8,430 matches
-
împreună să conceptualizeze în continuare și să traseze bazele schemei de tratament. Strategii terapeutice Strategii cognitive Această etapă este cea care s-a inspirat în modul cel mai direct din terapia cognitivă standard. După descoperirea modului propriu de funcționare prin intermediul paradigmei cognitive, pacientul consideră schema ca pe o ipoteză de testat mai degrabă decât ca pe un fapt intangibil. Travaliul cognitiv permite tratarea schemei prin intermediul reprezentării emoției mai degrabă decât cu ajutorul emoției însăși, ceea ce permite o gradare a abordării, întărind în
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
crizelor și controlul fazelor simptomatice dar, datorită întreruperii lor înainte de a fi fost abordate „problemele de fond”, ele n-au reușit să împiedice recăderile, situație care generează o stare de insatisfacție la adresa lor. In cadrul unei noi terapii, utilizarea unei paradigme de analiză cum este aceea a schemelor permite definirea problemei sau problemelor țintă și manifestările emoționale, cognitive și comportamentale repetitive care amplifică lamentațiile în general confuze, cu aspect multiform și multifocal ale pacientului. In cadrul efortului comun, terapeutul și pacientul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Micro-armonia. Dezvoltarea și utilizarea modelului idilic în literatură (1996). Cartea a marcat un moment de mutație calitativă pe un fond de continuitate. Un subiect reputat minor, idila, devine trambulina unui salt teoretic și comparatist cu detentă speculativă. Urmărind cu metodă paradigma, destinul și eșantioanele istorice reprezentative ale idilei, autorul expune o lecție despre relația formelor literare (scheme, viziuni, imagini, toposuri mai mult sau mai puțin extinse) cu contextul lor sociocultural, evaluând potențialul mediator al creației între teoretic și politic. Într-una
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
cartea anunță argumentul de unitate al tuturor scrierilor teoretice, comparatistice sau memorialistice viitoare, publicate de teoretician în țară sau peste ocean. Nexul lor formator este legătura ombilicală a intelectualului N. cu Banatul, locul de origine al părinților săi - o veritabilă paradigmă a societății organice. Rolul ei matricial este invocat explicit în volumul publicat în 1994, Arhipelag interior. Eseuri memorialistice (1940-1975). Iradiind asupra scrierilor anterioare și dezvăluindu-le supratema comună, lucrarea este revelatoare pentru luciditatea autoscopică acută a autorului, înclinat constant spre
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
Ea consemnează răspunsul unei conștiințe transilvane în fața unui spațiu radical străin. Transferată în registrul teoretic, diferirea devine o arhitemă a scrierilor publicate după expatriere. Mai întâi în The Taming of Romanticism. European Literature and the Age of Biedermeier (1984). Aici paradigmele creatoare trufașe suferă o progresivă domesticire (Taming). Este examinată simptomatologia proceselor prin care, în Estul și în Centrul Europei, romantismul canonizat (High Romanticism) diferă în raport cu sine. Conform autorului, romantismul și evoluția sa se bazează pe o macroimagine, constituită progresiv de-
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
obiectiv în modul strict cerut de criteriul empiric de stabilire a adevărului. Această argumentație a fost elaborată de către Thomas Kuhn.1 În concepția sa, știința nu evoluează prin respingerea formală a unor teorii acceptate anterior, ci prin abandonarea lor. O paradigmă științifică își stabilește singură problemele de cercetat. În calitate de viziune dominantă, aceasta decide care sunt subiectele stabilite și care se cer investigate în continuare. Ea dictează ce dovezi sunt necesare și ce metode ar trebui folosite în colectarea lor. Paradigma dominantă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
O paradigmă științifică își stabilește singură problemele de cercetat. În calitate de viziune dominantă, aceasta decide care sunt subiectele stabilite și care se cer investigate în continuare. Ea dictează ce dovezi sunt necesare și ce metode ar trebui folosite în colectarea lor. Paradigma dominantă influențează chiar și desemnarea unor evenimente drept anomalii sau poate conduce la ignorarea completă a unor fenomene. Voi da un exemplu: am un prieten care este fizician specializat în particule sub-atomice. L-am întrebat cum putem ști că există
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de detector care ar fi fost, poate, eficient în găsirea de particule Popescu. Procesul științific care dezvoltă în paralel și proiectul și metodele de evaluare ale proiectului este cel puțin curios. După Kuhn, observațiile care sunt incompatibile cu o anume paradigmă teoretică dominantă se acumulează încet în timp. Astfel, teoriile devin tot mai nesatisfăcătoare, tot așa cum o casă veche devine tot mai nesatisfăcătoare atunci când familia crește în mărime sau are nevoi sporite. Pentru a se face mai mult loc noilor membri
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
