4,121 matches
-
sinelui necesită putere, iar aceasta vine din dragoste și din credință. E clar că respectivii au rămas însă doar cu ritualul podoabelor pe care le poartă (la propriu). Dragostea adevărată e atît de profundă încît seamănă cu indiferența, dar ca păstor trebuie să-i iubești pe toți. Pînă și un copil e mai înțelept. Înainte de a fi ortodox, sunt creștin și m-am săturat să văd cum niște popi sfîrtecă în continuare trupul Mîntuitorului. În calitate de creștin, vreau înapoi trupul Mîntuitorului, întreg
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
pragul adoles cenței"57, "despre care îmi vorbise odată, cu vagi amintiri, moș Ion Rotariu, țăran ipoteștean, venind din anii poetului"58. Insist a nu se trece cu vederea peste alt informator, pe care-l pretinde autorul: "Moș Costache Gireadă, păstorul, trecut nu demult în lumea drepților, care copilărise cu poetul și care știa a-ți povesti multe din isprăvile ciudatului băiet al conului Gheorghieș"59. Luîndu-i de martori pe acești doi bătrîni, autorul vrea să ne convingă că minciuna scornită
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și, pe cât se pare, nelocuit; ajunge, astfel, într-o lume a alterității primejdioase, într-un spațiu-limită unde își va afla moartea (va muri devorat de un urs), dar unde va triumfa și viața: fetița părăsită va fi găsită de un păstor care o va adăposti în coliba lui și o va crește ca pe o fiică. De-a lungul întregii scene (scena 3, actul III), viața și moartea își dau mâna într-o relație comună cu supranaturalul, cu unele puteri potrivnice
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
lui și o va crește ca pe o fiică. De-a lungul întregii scene (scena 3, actul III), viața și moartea își dau mâna într-o relație comună cu supranaturalul, cu unele puteri potrivnice sau protectoare ce depășesc oricum umanul. Păstorului, de pildă, i se prezisese de către zâne că se va îmbogăți și iată-l acum descoperind copilul de viță regească. Pentru Antigonus, întâlnirea cu sălbăticia, cu moartea violentă, este și întâlnirea cu o fantomă. Căci, cu puțin timp în urmă
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
vreme oamenii produceau doar atât cât aveau nevoie pentru consumul propriu, nu exista o nevoie presantă de dezvoltare a relațiilor intercomunale. Așadar, într-o formă embrionară, relațiile internaționale au devenit necesare doar după realizarea primei diviziuni majore a muncii între păstori și agricultori, când a devenit disponibil un surplus de mărfuri ce puteau fi schimbate pentru alte produse sau puteau fi comercializate. Pe lângă schimbul de mărfuri, au generat relații intercomunale și amenințările din exterior, mai ales războaiele de pradă. În decursul
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
Logos. Logos, Însemnînd multe lucruri În grecește, inclusiv „cuvînt” și „rațiune”, avea În filozofia și În știința contemporană greacă semnificația de fațetă a minții divine, de forță creatoare și structurantă a universului. Cu toate că În unele scrieri creștine timpurii, cum este Păstorul din Hermas, Cristos este identificat cu Sfîntul Duh și apare În ipostaza unui Înger (9.12.6.-8), cristologia Logosului, cunoscută și drept cristologia „Înaltă”, devine pe la Începutul secolului al II-lea mai influentă decît toate alternativele ei. Nu toate
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
legea răzbunării și a urii („ochi pentru ochi”). El acumulează toate atributele unei ființe inferioare, nu Însă rele: lăudăroșenia, lipsa de omnisciență sau omnipotență, bravada și dorința de publicitate. Hotărît lucru, Dumnezeul lui Israel, conturat prin contribuția multor generații de păstori seminomazi dintr-un trecut Îndepărtat, nu era făcut să fie măsurat cu raționalismul rece al lui Marcion și nici cu lipsa de rafinament filozofic a acestuia. Căci, dacă ar fi fost ceva mai subtil, Marcion ar fi ajuns firește la
