3,309 matches
-
însă viața occidentală, având bibiotecă și lachei. [...] Tot ce privește viața aglomerărilor primitive, cu enigmatica lor orânduială instinctuală este de o mare poezie sociologică. Când însă e vorba de a evoca priveliștea siberiană, C. Stere capătă un patos extraordinar. Fără ca paleta să-i fie bogată și vocabularul afară din comun, el are o înfricoșare religioasă de geologicul pur, care-i dă o percepție halucinatorie a singurătăților virgine. G. CĂLINESCU SCRIERI: În voia valurilor (Icoane din Siberia), București, [1916]; Patru zile în
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
ca limba strămoșească,/ Cerbii vin să se adape,/ Porcii... să se bălăcească” (La izvoare); „Despre călăi, mă prind/ Că te întreb, Partid:/ De ce i-ai pus în zid, în loc să-i pui... la zid?” (Zidul Kremlinului). Este la T. o întreagă paletă a atitudinii comice: bonomie și condescendență, ironie, zeflemea, sarcasm și invectivă. Acțiunea de demitizare și demistificare coboară în sfera rutinieră a cotidianului, a familiarului, degradat chiar atunci când pornește de la motive sacre: „Săraci și goi, ca adevărul,/ Ar fi trăit în
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
și otravă (I-II, 1934-1935), culegere de „impresii despre oameni și locuri” reale. T., al cărui umor e o expresie a toleranței joviale, devine neconcesiv în confruntarea cu grobianismul, pedanteria scientistă și erudită, smerenia ipocrită, pocirea limbii, indecența „polemicilor” autohtone. Paleta ironistului se dovedește însă foarte largă, mergând de la înfierarea fără drept de apel (cazul Giorge Pascu) până la bătaia amabilă pe umăr (Șerban Cioculescu, a cărui erudiție, ajunsă în domeniul vinicol, e surprinsă derapând). Aceste „impresii” sunt, în fond, produsele unui
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
de viață, de mai bine. Acest mai bine nu înseamnă neapărat năzuința spre bunăstare materială. În acest caz, numai anumite persoane de o anumită condiție socioprofesională ar fi tentate să plece. Or, lucrurile nu stau așa și asta o dovedește paleta largă de profesiuni pe care o au cei care fug: muncitori, tehnicieni, ingineri, subingineri, profesori, medici. Mă refer la oameni cunoscuți mie, unii dintre ei având chiar o anumită stare materială, ceea ce în România s-ar traduce prin casă și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
arătat cu degetul spre o ferestruică de la coloana centrală. Era de mărimea unei cărți poștale și făcea parte din ușa prinsă de coloană prin nituri mari. Prin ferestruică am zărit un ventilator uriaș montat paralel cu suprafața pământului, ale cărui palete erau acționate de o forță extraordinară. Mi-am imaginat că se folosea forța eoliană pentru a-l pune în mișcare, iar prin învârtirea acestuia se producea curentul electric. — Deci e vântul, am zis eu. Bărbatul a încuviințat. M-a luat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
umane (Pământ și soare, Stele, Vis ultim, Liniști). Subtile acorduri lăuntrice transferă ambianței o melancolie difuză. Sentimentul apăsător al scurgerii timpului (Ornic ascuns), câteva aluzii erotice discrete (Intim, Eva), precum și nostalgia prezentă în câteva picturi naturiste, realizate într-o amplă paletă cromatică (Noapte brumată, Poveste din câmp), transpar de asemenea în poeme. În pofida unor imperfecțiuni formale, versurile cuceresc prin delicatețe și armonie. Autorul este un reflexiv a cărui sensibilitate pendulează între clasic și modern. Un ciclu de traduceri din Baudelaire din
FOCSENEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287060_a_288389]
-
