3,219 matches
-
subinginer mecanic Ninu Anica - inginer mecanic Ninu Emil Corneliu - profesor limba română Ninu Elena - matematica Niculae Eugeniu - profesor matematică Nicolae Anca - profesor limba română Nicolae Jianu - profesor chimie Ogrinjea Adrian - profesor socio-umane Onofrei Gabriela - profesor matematică Oprea Florina - profesor geografie Păun Mihaela - profesor matematică Petrache Gherghina - profesor geografie Petrache Niculina - profesor franceză Petre Ludmila - inginer mecanic Petisleam Turchean - profesor fizică Pietrariu Daniela - profesor română Pietrariu Dumitru - profesor matematică Pirotici Sile - profesor istorie Pirotici Constanța - profesor istorie Pîslăraș Mariana - profesor religie Popa
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
de tone. Nu am vrut să-mi fac stocuri de lapte, dar aș fi putut. Și încă nu s-a renunțat la cote», povestește omul de afaceri. Să nu uiți de unde ai plecat! În curtea abatorului de la Macea, zeci de păuni, sute de bibilici aleargă liber prin livadă, printre pomi și trandafiri. A făcut un rai aici. Oamenii se minunează. M-am simțit onorat să mă ducă apoi la Olari cu mașina, ca să-i văd mama, o bătrână frumoasă, care mi-
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
părintele Ilarion. Nebunie! Te mănâncă sfinții! - Exorcizarea este un sacrificiu făcut de preot? - Ai urmări mari... Ai bani, dar ce folos? N-ai liniște. Îți bagă dihonie în familie. Ce-ți place mai mult îți ia. Eu am avut opt păuni și toți mi-au murit. Citeam moliftele Sfântului Vasile și mi-au murit odată patru. E luptă mare... - Prigoana comunistă a fost tot un fel de răzbunare a diavolului pentru părintele Ilarion? - Nu, a fost răzbunare contra mai multor popoare
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Inspecțiile făcute de prof. Lucian Pavel nu erau tendențioanse, așa cum procedau alții, cu funcții de îndrumare și control, ci, adevărate ore de îndreptare a cadrelor didactice pre performanțe și culmi profesionale. Împreună cu inspectorul general adjunct al județului Ilfov, profesorul Stelian Păun, cumnat al scriitorului Zaharia Stancu, a organizat un Cenaclu literar al cadrelor didactice, cu ședințe bilunare, care se țineau la Casa Corpului Didactic, din strada Spătarului, aproape de stația de tramvai ”Armenească”. Cenaclul ”Alexandru Odobescu” al cadrelor didactice din juețul Ilfov
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
spălată în roua dimineții abia după ce scapă de creasta Repedii. Un loc mai frumos pentru așezarea unui han nici că s-ar fi putut găsi. Cât despre mușterii, să te ții...Întâi erau cotiugaragiii care cărau lemne și piatră din Păun în Iași. Apoi pe aici treceau chervanele cu mărfuri aduse din porturile Brăilei și Galaților. Pe aici treceau poștalioanele și nu în ultimul rând ctitorii Bârnovei cu suita lor. Se mai știe apoi că domnitorii care veneau de la Înalta Poartă
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
din 1863, hanul se afla sub oblăduirea Mănăstirii Socola. După secularizare, el a trecut în stăpânirea Primăriei Iașilor, care la 23 octombrie 1892 l-a vândut lui Anton Andreescu, de la care, tot prin vânzare, a ajuns la Toader Luca din Păun. Se știe că într-o vreme hanul ajunsese să fie cercetat doar de cărăuși, încât se spunea că este hanul cotiugaragiilor. Toader Luca însă, bun gospodar, îi schimbă înfățișarea, scoțându-l în lume, cum se spune. Și unde mai pui
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
peste calcarele descrise de primul geolog român, Grigore Cobălcescu, într-un raport înaintat primarului Iașilor la 28 iunie 1884, pentru că se preconiza alimentarea orașului cu apă din sursa Repedea. Depășim grotele, traversăm șoseaua Iași-Vaslui și am intrat deja pe drumul Păunului. Pașii ne conduc în celălalt capăt al satului, unde ne întâmpină câțiva brazi care par să străjuiască acel loc de la începuturile lumii. N-o fi chiar așa, dar cred că erau prezenți pe când s-a zidit mănăstirea vameșului Păun. Despre
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
drumul Păunului. Pașii ne conduc în celălalt capăt al satului, unde ne întâmpină câțiva brazi care par să străjuiască acel loc de la începuturile lumii. N-o fi chiar așa, dar cred că erau prezenți pe când s-a zidit mănăstirea vameșului Păun. Despre acest vameș, istoria pomenește încă pe la 15 mai 1666, dar despre ctitoria lui abia la 9 februarie 1671, când Methodie, arhiepiscopul Țarigradului, a hotărât ca mănăstirea Clatea a lui Păun, mare vameș al Țării Moldovei închinată de către ctitor la
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