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
horn; hotel; hoții; iar; izolare; izolat; izolație; început; închis; îndemn; îndrumător; înghesuit; îngust; întins; joacă; jocuri; lac; limită; liniște; lipsuri; loc de odihnă; locuința; locușor; lungă; maci; masă; mea; mic; mort; moși; nașpa; neagră; neglijentă; nesigur; odihnă; papură; paznic; părăsită; păstor; păstori; pepene; pepene roșu; pepene verde; pepeni; picnic; plăcintă; plăcut; poiana; poveste; prizonier; protecție; pui; puiului; pustietate; pustnic; rară; rece; rustic; salvare; sare; sălaș; sălbăticie; săracă; săraci; sărăcăcioasă; scară; siguranță; simplitate; solitudine; spațiu mic; stană; stele; de la stînă; din stuh
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dezgust; diaree; drob; Dumnezeu; fiert; ființă; frumusețe; Gigi Becali; gras; la grătar; grijuliu; groază; imaș; indiferență; inel; isteț; iubire; mare; miel; mieluț; mirositor; moale; mor; mort; negru, zburdă; neobrăzat; nevinovat; noroc; oaie mică; ofrandă; oiță; oricînd; osîndă; pajiște; parte; pască; păstor; pășuni; nu-mi place; plăcere; post; prost; pur; revelion; sacru; sărbători pascale; Sfintele Paști; sfînt; simplitate; suflet; șașlîc; tandrețe; tăia; tinerețe; tînăr; turc; umil; urs; vacă; vale; vegetarian; viață; vie; vin; vînăt; voie; zburdalnic (1); 779/155/61/94/0
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
împotriva universului și împotriva mea. Dar și ca să exult în felul meu” (I, 281). Prin urmare, neputința de a-l întâlni pe Dumnezeu își arată colții. Cioran, care are „toate infirmitățile unui profet” (I, 17), știe, în același timp, din Păstorul lui Hermes, carte scrisă către anul 140, că „Rugăciunea omului trist nu are niciodată forța să se înalțe până la altarul lui Dumnezeu” (II, 351). Or, Cioran cultivă tristețea: „Am fost multă vreme îndrăgostit de tristețe, deci în stare de păcat
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
o muzică bisericească cu chiloții ăștia...! Preotul: Cu tine, băiete, e greu să se-nțeleagă omul... Octav: Sînt și eu, părinte, o oaie rătăcită... Preotul: Și cît crezi că ai s-o duci așa...? Octav: Păi... pînă m-o găsi păstorul... N-am un păstor să mă caute... Preotul: Pînă la urmă o să-ți găsești și tu păstorul tău... și-o să te găsească...cu voia Domnului... Octav: Asta aștept și eu, părinte... să mă găsească... să mă declare oaia cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
chiloții ăștia...! Preotul: Cu tine, băiete, e greu să se-nțeleagă omul... Octav: Sînt și eu, părinte, o oaie rătăcită... Preotul: Și cît crezi că ai s-o duci așa...? Octav: Păi... pînă m-o găsi păstorul... N-am un păstor să mă caute... Preotul: Pînă la urmă o să-ți găsești și tu păstorul tău... și-o să te găsească...cu voia Domnului... Octav: Asta aștept și eu, părinte... să mă găsească... să mă declare oaia cea mai valoroasă... și să mă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Sînt și eu, părinte, o oaie rătăcită... Preotul: Și cît crezi că ai s-o duci așa...? Octav: Păi... pînă m-o găsi păstorul... N-am un păstor să mă caute... Preotul: Pînă la urmă o să-ți găsești și tu păstorul tău... și-o să te găsească...cu voia Domnului... Octav: Asta aștept și eu, părinte... să mă găsească... să mă declare oaia cea mai valoroasă... și să mă cumințesc. Preotul: Mda...! (către gropar) Și tu? Ți-ai găsit locul unde să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și în care spuneai tu despre mine că țin ascunse în beci... două arme... și că cresc porumbei spioni... Îți amintești? Gh. P. unu: (în pragul amuzamentului, totuși stingherit) Da..., îmi amintesc... Gh. P. doi: Bun... Și-atunci, la cererea păstorului nostru cu ochi albaștri, am scris și eu despre tine că ai un băiat în America, și că și tu crești... cocoșei... dar nu spioni, ci de aur... Gh. P. unu: Păi despre băiatul din America știa omulețul nostru... Gh.
