3,902 matches
-
asocieri paradoxale de tip suprarealist comportă răsuciri de dicteu automat: Nu gândim îndeajuns: dărăpănați, cu mâinile la spate, cu buzele făcute o rană de țigările care nu se mai termină, pupeze cu un ochi în frunte privind la iapă cum paște... acum își schimbă rochia... din scaunul dentistului, fără guri, omorând cu o paletă musca țețe așezată bâzâind pe o rădăcină: însângerați, ne semețim... iar și iar... că de după perdeaua de fum, afară, o să ne scuipe un leu... Eul auctorial discută
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
în care avea să semene, la toamnă, grâu. După ceasuri de trudă, ajuns la miezul zilei, Ion se opri și se uită spre soarele dogoritor al verii. Se retrase cu boii undeva la marginea vlăstărișului. Îi slobozi, lăsându-i să pască oleacă. Se apucă, apoi, să scoată apă dintr-o cumpănă din apropiere și adăpă vitele. Nădușise, simțind cum cămașa asudată i se lipi de piele. Era leoarcă așa că o scoase și o azvârli îndărăt. Din desagă luă plosca din care
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ne controlăm destinul economic. Am crezut în instituții, gen F.M.I., care acum dezamăgesc profund și realizăm siderați că tre-buie să o luăm de la capăt. Cu cel puțin un deceniu în urmă trebuia să ne dăm seama de pericolele care ne pasc, de faptul că "frenezia debordantă" și "exuberanța irațională" (Alan Greenspan), care cuprinseseră piețele, nu puteau să prevestească nimic bun. Nu puteam fi în siguranță într-o economie interconectată cîtă vreme Japonia, a doua putere economică a lumii, se găsea încă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
pai orfană pruncă/ Peste ochi îți cade părul/ Iar în cap ai flori de luncă". Rămasă orfană, de ambii părinți, credem că ea stătea la vreo rudă. "Giunca", despre care poetul a scris în Erotocrit și pe care ea o păscuse astă vară, pe deal, poate că era singura ei zestre. Fără a face cercetări documentare, biografii lui Eminescu i-au zis de atîtea ori Elena. Pentru Cezar Petrescu, ea era Leana, nepoata pădura rului Pătru Toader Gînj, de la Baisa. Augustin
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
menite să alunge toate relele ce ar putea veni fie din partea unor vrăjitori, fie din aceea a spectrelor celor rămași neîngropați: Vrăjitor să nu te-atingă! Nici o vrajă nu te-nvingă! Și strigoii te-ocolească! Nici un rău să nu te pască! Odihnește-n pace și mormântul Fie-ți lăudat de-ntreg pământul!2 Rugăciune, așadar, pentru o moarte într-adevăr „frumoasă”, neatinsă de hidoșenia putreziciunii și nici de spaima fantomelor ce se întorc chemate de magicieni. Despre alianța ambiguă a iluzoriei
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
vede ceea ce alții nu văd. Înțelegerea presupune înălțime, detașare, profunzime, perspicacitate. Al doilea cânt al poetului ne oferă o imagine: de departe, nu percepem detaliile, însă ele există totuși. Așa cum nu băgăm de seamă, pe o colină îndepărtată, oile care pasc pe versanții înverziți, sau manevrele legiunilor și deplasările lor repezi, nici strigătele lor și vacarmul pe care-l fac, dar care totuși există, tot așa nu surprindem a priori, numai cu ajutorul simțurilor, economia fină și secretă, invizibilă și ascunsă a
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de tot neamul; greșelile și păcatele unuia se răsfrâng asupra neamului întreg. Intimitatea are forme concrete de manifestare: neamurile își fac casele alăturate, dorm în aceeași cameră sau în același pat, mănâncă la aceeași masă și din aceeași strachină, își pasc vitele împreună, își împrumută haine și obiecte din gospodărie, își fac casele la fel, țes același model pe ștergare. Rudenia se manifestă prin proximitate și asemănare, uniformitate, imitație. Odată stabilite, relațiile de rudenie persistă, indiferent de destinul familiei: fostul soț
