1,528,970 matches
-
moment al creației sale, marcat prin ciclul Veriga, expus acum la galeria din Bistrița, reprezintă o purificare formală extremă și o investiție conceptuală de o maximă acuratețe. Cercetarea fundamentală încorporată în vîrsta actuală a sculpturii sale privește, pe de o parte, capacitatea naturii, a materiei stihiale, de a se coagula modular, de a-și crea diversitatea pe suportul unor structuri elementare și, pe de altă parte, capacitatea naturii umane, în speță a gîndirii artistice, de a crea conexiuni și de a
Imagini ale interregnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13777_a_15102]
-
maximă acuratețe. Cercetarea fundamentală încorporată în vîrsta actuală a sculpturii sale privește, pe de o parte, capacitatea naturii, a materiei stihiale, de a se coagula modular, de a-și crea diversitatea pe suportul unor structuri elementare și, pe de altă parte, capacitatea naturii umane, în speță a gîndirii artistice, de a crea conexiuni și de a stabili rațiuni adînci între diversele componente ale realului. Deși lucrările de astăzi pornesc din aceeași realitate, ele nefiind, la origine, decît felii ample din trunchiuri
Imagini ale interregnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13777_a_15102]
-
lui Max Dumitraș se comportă acum asemenea unui hîrtii de turnesol: ea deconspiră calitatea existenței și devine barometru al unei procesualități ample în care intră nenumărate trepte ale vieții. Privită în ansamblul ei, dar și din perspectiva fiecărui artist în parte, expoziția de la Bistrița este una a interregnului, a spațiilor de trecere, a armonizării unor realități, la prima vedere, incompatibile. Maxim Dumitraș și Mihai Percă țin laolaltă vidul și plinul, obscuritatea și lumina, viața și geologia, opacitatea și transparența, încremenirea și
Imagini ale interregnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13777_a_15102]
-
relevanță direct proporțonală cu cea abolită. De aci pedanteria terminologică, paradoxal revărsată în opulență, precum un nesațu al exactități, la ambii poeț, ludicul filologicalelor la secundul. Punctul de pornire e grav și acribios tocmai pentru a asigura pe de o parte dezlănțuirea orgiastică a imaginarului, iar pe de alta pentru a-l înfrîna la momentul oportun, pentru a-l obliga la o formă. Stînd de vorbă, într-o seară tîrzie, la el acasă, cu Dimov, am avut impresia că l-am
Duet Foarță-Dimov by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13795_a_15120]
-
amplul studiu, de la început, sub semnul nevoii de claritate. Trăsătură neabătut respectată, după cum se va vedea, pe întreaga sa înaintare în aprofundarea alcătuirii operei poetice a mitropolitului Dosoftei. Întrebarea își primește răspunsul în chiar primul paragraf al vegheat alesului titlu, parte din psalmul 103, "Preste luciu de genune...", cu care se deschide cartea. Psalm ales de autor să o și sfârșească, "închizând astfel, scrie Dan Buciumeanu, cercul ei hermeneutic cu aceeași referință la poetica tăcerii cu care s-a deschis." Suplu
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
Dan Buciumeanu, dar "o realitate vie" în mintea și sufletul poetului. Pentru ca, în Notă, Dan Buciumeanu să insiste: Se poate vorbi de o excepțională frecvență a cuvântului țară în «Psaltirea în versuri»". Ca printr-un ochean, întors când cu o parte în orientarea direcției, când în alta, Dan Buciumeanu folosește fiecare detaliu al comentariului său pentru a ajunge să stabilească dimensiunile, proporțiile statuarei lui Dosoftei. Punctul său de pornire și de sprijin este portretul făcut de Ion Neculce în Letopisețul Țării
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
de Ion Neculce în Letopisețul Țării Moldovei, "În țara noastră pre ceasta vreme nu este om ca acela"; dar se asigură asupra a tot ce s-a scris despre personalitatea mitropolitului cărturar pe fondul etic al intelectualului sud-est european în partea a doua a secolului al XVII-lea; cântărește evaluările estetice, după o atentă trecere în revistă a receptării lui Dosoftei pe temei strict cultural; îl numește pe G. Călinescu, din Istoria literaturii, ca fiind primul care aplică citirii literaturii române
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
lui scriind cartea, de fapt teză de doctorat, a fost să-i restituie lui Dosoftei spiritul său viu, mai mult decât corectitudinea sa strict filologică și, indirect, să ofere prin paginile sale "o antologie, un florilegiu al celor mai expresive părți ale Psaltirei."