opere și capodopere din alt veac: „Vincent avea un frate/de suflet,-însă Paul/pe căi cu greu aflate,/plecă spre un alt pol,/în țara Noa-Noa/ascunsă și adâncă,/lăsând în urmă-i, gol,/un jilț pe care roua/paletei vangoghiene,/ca lacrima,-ntre gene,/ nu se uscase încă” (Vincent avea un frate...). Volumul Erau ziare, evenimente (2000) aduce o privire ironică asupra presei, dar și asupra lumii care îi dă naștere. În eseistica lui F. se observă aceeași vocație
FOARŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287057_a_288386]
-
pot fi trecute cu vederea. Unele reflecții de la rubricile „Prin ganguri de idei” și „Frondări” sau din alte texte cu asemenea implicații sunt emfatice și redundante (Moartea filosofului, Timpul, ce e timpul?, Emoții sintetice, Afirmații ș.a.), rămânând totuși interesante în ce privește paleta relativ largă a lecturilor ce rețineau atenția tinerilor literatori de la F.: Arghezi, firește, Ștefan Petică, Ovid Densusianu, Ion Minulescu, I. M. Rașcu, Emil Isac, Mihail Cruceanu ș.a., dar și Bergson, Guyau, Remy de Gourmont, Moréas, Rimbaud. În ultimul număr, sub
FRONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287096_a_288425]
-
cu verva și plasticitatea poetului. În Glonțul de calibrul 53 (1999), parțial, și în Turnesol 89 (2002), sunt introduse fragmente de jurnal sau schițe de memorialistică. Noul zid al Berlinului strânge articole publicate între 1990 și 1994, desfășurate pe o paletă tematică diversă: societate, politică, sport. SCRIERI: Puterea sunetului, Craiova, 1977; Noaptea grâului nou, București, 1978; Vara din noi, vara, București, 1979; Inventarul speranței, București, 1981; Viața în limba română, I-II, București, 1982-1988; La bătrânețe, lupii tineri, București, 1983; Lumea
FRUNTELATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287102_a_288431]
-
cum îți place operațiunea aceasta: vei adăuga sensuri; vei adăuga mai ales vibrația emoțională specifică ție.” Peste un an, D. scoate primul volum, Euridice. 8 proze, consemnat de G. Călinescu în „Națiunea”: „nu-i lipsit de grația condeiului și de paletă; clasicitățile sale sunt revopsite în culori vii”. În 1948, intră redactor la „Flacăra”, trece apoi la „Viața românească” (în 1953 ajunge redactor-șef). Publică, în 1948, în „Viața românească” fragmentul Dușmănie care va intra, ulterior, în romanele sale, și Bedros
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
și se citesc cu plăcere, chiar dacă finalul e previzibil. După 1948, producția lui D. scade estetic, pe de o parte, fiindcă scriitorul încearcă să se plieze exigențelor oficiale politico-propagandiste ale regimului, pe de altă parte, pentru că ține să-și diversifice paleta, iar în registrele nou abordate (evocarea pitorească și sfătoasă, fantasticul, straniul) eșuează. Verbozitatea se accentuează, incisivitatea scade, textele sunt fără poantă ori cu poantă slabă. Scriitorul rămâne interesant și lizibil în posteritate mai ales prin primele două volume. E notabil
DANIEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
și/sau reducerea expunerii la risc atât pentru serviciile de asigurare, cât și pentru cele de consultanță. Modelul propus este un model general și cuprinzător care se bazează pe toate elementele prezentate în celelalte modele și care apelează la o paletă mai largă de informații, ceea ce contribuie la dezvoltarea funcției de audit intern. Modelul prezentat mai sus este structurat pe cinci faze după cum urmează: (1) Modelul holistic ERM, faza 1 Modelul grupează la un loc cele trei forțe care influențează o
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
unei intrigi nu atât complexe, cât uneori complicate prin fragmentare sau, mai cu seamă, prin accentuarea elementului dramatic, au dat imaginea unei anumite emancipări față de bariera ideologică. Dramaturgul a continuat pe aceeași linie, dar fără să-și mai poată diversifica paleta de opțiuni scenice, pierzând treptat din altitudine. Următoarele piese reiau cu din ce în ce mai puțin succes problematica dramelor etice care frământă conștiința reprezentanților noii societăți. În condițiile unei liberalizări, fie ea și controlată, dar nu mai puțin vizibilă a climatului cultural, filonul
DORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286837_a_288166]
-
futurist, în linia literaturii de anticipație, confirmă în D. un bun mânuitor al clișeelor de succes. Volumul Ficțiuni pentru revolver și orchestră (1970), introducând figura superdetectivului Teo Celan, secondat (după modelul romanelor lui Isaac Asimov) de un robot, include o paletă ingenioasă de opțiuni narative, bine realizate sub aspectul unui stil alert, condimentat cu subtile tușe de umor. După 1970, elaborează și câteva scenarii de film: Regăsire (1976, în colaborare cu Anca Arion și Gheorghe Robu) și Avaria (1980). O serie
DORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286837_a_288166]
-
normal a planului ultim”, enumeră „temele aferente, împreună cu motivele lor paradigmatice” și notifică „întruchipările lor literare mai cunoscute la scara literaturii române și universale”. A doua secțiune a cărții (Orientări și profiluri) este preponderent analitică, criticul evaluând tipologic și istoric paleta modurilor de exprimare a fantasticului: fabulosul feeric (ilustrat de cărțile populare, dar și de I. Creangă, I. Slavici, I.L. Caragiale, I. Minulescu, Oscar Lemnaru); miraculosul mitologiei autohtone (Gala Galaction, I. Agârbiceanu, M. Sadoveanu, Pavel Dan, Ștefan Bănulescu); fantasticul ca revers
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
C. având tocmai această notă regională, care devine foarte pronunțată în ultimele volume, două dintre ele intitulate chiar Cântece românești (1970) și Cântece oltenești (1977). Apar frecvent poezii închinate ulciorului, covorului oltenesc, portului, oamenilor, câteodată sentimentul fiind de forțare a paletei prin care este semnificată zona respectivă. Aceasta se datorează faptului că atașamentul regional este dus uneori dincolo de limitele admise, unele poezii având o tonalitate fals folclorică, supărătoare. Mai reușite sunt versurile în care referentul geografic apare estompat: „Astă-seară, lume bună
CARIANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
în cadrul metodei simulării). Astfel de intersecții, răsturnări de situații și redefiniri permanente sunt elemente naturale a ceea ce numim metodologie didactică. În metoda exercițiului, acesta din urmă este văzut ca bază a formării unor deprinderi (de la latinescul exersare) și îmbracă o paletă extrem de largă de posibilități de expresie (de la exercițiul reproductiv, care presupune învățarea strictă a unor cunoștințe, până la exerciții care cultivă și dezvoltă creativitatea cursanților). Referindu-se la această paletă largă, Ioan Cerghit utilizează criteriul funcției îndeplinite pentru a alcătui o
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
bază a formării unor deprinderi (de la latinescul exersare) și îmbracă o paletă extrem de largă de posibilități de expresie (de la exercițiul reproductiv, care presupune învățarea strictă a unor cunoștințe, până la exerciții care cultivă și dezvoltă creativitatea cursanților). Referindu-se la această paletă largă, Ioan Cerghit utilizează criteriul funcției îndeplinite pentru a alcătui o tipologie a exercițiilor: avem astfel exerciții introductive, de observare, de asociație, de bază, de exprimare concretă (de la desen la jocurile educative), de exprimare abstractă (pe aria comunicării verbale și
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
