar nu instanței judecătorești
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
în neputință de a-și manifesta voința), competența aparține organului prevăzut de O.U.G. nr.26/1997, respectiv comisiei pentru protecția copilului și celorlalte organe prevăzute de lege, iar nu instanței judecătorești. Când ambii părinți sunt decăzuți din drepturile părintești, problema reîncredințării minorului revine în competența instanței judecătorești potrivit art.109 C.fam. În cazul încredințării minorului unei terțe persoane sau unei instituții de protecție prevăzute de O.U.G. nr.26/1997, este posibil ca inițial, măsura să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
invers, măsura luată de acest organ din urmă să fie modificată de instanța de judecată. Indiferent care dintre organe a luat măsura de încredințare sau modificare în fapt, ea produce aceleași efecte, iar odată cu măsurile luate de către organul competent, ocrotirea părintească se exercită de către părintele căruia i-a fost încredințat minorul, deoarece, el are exercițiul drepturilor părintești, într-un mod diferit anterior divorțului. Părintele divorțat căruia nu i s-a încredințat copilul nu are asupra acestuia exercițiul pazei și supravegherii, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
care dintre organe a luat măsura de încredințare sau modificare în fapt, ea produce aceleași efecte, iar odată cu măsurile luate de către organul competent, ocrotirea părintească se exercită de către părintele căruia i-a fost încredințat minorul, deoarece, el are exercițiul drepturilor părintești, într-un mod diferit anterior divorțului. Părintele divorțat căruia nu i s-a încredințat copilul nu are asupra acestuia exercițiul pazei și supravegherii, dar are și obligația de a veghea la creșterea, educarea, învățătura și pregătirea profesională a minorului si
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
nu are puterea de a lua măsuri disciplinare și a-i stabili acestuia locuința, nu poate cere înapoierea copilului de la cel care-l ține seama fără drept, potrivit art.103, el poate cere modificarea măsurilor luate cu privire la drepturile și îndatoririle părintești, în condițiile art.44 C.fam. El poate introduce acțiune în justiție prin care să ceară încredințarea copilului aflat la celălalt părinte și poate solicita autorității tutelare să introducă ea însăși acțiunea de justiție pentru decăderea părintelui căruia i-a
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
fam. El poate introduce acțiune în justiție prin care să ceară încredințarea copilului aflat la celălalt părinte și poate solicita autorității tutelare să introducă ea însăși acțiunea de justiție pentru decăderea părintelui căruia i-a fost încredințat copilul, din drepturile părintești (art.109 alin.1 C.fam.). Părintele căruia i s-a încredințat copilul exercită drepturile și îndatoririle cu privire la bunurile acestuia, (art.43, alin.1 C.fam.). S-au exprimat două opinii în această problemă: *Încredințarea copilului unuia dintre părinții divorțați
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
s-a încredințat copilul exercită drepturile și îndatoririle cu privire la bunurile acestuia, (art.43, alin.1 C.fam.). S-au exprimat două opinii în această problemă: *Încredințarea copilului unuia dintre părinții divorțați nu înseamnă că celălalt părinte este decăzut din drepturile părintești, sau minorul nu i-a fost încredințat pe motiv că în acest fel s-ar putea prejudicia dezvoltarea fizică, morală și intelectuală a acestuia. Încredințarea copilului de către instanță unuia dintre părinți divorțați se dispune în interesul minorului și numai dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
că în acest fel s-ar putea prejudicia dezvoltarea fizică, morală și intelectuală a acestuia. Încredințarea copilului de către instanță unuia dintre părinți divorțați se dispune în interesul minorului și numai dacă acest părinte este considerat mai indicat să exercite drepturile părintești. Incredințarea copilului unuia dintre părinți, prin hotărâre de divorț, nu înlătură aplicarea dispozițiilor art.98 alin.2, C.fam., celălalt părinte va exercita aceste drepturi părintești de îndată ce se ivesc situațiile specificate în alin.2, a aceluiași text din C. fam
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
interesul minorului și numai dacă acest părinte este considerat mai indicat să exercite drepturile părintești. Incredințarea copilului unuia dintre părinți, prin hotărâre de divorț, nu înlătură aplicarea dispozițiilor art.98 alin.2, C.fam., celălalt părinte va exercita aceste drepturi părintești de îndată ce se ivesc situațiile specificate în alin.2, a aceluiași text din C. fam., fără a fi nevoie de încredințarea lui unui organ de stat. In unele cazuri redobândirea drepturilor părintești de către celălalt părinte, nu este în concordanță cu interesele