că erau prezenți pe când s-a zidit mănăstirea vameșului Păun. Despre acest vameș, istoria pomenește încă pe la 15 mai 1666, dar despre ctitoria lui abia la 9 februarie 1671, când Methodie, arhiepiscopul Țarigradului, a hotărât ca mănăstirea Clatea a lui Păun, mare vameș al Țării Moldovei închinată de către ctitor la Mănăstirea Patruzeci de Sfinți de la Athos, să devină stavropichie patriarhală...Un document datat 1 sept 1671-10 august 1672 spune că Gheorghe Duca voievod a dăruit Mănăstirii Clatia din Codrul Iașilor, zidită
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
vameș al Țării Moldovei închinată de către ctitor la Mănăstirea Patruzeci de Sfinți de la Athos, să devină stavropichie patriarhală...Un document datat 1 sept 1671-10 august 1672 spune că Gheorghe Duca voievod a dăruit Mănăstirii Clatia din Codrul Iașilor, zidită de Păun vameșul, o bucată de loc domnesc din codru și alta dintre Valea lui Pătrașco și Tomești, indicând și hotarul acestora. Ei, acum vine dilema. La 2 august 1685, Constantin Cantemir voievod a întărit Mănăstirii Sf. Ioan Zlataust stăpânirea asupra moșiei
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Iași,...cu moșiile de la Prisăci...și cu viile de la Dealul Brindzii și cu tot locul și cu tot vinitul... însă aceste moșii și vii mai denainte vreme le-au fostu dat Duca vod(ă) danii la măn(ă)stirea lui Păun care s-au răsipit și apoi răsipindu-să acea măn(ă)stire, Duca vod(ă), văzându că n-a hi poman(ă), au luat aceste moșii și le-au dat la această sv(â)ntă măn(ă)stire ce mai sus
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
au apucat a faci dires călug(ă)rilor pe aceste moșii precum au și ispisoc de întărituri de la Dumitrașco vod(ă)”. Din tot ce am spus până aici, lucrurile ar părea clare. Să mai adăugăm că la 1 august 1672 Păun vameșul, făcându-și diata, spune : „Descălicat-am și noi o m(ă)n(ă)stire în Bucium, la Piatra cea Mică, ce se chiami Clatie” dându-i „sate,moșii și vii și alte fialuri de bucate: stupi, vite...” Urmărind însă
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
cine a dijmuit viile din Dealul Brinzei și viile din Bucium; călugării mănăstirii Clatia sau cei de la Sf.Ioan? Șetrarul Zbierea răspundea: „Acestu loc Buciumi au fost sat domnesc, și la domnie măriii sale Ducăi vodă, a doua domnie...fiindu Păun vamăș și făcându o mă(nă)stire în Dealul Brândzii la Clatie și Duca vodă au dăruit acest loc Buciumi...lui Păun vamășul, și Păun au datu acestu loc acei mă(nă)stiri... anume Clatii...într-ace vară...s-au
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Acestu loc Buciumi au fost sat domnesc, și la domnie măriii sale Ducăi vodă, a doua domnie...fiindu Păun vamăș și făcându o mă(nă)stire în Dealul Brândzii la Clatie și Duca vodă au dăruit acest loc Buciumi...lui Păun vamășul, și Păun au datu acestu loc acei mă(nă)stiri... anume Clatii...într-ace vară...s-au dus și Păun din țară... și s-au pustiit și mă(nă)stire...” Oricum am lua lucrurile, această mănăstire nu a avut
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
au fost sat domnesc, și la domnie măriii sale Ducăi vodă, a doua domnie...fiindu Păun vamăș și făcându o mă(nă)stire în Dealul Brândzii la Clatie și Duca vodă au dăruit acest loc Buciumi...lui Păun vamășul, și Păun au datu acestu loc acei mă(nă)stiri... anume Clatii...într-ace vară...s-au dus și Păun din țară... și s-au pustiit și mă(nă)stire...” Oricum am lua lucrurile, această mănăstire nu a avut viață lungă... Din
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
făcându o mă(nă)stire în Dealul Brândzii la Clatie și Duca vodă au dăruit acest loc Buciumi...lui Păun vamășul, și Păun au datu acestu loc acei mă(nă)stiri... anume Clatii...într-ace vară...s-au dus și Păun din țară... și s-au pustiit și mă(nă)stire...” Oricum am lua lucrurile, această mănăstire nu a avut viață lungă... Din pisania bisericii actuale aflăm că aceasta a fost zidită în anul 1812 de către Spiridon Papadopol și soția sa
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
pisania bisericii actuale aflăm că aceasta a fost zidită în anul 1812 de către Spiridon Papadopol și soția sa Ruxandra și că a fost restaurată în 1888. În casa parohială, care a existat în curtea bisericii, a funcționat școala sătească din Păun, între anii 1917 1923. Istoricul bisericii afișat în pridvor spune că după risipirea mănăstirii lui Păun „moșiile au trecut la biserica din satul Dancu Iași; biserică ce nu mai este”. Afirmația este falsă, pentru că în satul Dancu, aparținând de comuna
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