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
haiduc; Harap-Alb; hipism; iarba; impunător; iute; înalt; îndrăzneală; înhămat; jucărie; lasagna; localitate; lucru; masivitate; măiestate; măiestrie; măiestuos; măreț; măreție; mîrțoagă; mediu rural; melc; mic; mîndru; moarte; mult; muncitor; de munte; murg; mușcă; năzbîtios; neastîmpărat; noblețe; nomad; organe; pace; partener; pasiune; paște; păr; plug; popas; porc; povești; puternicie; rafinament; război; rece; roșu; salam; salvator; sanie; scăpare de nevoi; simplitate; sinceritate; soare; sobă; soț; speranță; spirit; sprinten; stăpîn; suprima; sur; tracțiune; trage; trăsură; trădare; trop; turbat; țigan; țigani; urcă; util; vara; vară; vilă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fuma; de fumat; găini; gaze; gelozie; gîndaci; grădină; grătar; groasă; iepure; iepuri; ierbivor; imaginație; indiferență; insecte; început; înverzire; joc; lapte; libertate; luncă; lungă; matură; Mărie; miros plăcut; mituri; mîncare; mîța; munte; murdară; naturii; niciuna; nostalgie; nutreț; oaie; Olanda; papuc; parc; paște; pășuni; păsării; păscut; pătură; peisaj; pisică; plai; plimbare; plin; poză; puritate; renaștere; savană; sănătate; sănătoasă; scumpă; seninătate; sol; supărare; teluric; teren; tînără; trifoi; tutun; țară; uscat; vacanță; vaci; verzui; veselie (1); 785/161/51/110/0 iarnă: frig (262); zăpadă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a iniția; iscă; istorie; iubită; ivește; a ivi; împlinire; un înger; înmulțire; însufleți; învesti; a lua viață; mame; maternitate; maturitate; mic; miel; minunat; muncește; a muri; nasol; natalitate; necesitate; notă; nou început; nu; nu-i mic; nume; obositor; odată; orice; paște; părinte; perseverență; plînge; plînset; prematur; probleme; prosperitate; provoca; prunci; pruncușori; un pui; puritate; rapid; redă viață; renaște; reproducere; sacrificiu; schimbare; scoate; somn; stea; suferi; superb; suspiciuni; șansă; o nouă șansă; teamă; trăi; a trăi; trăiește; trăiri; trezește; țipă; uh nu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în fiecare zi; instinct; întocmit; inutil; învăța; învățare; învățătură; joc; lege; liniște; loc; mama; mamă; masă; merge; mîndrie; moft; moldovenesc; a doua natură; național; neam; nevoit; nimic interesant; nimic; normalitate; nostalgie; obicei; obiectiv; obsesiv; om; oricînd; ouăle de Paște; pădure; pască; păstra; păstrat; patria; permanent; petrecere; picior; pleca; plictisitor; portofel; posesie; prostie; rar; rea; referat; regiune; regulă; regularitate; repetitiv; revelion; rînduială; ritm; roată; rol; rustic; școală; shopping; simbol; somn; special; sport; stabilitate; stare; stil; străbunei; studiu; superstiție; suport; tendință; ticuri; tradițional
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
gingaș; gospodărie; grasa; ha-ha; iarba; iepure; imaș; India; inteligentă; iubit; juncă; cu lapte; de lapte; lapte, bani; lapte/ Milka; lapte-delicatese; lăptic; legată; lene; leu; liniște; luptă; mamifer; medicină; mică; miel; milky-way; mizerie; moale; mov; murg; natură; neajutorare; neplăcut; ogradă; orătanie; pasc; pătată; pete; picioare; plajă; fosta prietenă; privire; prostie; resturi; roșie; roz; rumegă; sfînt; sîrbu; sursă; sursă de hrană; teacă; tristă; țîță; țîțe; uger; unică; uriaș; urîtă; văcar; vale; viața la țară; viață; vietate; Viorel; vițică; voastră; zbiară (1); 800/154