lumea empirică și prin care vechea complexitate se înlocuiește cu o simplitate mai convenabilă. Noua teorie nu conține în mod necesar cunoștințe sporite. Și nici nu e absolut necesar ca aceste cunoștințe să fie mai avansate. Totuși, în înlocuirea unei paradigme științifice cu o alta, lucrurile care păreau problematice și deranjante în vechea concepție pot fi acum înțelese mai ușor, devenind astfel mai puțin problematice. Ceea ce în vechea paradigmă conducea la completări dificile, capătă acum o poziție centrală, iar problemele anterioare
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
necesar ca aceste cunoștințe să fie mai avansate. Totuși, în înlocuirea unei paradigme științifice cu o alta, lucrurile care păreau problematice și deranjante în vechea concepție pot fi acum înțelese mai ușor, devenind astfel mai puțin problematice. Ceea ce în vechea paradigmă conducea la completări dificile, capătă acum o poziție centrală, iar problemele anterioare sunt rezolvate complet. Ca rezultat al acestei transformări, știința dobândește un model nou și diferit de a interpreta lucrurile, precum și o nouă gamă de proiecte de cercetare și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
capătă acum o poziție centrală, iar problemele anterioare sunt rezolvate complet. Ca rezultat al acestei transformări, știința dobândește un model nou și diferit de a interpreta lucrurile, precum și o nouă gamă de proiecte de cercetare și metode științifice, potrivite cu paradigma reformulată. Urmărind concluzia logică a acestei atitudini științifice ajungem la relativism. Pentru cei care susțin o astfel de poziție extremă, progresul științific real nu există. Știința nu are capacitatea de a spori cunoașterea, ci de a dezvolta concepții consecutive despre
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în acord cu o teorie preferată și tot omul de știință dispune eliminarea sau nu, în funcție de metoda de determinare a dovezilor valide specifică teoriei. Cu toate că testarea ar putea fi una empirică obiectivă, ea se produce, de fapt, doar în limitele paradigmei dominante. Văzută din perspectiva istoriei îndelungate știința, susține relativistul, operează de fapt printr-un ciclu hermeneutic de interpretări și auto-confirmări. Nu există ieșire din acest cerc închis în afară de înlocuirea în bloc a unui ciclu interpretativ cu altul.1 O bună
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
s-au desfășurat între empiriști și criticii lor relativiști. Întrebarea principală este dacă există standarde fixe de probe și evaluări prin care să putem afirma că ceva este adevărat sau fals, și nu doar că este adevărat sau fals conform paradigmei conceptuale pe care se întâmplă s-o acceptăm într-o anume perioadă a istoriei științifice. Pentru unii empiriști, cum ar fi Popper 2, Hempel 3 și Lakatos 4, scepticismul radical a mers prea departe în critica sa, făcând să ne
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și să te plasezi în pătratul relativist - bazat pe convingerea că practicile științei curente sunt cele care ne par plauzibile în acest moment istoric, dictate, în general de forțele conformismului social, și că adevărurile noastre pot fi susținute numai atât timp cât paradigmele dominante își mențin controlul asupra conștiinței noastre. Oricum, se pare că știința evoluează cu precădere în cadrul jumătății inferioare a tabelului prezentat mai sus. Lumea supusă investigării științifice este una constituită din afirmații teoretice construite și propuse de către investigator. Atât pentru
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
pot fi în dezacord referitor la care domeniu anume al cercetării pare să fie mai promițător în a genera rezultate noi și interesante. Știința de calitate nu este întotdeauna și fascinantă. După cum nota Thomas Kuhn, atunci când există doar o singură „paradigmă” dominantă într-o anume disciplină cercetarea se axează de obicei pe observații noi, pe cazuri excepționale și pe alte „operații de reorganizare generală”.1 Ba chiar mai mult, atunci când există abordări teoretice contrastante, dezbaterea dintre ele ia de obicei forma
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și în cele destinate publicului larg, cum sunt broșurile despre Ion Pop-Reteganul, St. O. Iosif, Octavian Goga, G. Bogdan-Duică și alte „figuri ardelene”, publicate în colecții de tipul „Cunoștințe folositoare” și scrise într-un limbaj accesibil și antrenant. În aceeași paradigmă a pedagogiei naționale, a resuscitării și conservării memoriei colective se înscriu profilurile lui N. Iorga, Nicolae Titulescu sau Take Ionescu, compuse cu talent portretistic și căldură a evocării. În centrul tuturor lucrărilor lui N. și conferindu-le omogenitate stau cercetarea
NETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288427_a_289756]
-
socializare; impactul tradițiilor sociologice românești dominante În secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX asupra stilului de analiză și interpretare sociologică din epocă; ruptură și/sau continuitate teoretico-metodologică Între sociologia antebelică și sociologia din perioada comunistă: statutul paradigmei marxist-leniniste; strategii defensive ale sociologilor; reluarea/reinventarea/redefinirea sociologiei după 1989: „căderea” paradigmei marxiste sau adaptarea ei la noile condiții socioistorice; pluralism teoretic sau sincretism teoretic; resuscitarea empirismului?; influența modelelor sociologice occidentale și/sau răsăritene asupra sociologiei românești În diferitele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