soția sa Ruxandra și că a fost restaurată în 1888. În casa parohială, care a existat în curtea bisericii, a funcționat școala sătească din Păun, între anii 1917 1923. Istoricul bisericii afișat în pridvor spune că după risipirea mănăstirii lui Păun „moșiile au trecut la biserica din satul Dancu Iași; biserică ce nu mai este”. Afirmația este falsă, pentru că în satul Dancu, aparținând de comuna Holboca, nu a existat altă biserică înaintea celei construite acum câțiva ani. Adevărul este că o
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
1541 și demolată în 1903. Nu știu, iubite prieten, dacă nu am abuzat de această dată de răbdarea ta. Dacă am făcut-o știu că tu mă vei ierta. Aștept cu mare interes părerile tale privind nedumeririle privind ctitoria lui Păun. Sunt sigur că vor fi interesante și pline de spiritul tău analitic, ca întotdeauna. XI Așa cum mă așteptam, iubite prieten scrisoarea ta mi a limpezit gândurile. Pentru asta îți mulțumesc. Acum, să încercăm a găsi sămânță de vorbă reînnodând firul
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
profesor de limbă română profesionist deosebit de mare integritate morală și cu un admirabil spirit pedagogic În educarea elevilor.. În anul 1932 devine student la Facultatea de Medicină din lași fiind coleg de generație cu viitoare personalități ale medicini românești: Radu Păun, Gh. Chișleag, M. Diaconescu, G. Petrescu și Marioara Tănăsescu Niculescu. Primii ani de studenție sunt marcați de personalitatea profesorului Gr. Ț. Popa, autoritate anatomica, didact desăvârșit, cercetător de renume european, intelectual În cel mai desăvârșit sens al cuvântului. Personalitatea profesorului
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
subinginer mecanic Ninu Anica - inginer mecanic Ninu Emil Corneliu - profesor limba română Ninu Elena - matematica Niculae Eugeniu - profesor matematică Nicolae Anca - profesor limba română Nicolae Jianu - profesor chimie Ogrinjea Adrian - profesor socio-umane Onofrei Gabriela - profesor matematică Oprea Florina - profesor geografie Păun Mihaela - profesor matematică Petrache Gherghina - profesor geografie Petrache Niculina - profesor franceză Petre Ludmila - inginer mecanic Petisleam Turchean - profesor fizică Pietrariu Daniela - profesor română 21 Pietrariu Dumitru - profesor matematică Pirotici Sile - profesor istorie Pirotici Constanța - profesor istorie Pîslăraș Mariana - profesor religie
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
poetul țăranilor din Scoția, Taras Șevcenko, poetul iobagilor ucraineni. În România, am avut talente vrednice de laudă, cum au fost prozatorul Arghir Parua sau poetul Th. Neculuță, amândoi cizmari. [...] Scriitori ca Henri Barbusse și André Malraux sau, la noi, Ioan Păun Pincio, Traian Demetrescu și A. Toma - sunt oameni care s-au identificat cu poporul". Intelectualii clasici "au născocit faimosul "turn de fildeș" unde sperau să poată cânta până la sfârșitul veacurilor un trecut idealizat sau abstracțiuni prezente". Și pentru a fi
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Geo Bogza, volumul de reportaje literare, Cartea Oltului. Se lansează poeții Cercului literar de la Sibiu și cei de la Albatros, dar proliferează, din păcate, și poezia proletcultistă. Grupul suprarealist, alcătuit din Gellu Naum, Gherasim Luca, D. Trost, Virgil Teodorescu și Paul Păun, e receptat elogios de André Breton. Lui Gellu Naum îi apar în această perioadă (după Drumețul incendiar, din 1936, și Libertatea de a dormi pe o frunte, din 1937) volumele Vasco da Gama (1940), Culoarul somnului (1944), la care se
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în prim plan inconștientul și, prin vocea lui Gherasim Luca, anunță încercarea de a stabili relații umane bazate pe un inconștient colectiv. De aici se naște și preferința pentru tehnica asociațiilor de obiecte incompatibile având la bază simplul hazard. Paul Păun publică, în colaborare cu Virgil Teodorescu și Trost, Diamantul care conduce mâinile (1940), apoi texte în Colecția suprarealistă. Sunt texte scrise mai mult pentru a respecta programul grupului, decât pentru că izvorăsc dintr-un mod de a simți. Se simte introducerea
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Pană, Sașa, 45 Paraschivescu, Miron Radu, 43, 46, 64, 90, 100, 103, 104, 113, 132, 147, 243 parodie, parodic, 18, 37, 97, 166, 173, 178, 180, 184, 185, 186, 197, 200, 202, 203, 209, 217, 218, 220 Pasternak, Boris, 193 Păun, Paul, 43, 44, 50 Păun. Paul Delirul oniric alunecă pe o pleoapă albastră, 44 Pelin, Mihai, 108 Perpessicius, 55, 60, 82, 84, 92, 243 Petică, Ștefan, 112 Petraș, Irina, 37 Petrescu, Camil, 55 Petrescu, Cezar, 50 Petrescu, Dumitru V., 78
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]