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
matematica pe computerele lor și pot să pună bețe în roate la un proiect al dracului de bun pentru care toți ne-am rupt fundurile muncind”. 5. „Sunt ținta unui limbaj care include amenințări vagi cu privire la niște pericole care mă pasc în viitor”. Agresorii verbali își conduc deseori atacurile mai degrabă prin ceea ce nu spun, sau spun printre rânduri, decât prin ceea ce spun explicit. Această agresiune verbală implicită uzează de insinuări, de propoziții rostite pe jumătate și aluzii care nasc îndoială
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
mod inevitabil, duc la scăderea productivității noastre; chiar noi am fost atacați verbal. Putem resimți teamă nu numai din pricina incidentului propriu-zis, cât și datorită implicațiilor sale. Va avea oare reputația noastră de suferit atunci când ceilalți vor afla de incident? Ne paște concedierea? Va considera cumva agresorul sau șeful nostru că, din acel moment înainte, suntem o „bună țintă potențială” pentru acest tip de tratament verbal? încercăm să ne punem ordine în propriile sentimente în urma unui incident de agresivitate verbală. Unii dintre
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
-atât de rău acum și-atunci era atît de bine..."! Mai afurisită schemă ca asta, măi Octăvele, n-ai tu... Așa că jos cu degetul din tîmplă și atenția mărită la ce se-ntîmplă pe lîngă noi... Orientare... lipeală... învîrteală... Altfel, ne paște sărăcia. Octav: Nea Matei, dar eu citesc prin ziare că... totul e spre bine... și mergem spre foarte bine...! Matei: Pe dracu! Octav: (ia un ziar) Uite, uite ce scrie aici... că macroeconomia s-a stabilizat... că inflația a scăzut
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
după alții, chiar șase săptămâni."369 În cele mai multe părți ale Bucovinei, în ziua de Sân-Toader, femeile se scoală dis-de-dimineață, până la răsăritul soarelui, înainte "de a-și scoate Sân-Toader caii săi la pășune", se spală pe cap, ca să nu li se pască părul peste an, ci să fie frumos și fin, pentru că numai în acea zi "Cresc cozile fetelor / Ca cozile iepelor", iar "Pletele flăcăilor / Ca coamele cailor".370 În legendele bucovinene 371, baba Dochia, împreună cu fiul său, Iovan Dragobete, din cauza mâniei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vieți: "Lerui leo, / La munte ninge, plouă, / Lerui leo, / La șes pică rouă. / Roua strânsu-mi-s-a, / Din ea făcutu-mi-s-a, / De-un lac iezărel. / Pe margini de lac, / Pascu, mi s-adapă / De-o turmă mieoare, / Pe bot gălbinioare; / Toate că-mi pășteau, / Toate mi s-adăpau; / Una mai bătrână, / A ciutelor mumă, / Ea nici că nu-mi paște, / Nici nu mi s-adapă, / Umblă strejuind, / Streajă de trei părți, / Din gură grăind: / Dar voi ciute multe / Și nepricepute, / Dar voi știți, / Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ea făcutu-mi-s-a, / De-un lac iezărel. / Pe margini de lac, / Pascu, mi s-adapă / De-o turmă mieoare, / Pe bot gălbinioare; / Toate că-mi pășteau, / Toate mi s-adăpau; / Una mai bătrână, / A ciutelor mumă, / Ea nici că nu-mi paște, / Nici nu mi s-adapă, / Umblă strejuind, / Streajă de trei părți, / Din gură grăind: / Dar voi ciute multe / Și nepricepute, / Dar voi știți, / Nu știți, / Că jupân Meluță / Bun cal își hrănește / Și mi-l pregătește. Joi de dimineață, / La
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