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
2, C.fam., celălalt părinte va exercita aceste drepturi părintești de îndată ce se ivesc situațiile specificate în alin.2, a aceluiași text din C. fam., fără a fi nevoie de încredințarea lui unui organ de stat. In unele cazuri redobândirea drepturilor părintești de către celălalt părinte, nu este în concordanță cu interesele copilului, iar în această situație se procedează, potrivit O.U.G., prin luarea măsurii încredințării minorului în plasament familial, unei terțe persoane ori instituții de ocrotire. Părintele căruia nu i s-
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
situație se procedează, potrivit O.U.G., prin luarea măsurii încredințării minorului în plasament familial, unei terțe persoane ori instituții de ocrotire. Părintele căruia nu i s-a încredințat copilul prin hotărâre de divorț nu redobândește de drept exercițiul drepturilor părintești, dacă părintele căruia i s-a încredințat se află în imposibilitatea de a exercita aceste drepturi, fiind necesară pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să dispună această măsură. În sensul arătat sunt următoarele argumente: Art.44 C.fam., prevede că măsurile
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
la încredințarea copilului luate prin hotărâre de divorț pot fi modificate în cazul schimbării împrejurărilor, de către instanța judecătorească, fără a face distincție în raport de natura acestor împrejurări; hotărârea judecătorească este necesară chiar dacă schimbarea împrejurărilor este moartea, decăderea din drepturile părintești, interdicția sau orice alt fapt care pune în neputință pe părintele căruia i-a fost încredințat copilul să exercite mai departe drepturile părintești; Pentru motive temeinice, instanța de divorț este îndreptățită să nu atribuie nici unuia dintre părinți, copiii, ci unei
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
raport de natura acestor împrejurări; hotărârea judecătorească este necesară chiar dacă schimbarea împrejurărilor este moartea, decăderea din drepturile părintești, interdicția sau orice alt fapt care pune în neputință pe părintele căruia i-a fost încredințat copilul să exercite mai departe drepturile părintești; Pentru motive temeinice, instanța de divorț este îndreptățită să nu atribuie nici unuia dintre părinți, copiii, ci unei a treia persoane sau instituției de ocrotire, ceea ce înseamnă că, până la pronunțarea hotărârii judecătorești, în privința persoanei care să exercite drepturile părintești, ar trece
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
departe drepturile părintești; Pentru motive temeinice, instanța de divorț este îndreptățită să nu atribuie nici unuia dintre părinți, copiii, ci unei a treia persoane sau instituției de ocrotire, ceea ce înseamnă că, până la pronunțarea hotărârii judecătorești, în privința persoanei care să exercite drepturile părintești, ar trece o anumită vreme în care nimeni nu ar avea exercițiul drepturilor părintești, aducându-se atingere intereselor copilului, motiv pentru care acest organ poate dispune, prin ordonanță președințială, încredințarea lui, potrivit art.613 C . proc.civ. * Copilul a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
nici unuia dintre părinți, copiii, ci unei a treia persoane sau instituției de ocrotire, ceea ce înseamnă că, până la pronunțarea hotărârii judecătorești, în privința persoanei care să exercite drepturile părintești, ar trece o anumită vreme în care nimeni nu ar avea exercițiul drepturilor părintești, aducându-se atingere intereselor copilului, motiv pentru care acest organ poate dispune, prin ordonanță președințială, încredințarea lui, potrivit art.613 C . proc.civ. * Copilul a fost încredințat de instanța de divorț unei a treia persoane 291 sau unei instituții de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
măsurile ce urmează a se lua. Părinții sunt interesați și îndreptățiți a cunoaște aceste măsuri și au dreptul de a veghea la educarea, creșterea, învățătura sau pregătirea profesională a copilului, potrivit art.45 alin.ultim.C.fam. Drepturile și îndatoririle părintești cu privire la persoana copilului încredințat de instanța de divorț unei terțe persoane sau unei instituții de ocrotire sunt realizate, prin asemănare cu cazul încredințării copilului de către această instanță unui dintre părinți. Dreptul de administrare, de reprezentare sau de încuviințare a actelor
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