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
m-am internat în spital... Gh. P. unu:...Și credeai, ca struțul, că numai tu știai că te internaseși ca să scapi de rol... Dar știa tot teatrul..., și dacă știa tot teatrul... Gh. P. doi:...înseamnă că știa toată lumea..., inclusiv păstorul nostru cu epoleți..., care mi-a zis: tovarășu' actor, n-ai făcut bine că ai refuzat rolul ăla..., care..., înseamnă că sfidezi cultura noastră socialistă...; nu-i bine; s-ar putea să fiți sancționat... pe linie de partid... și profesională
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cum se întâmplă înainte de ploaie."387 Un astfel de ritual exista la romani când, la sărbătoarea numită Caianus, vestalele aruncau păpuși ("Aragaei") în Tibru, cu scopuri magice, iar în tradiția frigiană, la mare secetă, se înmormânta imaginea de lut a păstorului Attis, îndrăgostit de zeița-mamă, Cybele.388 Ca liant între lumea pământească și lumea de dincolo, apa devine o ofrandă pentru sufletele morților, mai ales, în Sâmbăta morților sau la Moșii de Vară, de dinaintea Duminicii Mari. Peste tot în Bucovina, în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Mercur, Marte era considerat un vestitor al răsăritului Soarelui, priveghetor al somnului și simbol al luptei războinice. În Evul Mediu, cocoșul era purtat de armatele de uscat, pentru a le da de veste schimbarea santinelelor, practică regăsită la stânele tradiționale, păstorii români urcau la munte și cocoșul cu găinile, pentru a le vesti timpul, dar având și rol apotropaic. Astfel, în concepția arhaică, datorită darului său de a cânta în momente de cumpănă ( de exemplu, la cumpăna nopții), cocoșul este pus
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mitică și de sensibilitate metafizică (cu puncte de tangență cu poezia expresionistă) - construirea viziunii poetice pe repere ale unui univers existențial rustic, bucolic (plai natal, natură umanizată/sacralizată, spațiu originar/spațiu matrice al românismului etc.) - idealizarea modelului uman rustic - țăranul, păstorul, homo religiosus, apostolul, rapsodul - tonalitatea afectivă dominantă: fiorul religios, de sensibilitate metafizică - prezența unor simboluri selectate din planul naturii și al reprezentărilor biblice; motive literare legate de rituri/mituri agrare, pastorale, religioase (semănatul, transhumanța etc.; mituri biblice: Nașterea Pruncului Sfânt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
profund exploatate de politicianul modern în propagandele sale. Evident că intelectualii ar trebui să se țină departe de aceste moduri propagandistice de a fi în social și în politic. În munca lor persuasivă, politicienii moderni luptă pentru reprezentare. Ei sunt păstorii turmelor lor, autoritățile amenințătoare și ocrotitoare, sistemul simbolic asupra vieții cotidiene. Cei care nu se supun stăpânirii Simbolurilor sunt anatemizați! Acest principiu al reprezentării ar fi unul util și eficient dacă nu ar crea atâtea și atâtea fonduri structurale de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pasivismul abject al civililor moderni, spălați la creier de pastoratul tradiției creștine. Guvernarea directă este noua realitate de mâine, dincolo de subconștientul unui pastorat creștin, care proclama liderul și urmarea lui de către turmă drept principii funcționale în politică și în societate. Păstorul și turma lui sunt vechile forme de a mai exercita putere în societăți globalizate de secol XXI, bazate pe comunicare directă, pe moduri directe de a exercita putere. După Tratatul de la Westfalia (1648), statul ca idee și construcție politică în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
la structura statului politic modern, din moment ce ea "împrumută" același regim al puterii, bazat pe lideri (de opinie) și adepți, care să-i urmeze, într-o simbolistică cultural-mentalitară, identitară. De altfel, ideea liderului, a conducătorului provine din tradiția creștină a bunului păstor, a pastoratului, a exercitării puterii într-o formă pastorală. Păstorul și turma sa iată o relație de putere, care se regăsește deopotrivă în statul politic modern și în organizarea societății civile, lasătă în suspensie, în marginalitatea unor proiecte de politică
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
al puterii, bazat pe lideri (de opinie) și adepți, care să-i urmeze, într-o simbolistică cultural-mentalitară, identitară. De altfel, ideea liderului, a conducătorului provine din tradiția creștină a bunului păstor, a pastoratului, a exercitării puterii într-o formă pastorală. Păstorul și turma sa iată o relație de putere, care se regăsește deopotrivă în statul politic modern și în organizarea societății civile, lasătă în suspensie, în marginalitatea unor proiecte de politică modernă. Între o știință a conducerii (reprezentată de păstor) și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pastorală. Păstorul și turma sa iată o relație de putere, care se regăsește deopotrivă în statul politic modern și în organizarea societății civile, lasătă în suspensie, în marginalitatea unor proiecte de politică modernă. Între o știință a conducerii (reprezentată de păstor) și ignoranța față de această știință (turma) s-a format în secolul Luminilor, ideea unei societăți civile drept contrapondere la pastorat. Însă societatea civilă, în structura funcționalității sale, nu a depășit până în prezent starea de mimesis. Ea funcționează prin lideri, principii
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
drept superstiții toate credințele societăților primitive sau tradiționale, uneori pînă și credințele celor de alt rit. Pentru un protestant, de pildă, venerația catolicilor pentru relicve este considerată de ordin superstițios. Pînă și etnologul cade în această cursă cînd, cercetîndu-i pe păstor și pe agricultor, utilizează mult mai des termenul credință decît o face în cazul șoferilor, elevilor, pompierilor, croitorilor, zidarilor și așa mai departe. Un veritabil joc de perspective! Ceea ce a favorizat tendința de a distinge credințele de superstiții a fost
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
al inițierii". Pe Minodora, Vitoria o lăsase în grijă la mănăstire și acum, la întoarcere, trebuia să o ia acasă. Caracterizarea Vitoriei Lipan Vitoria Lipan este un personaj dinamic, multidimensional, arhetipal, care a acumulat experiența milenară a unei lumi de păstori, știe să descifreze semnele și "să citească" oamenii, fiind un bun psiholog. Relevanți sunt "ochii ei căprui în care parcă se răsfrângea lumina castanie a părului, erau duși departe". Trecând printr-un proces de interiorizare , munteanca are un vis, din
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]