corb de sub tine! / Nu sunt cerb pentru vânat, / Nu sunt cerb crescut de-o zi, / Nu sunt cerb crescut de-un an, / Ci sunt cerb crescut de trei ani, / Trei ani lăptișor am supt, / Lăptișor am supt și iarbă-am păscut, / Pe munte , pe pajiște, / Unt am lins când mă hrăneau, / Azi din lacuri am băut, / Din lacurile știmelor, / Nu poți tu să mă ajungi, / Să mă ajungi și să mă prinzi.../ Fugi, fugi, cerbule sur! / Și de fugi tot am
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Vasilco-leo! / Ce-ai mâncat și ce-ai băut / De-mi ești grasă și frumoasă? / Stătuși, Doamne, / De-ntrebași, / Cu tot dreptul spune-ți-aș: / Iată vremea mi-a venit, / Sus la munte m-am suit, / Jir și ghindă mi-am păscut, / Dup-aceea n-am șezut, / Într-o grădin-am sărit, / Mai nimic n-a stricat, / Două-trei verze-am mâncat, / Și românii m-au văzut, / După mine s-au luat, / Românii cu topoarele, / Țiganii cu baroasele, / Prinsu-m-a, tăiatu-m-a, / Mai frumos
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
din numele grec "Ila" care desemna sora soarelui, Ilios 191 se transformă în zână a apelor, în urma propriului sacrificiu făcut pentru restabilirea ordinii primordiale: Umbla, frate, mândrul soare, / Umbla, frate, să se-nsoare / Nouă ai / Pe nouă cai / Care noaptea pasc în rai. Umbla cerul și pământul / Ca săgeata și ca vântul, / Dar toți caii-și obosea / Și potrivă nu-și găsea / Ca sora sa Ileana, / Ileana Cosânzeana, / Ce-i frumoasă ca o floare / Într-o iarnă fără soare. / "Surioară Ileano
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
epitropilor săi, se duse în lume și ajunse într-o poiană la un foc foarte mare, în jurul căruia era un om mare cât un uriaș. Se băgă în cracul nădragului său și mase noaptea acolo. Omul îl însărcină să-i pască oile, dar nu în pădurea Scorpiei, în muntele Porcului Mistreț și în codrul dinspre miazănoapte să nu calce, că viața li se va răpune." ("Iutele-Pământului"227). În unele basme, spațiul-tabu este reprezentat de "camera oprită": Când ajunseră la curțile ei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o junincă. Incepusem să merg și eu cu animalele la păscut, după frații mei mai mari care erau mărișori și mai voiau să scape de corvoada asta, măcar în unele zile, pe timpul vacanței de vară. Ca de obicei, mergeam să pasc vitele pe malul Tecucelului un pârâu care este afluent al Bârladului, râu ce trece, de asemenea, prin Tecuci. In apropiere era Școala agricolă, (Liceul agricol de astăzi) iar vis à vis era atunci o grădină de zarzavat a acestei școli
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
asemenea celor precedente, dar cu mai multă meditație și poate mai gravă, mai metaforic exprimată prin cultivarea simbolului, a alegoriei, a parabolei. "Cerbul invizibil" reprezintă aspirația noastră spre absolut: "unde calcă el nu se cunoaște./ Numai umbra lui în lună paște". Balada "Cerbul invizibil", scrisă în 1962 și publicată în 1974, pare a fi fost cizelată-n timp, pentru că îi lipsește epicul cu desăvârșire. Am mai putea cita "Hercule ridicând cerul pe umeri", "Măria sa puiul de cuc", "Orologiu de gheață", "Don
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
alte începuturi; este o vreme de "Simetrii", o continuă stare de echinox, în care vechimea adâncă se confundă cu prezentul luminos. "Bărbați tineri, vremea îi face urmași bătrâni, cu barbă, pletoși și vagi ca magii, din veșnicie scoși./ Fără harnașamente pasc murgii triști prin iarbă/ Lovind copite-n osul albit și lins de ploi./ Iar pruncii beau din lapte istorii și balade/ În cartea de citire cu umbre de eroi/ Și paginile toate urcate în baricade." Vibrația poemelor lui Al. Andrițoiu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]