că persoana căreia i-a fost încredințat copilul nu îl va crește așa cum ar trebui, ei pot cere instanței de judecată încredințarea copilului unei alte persoane ori instituții de ocrotire. g) Soluționarea neînțelegerilor dintre părinți cu privire la exercițiul drepturilor și îndatoririlor părintești. În conformitate cu principiul egalității părinților cât privește îndatoririle lor față de copilul minor, măsurile privitoare la persoana și bunurile acestuia se iau de către acestia, de comun acord, potrivit art.98, alin. 1 C.fam. Nici unul dintre părinți nu are mai multe îndatoriri
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
părinți nu are mai multe îndatoriri față de copil decât celălalt părinte. Eventualele neînțelegeri dintre părinți se soluționează de către: A. Autoritatea tutelară rezolvă neînțelegerile potrivit cu interesul copilului (art.99 C.fam.), după ce a ascultat pe părinți cu privire la exercițiul drepturilor și îndatoririlor părintești Din interpretarea acestui text rezultă că autoritatea tutelară este competentă să rezolve neînțelegerile ivite între părinți, fără a nesocoti părerile acestora, dar cărora le poate da sugestii sau le poate face propuneri, dar nu poate hotărî altfel decât în funcție de opiniile
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
a nesocoti părerile acestora, dar cărora le poate da sugestii sau le poate face propuneri, dar nu poate hotărî altfel decât în funcție de opiniile lor. Adoptarea unei alte soluții de către autoritatea tutelară ar însemna să exercite ea însăși drepturile și îndatoririle părintești, ceea ce ar fi contrar prevederilor legale. Anumite situații sunt expres prevăzute de lege referitor la atribuțiile autorității tutelare de a hotărî și altfel de cum socotesc părinții. Legea prevede că minorul este îndreptățit ca, după vârsta de 14 ani, să ceară
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
ceară autorității tutelare schimbarea locuinței, pentru ca aceasta să corespundă învățăturii sau pregătirii profesionale (art.102 C.fam.). În cazul căsătoriei desfăcute prin divorț, măsurile privind copilul se iau de către părintele căruia i-a fost încredințat acesta, deoarece el exercită drepturile părintești cu privire la copil. În situația în care copilul a fost încredințat unei alte persoane decât părinții sau instituții de ocrotire, măsurile cu privire la persoana copilului nu se mai decid de părinți. Numai drepturile și îndatoririle părintești cu privire la bunurile copilului revin părintelui desemnat
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
încredințat acesta, deoarece el exercită drepturile părintești cu privire la copil. În situația în care copilul a fost încredințat unei alte persoane decât părinții sau instituții de ocrotire, măsurile cu privire la persoana copilului nu se mai decid de părinți. Numai drepturile și îndatoririle părintești cu privire la bunurile copilului revin părintelui desemnat prin hotărâre judecătorească prin care s-a pronunțat divorțul.Exercițiul drepturilor și îndatoririlor aparține unuia dintre părinți, fără a mai fi nevoie, în această privință, nici de înțelegerea prealabilă cu persoana sau instituția de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
dintre părinți în caz de divorț, în ceea ce privește contribuția la cheltuieli de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copilului minor (art.42 alin.3 C.fam.). În cazul divorțului, părintele căruia i s-a încredințat copilul exercită cu privire la acesta drepturile părintești, precum și cel caruia nu i-a fost încredințat copilul, are dreptul de a veghea la creșterea și la educarea sa. Instanța judecătorească va decide, odată cu ascultarea părinților, autorității tutelare și a copilului care a împlinit 10 ani, cu privire la îndatorirea părinților
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
mort, prin hotărâre judecătorească (art.16-18 Decretul nr.31/1954), deoarece asemenea hotărâre instituie prezumția că dispărutul a murit la data stabilită prin hotărâre ca fiind cea a morții, iar nu data când hotărârea rămâne definitivă și irevocabila. Problema ocrotirii părintești se pune numai pentru minorii care au fost concepuți în perioada cuprinsă între data morții și cea a rămânerii definitive și irevocabila a hotărârii de moarte, beneficiind de prezumția de paternitate câtă vreme nu a intervenit hotărârea. În cazul copilului
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
În această perioadă, ocrotirea minorului s-a realizat printr-un singur părinte rămas în viață, căruia, în continuare, îi revine ocrotirea și după rămânerea definitivă a hotărârii declarative de moarte, în temeiul art.98, alin.2 C.fam. exercițiul drepturilor părintești revine numai unui părinte, ori de câte ori celălalt se află, din orice împrejurare, în neputință de a-și manifesta voința. În cazul reapariției celui declarat mort și a anulării hotărârii declarative de moarte, părintele recapătă exercițiul drepturilor părintești în privința copilului respectiv. * Decăderea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]