câteva deplasări ale expertului, care poate fi astfel implicat). Diaspora talentelor tehnice este adesea denumită ca o brain bank (bancă a forței de muncă înalt calificate) al cărui capital uman este format prin acumularea de talente din străinătate. Țările cu paletă largă de talente tehnice în străinătate sunt: India, China, Rusia, Ucraina, Belarusia, Ungaria, Polonia și altele. Oamenii de știință și academicienii Oamenii de știință și academicienii compun altă categorie a clasei talentelor, legate de talentele tehnice. Ei pot face parte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
vulnerabile fără excepție, suscită totuși interesul ca un spațiu deschis experimentului, publicistica lui are o însemnătate remarcabilă, ca ferment al înnoirii, în circuitul de idei al epocii interbelice. Domnul Aderca e un literat complet și nespecializat. Domnia sa știe să poarte paleta, parfumele, arcul, săgețile și floreta la un loc cu pana; deopotrivă de noi și de agere. Poetul e povestitor, povestitorul e filosof, filosoful e critic. Este greu să acceptăm, după ce l-am cunoscut în varietatea funcțiunilor sale pe domnul Aderca
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
ml de vin, 100 ml de apă și lăsăm să fiarbă, adăugând o foaie de dafin. Cartoful tăiat julien foarte subțire îl prăjim în puțin ulei pe ambele părți dar să rămână rotund ca o foaie de clătită. Luăm cu paleta din cratiță și punem pe hârtie sugativă ( șervețel ) ca să se scurgă uleiul. Într-o tavă mică punem mușchiulețul prăjit peste care punem brânza și măduva tăiate cubulețe mici, apoi dăm la cuptorul încins timp de cinci - șase minute. Între timp
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de porc afumată, costiță afumată și cârnați afumat.Pentru 4 porții folosim câte 400g. din fiecare produs . Se porționează și se fierb în untură sau ulei. Se scoate carnea , în grăsimea rămasă se fac ochiurile . Se servește la farfurie ,o paletă mămăligă , o paletă tochitură , două ochiuri și 50g. brânză .Se servește cu lapte acru sau iaurt . Se poate servi și cu murături. 6.4 ALTE PREPARATE DIN CARNE CABANOS IN ALUAT Foietaj crud, 500 g cabanos, 1 ou, 50 g
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
costiță afumată și cârnați afumat.Pentru 4 porții folosim câte 400g. din fiecare produs . Se porționează și se fierb în untură sau ulei. Se scoate carnea , în grăsimea rămasă se fac ochiurile . Se servește la farfurie ,o paletă mămăligă , o paletă tochitură , două ochiuri și 50g. brânză .Se servește cu lapte acru sau iaurt . Se poate servi și cu murături. 6.4 ALTE PREPARATE DIN CARNE CABANOS IN ALUAT Foietaj crud, 500 g cabanos, 1 ou, 50 g făină Se întinde
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
conversațiilor asociate traumei; evitarea activităților, locurilor sau a oamenilor ce pot aminti de evenimentul respectiv; amnezie în legătură cu o secvență crucială a episodului traumatic; reducerea interesului pentru anumite activități; diminuarea atașamentului față de alții și cristalizarea unui comportament de detașare, alienare; restrângerea paletei de trăiri afective, care conferă alura unei anorexii în plan sentimental; proiecție sumbră în viitor, pe toate planurile (personal, profesional, social). D. Instalarea unei stări perpetue de agitație, care se manifestă în minim două ipostaze, din cele inventariate mai jos
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
aferentă, care la rândul ei determină micșorarea în volum a hipocampului. Această concluzie aduce un spor de lumină și în explicarea fenomenului de degenerare neuronală provocată de stres. Sintetizând, putem preciza că sindromul de stres posttraumatic se individualizează printr o paletă specifică de transformări neuroendocrine, cu predilecție la nivelul axului hipotalamo pituitar-suprarenal, ceea ce se instituie ca o mărturie suplimentară, care sugerează că trauma excede și sfidează capacitatea de adaptabilitate umană în plan biologic și dincolo de acesta. Progresele repurtate în descifrarea aspectelor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]