jumătate a secolului XX asupra stilului de analiză și interpretare sociologică din epocă; ruptură și/sau continuitate teoretico-metodologică Între sociologia antebelică și sociologia din perioada comunistă: statutul paradigmei marxist-leniniste; strategii defensive ale sociologilor; reluarea/reinventarea/redefinirea sociologiei după 1989: „căderea” paradigmei marxiste sau adaptarea ei la noile condiții socioistorice; pluralism teoretic sau sincretism teoretic; resuscitarea empirismului?; influența modelelor sociologice occidentale și/sau răsăritene asupra sociologiei românești În diferitele sale etape (perioada antebelică, comunistă și de tranziție postcomunistă): direcții de manifestare, intensitate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
extrinseci ale comportamentelor umane care se transmit prin tradiție de la o generație la alta de sociologi. La fel se Întâmplă și În cazul abordării ordinii sociale. Tradițiile dominante acționează tacit, structurând cercetarea fie În direcția plasării indivizilor În structuri preexistente (paradigma colectivistă), fie În zona negocierilor interindividuale (paradigma individualistă). Dan Dungaciu: Lumea despre care voi vorbi În acest text-răspuns la ancheta Sociologiei Românești este cea a sociologiei românești postbelice și a sociologilor ei Înainte de 1989. Voi vorbi despre ea În numele Întâlnirilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
prin tradiție de la o generație la alta de sociologi. La fel se Întâmplă și În cazul abordării ordinii sociale. Tradițiile dominante acționează tacit, structurând cercetarea fie În direcția plasării indivizilor În structuri preexistente (paradigma colectivistă), fie În zona negocierilor interindividuale (paradigma individualistă). Dan Dungaciu: Lumea despre care voi vorbi În acest text-răspuns la ancheta Sociologiei Românești este cea a sociologiei românești postbelice și a sociologilor ei Înainte de 1989. Voi vorbi despre ea În numele Întâlnirilor generației mele cu ea - de aici aerul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
determinismul social, avem alți parametri de signifianță ai aportului românesc la constituirea sociologiei ca disciplină, instituție și profesie. Din zona profesionalismului nu poate lipsi cofondatorul empirismului sociologic european - D. Gusti, care, alături de Ferdinand Le Pley și H. Tourville, a creat paradigma monografică a cercetărilor de teren rămasă referențială până În zilele noastre. Nu trebuie uitată premiera mondială prin care D. Gusti, ca ministru, a legitimat pentru prima dată În lume, printr-o lege, cadrul normativ al cercetării sociale. Eu Îl consider adevăratul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În 1975, sociologul american George Ritzer tipărise Sociology: A Multiple Paradigm Science. Într-o cu totul altă ambianță, iată că ideea plutea și În atmosfera sociologiei românești. Din acest spirit se poate revendica și frumoasa carte a lui Ion Ungureanu, Paradigme ale cunoașterii sociologice, publicată În 1990, a cărei viteză de apariție se explică și așa. E inevitabil, sugeram, să cauți și să găsești În aceste cărți o strategie, fie și implicită, de a infuza În spațiului dezbaterii sociologice postbelice românești
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
modernității Întemeiate pe specificitatea identității culturale și reprezentarea materialist-istorică. Tipul modernității liberal-raționaliste a fost dezvoltat de fondatorii sociologiei românești - generația de la 1848 -, care va impune două idei fundamentale, și anume ideea liberală și ideea democratică (Ilie Bădescu). Se regăsește aici paradigma formulată de H. Spencer, darwiniștii sociali, economiștii clasici a libertății ca autonomie care susține o ,,ordine naturală”, rezultat al reglării automate, spontane a raporturilor dintre indivizi. Ca reacție la caracterul utopic al acestui model a apărut tipul ideal al ,,modernității
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dovedit o capacitate de adaptare deosebită, folosindu-se din plin de aceste sondaje cu o subtilitate pe care partide cu tradiție din Occident o pot invidia. Ruptură și/sau continuitate teoretico-metodologică Între sociologia antebelică și sociologia din perioada comunistă: statutul paradigmei marxist-leniniste; strategii defensive ale sociologilor Virgil Măgureanu: În România a existat o ruptură În sociologie, cu accente chiar radicale, mai ales În primul și ultimul deceniu ale regimului comunist. Perioada interbelică a fost negată „creator” la Început, apoi a devenit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Întemnițat definitiv, oricâte eforturi s-ar face și oricât de vigilentă ar fi o tiranie. Unul dintre cele mai bune exemple ale acestei rezistențe o constituie și faptul că În cercetările sociologice de la noi nu se poate vorbi despre o paradigmă marxist-leninistă. Nimeni nu și-a Însușit serios o asemenea perspectivă, iar cei care au Încercat nu au avut forța intelectuală pentru a o impune, ei fiind niște simpli activiști de partid cu un orizont intelectual limitat și cu mijloace rudimentare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]