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
leuștean, eu decât Vârful... imperfect. Bine scrise, prozele dvs. ultrascurte fac dovada priceperii de a conduce fragmentul la maximum de efect. Oricât de redusă ca dimensiune, narațiunea lasă să se vadă, poetic vorbind, picăturile înotând în râul din care fac parte. ( Ina Ramian, București) * Calculatorul, cu limitele lui, deocamdată, nebătând semnele diacritice, nu e răspunzător de efectele hilare pe care le petrecem la lectura textelor, ci nepăsarea autorilor care își închipuie că redactorul e făcut să ghicească ce se ascunde în
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13805_a_15130]
-
trac, atât al muzicii sacre bizantine, cât și al celei gregoriene, ar trebui reconsiderat ca o adevărată punte Între romanitatea Răsăriteană și cea apuseană”. „În ce-i privește pe români, muzica sacră bizantină Înrădăcinată etnic În originea sa tracă, este parte ontologică a etnogenezei lor traco-romano-creștine”. La rândul său, Richard GRALLO, profesor asociat de psihologie aplicată la Colegiul Metropolitan din New York și un constant colaborator al comunității cultural-științifice românești din SUA, a vorbit despre: interogația ca proces cognitiv: implicații pentru Învățământ
Adevărații ambasadori ai culturii Românești. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
Iulia Popovici Despre comuna Nucșoara din Muscel și rezistența anticomunistă a unor localnici cunoscuț ca grupul Arsenescu-Arnăuțoiu , refugiaț timp de 10 ani în munți, cu represaliile de care a avut parte întreaga comunitate, s-a scris, s-a vorbit și s-a filmat mult după 1990. Elisabeta Rizea, o bătrînă cu o prezență foarte vie, care i-a ajutat împreună cu soțul și fiica ei pe fugari și a făcut ani buni
Memorii care trădează by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13790_a_15115]
-
grupului Arsenescu-Arnăuțoiu o dată cu intrarea în circuitul popular; la nivelul comunități însă, lucrurile au fost percepute cu totul altfel: dacă satul și Elisabeta Rizea erau vizitate de regele Mihai și președintele Constantinescu, iar celebritatea Nucșoarei convingea autoritățle locale să asfalteze o parte din drumul comunal, localnicii, în frunte cu primarul și preotul, interziceau ridicarea unei troițe în amintirea celor condamnaț la moarte, și nici unul dintre foștii dețnuți politici, întorși în sat după amnistiile din 1964, nu se bucură de o reputațe prea
Memorii care trădează by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13790_a_15115]
-
totul diferit imaginii unui revoluționar: democrat, mai degrabă blînd, discret, precaut, nedispus la exaltare) și de Maria Plop, singura femeie în grupul ultimilor rezistenți. Cu o atențe specială acordată contextului psiho-social al acestui episod de rezistență, autoarea lasă de o parte "vedetele" Nucșoarei ( nu se oprește aproape deloc asupra Elisabetei Rizea) în favoarea unor personaje cu totul speciale, dar de mică vizibilitate, cum e Marinica Chirca, cea care, împreună cu sora ei, Ana Simion, i-a ajutat pe cei din munț cu alimente
Memorii care trădează by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13790_a_15115]
-
cu trenul dinspre București spre Timișoara, priveam, între Turnu Severin și Orșova, casele luminate de pe celălalt mal al Dunării și mă gîndeam la fatalitatea care a făcut ca oameni născuț la o distanță de cîteva sute de metri, de o parte și de alta a fluviului, să aibă parte de condiți de viață complet diferite. Nu întîmplător, în decembrie 1989, primul gînd al revoluțonarilor timișoreni a fost acela de a trimite la Consulatul iugoslav din Timișoara o delegațe care să informeze
Un artist pe frontul iugoslav by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13789_a_15114]
-
Turnu Severin și Orșova, casele luminate de pe celălalt mal al Dunării și mă gîndeam la fatalitatea care a făcut ca oameni născuț la o distanță de cîteva sute de metri, de o parte și de alta a fluviului, să aibă parte de condiți de viață complet diferite. Nu întîmplător, în decembrie 1989, primul gînd al revoluțonarilor timișoreni a fost acela de a trimite la Consulatul iugoslav din Timișoara o delegațe care să informeze despre noua situațe politică. Radu Ciobotea a trăit
Un artist pe frontul iugoslav by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13789_a_15114]
-
de viață complet diferite. Nu întîmplător, în decembrie 1989, primul gînd al revoluțonarilor timișoreni a fost acela de a trimite la Consulatul iugoslav din Timișoara o delegațe care să informeze despre noua situațe politică. Radu Ciobotea a trăit o bună parte din viață la Orșova, cu ochii spre celălalt mal al Dunării. Este un om care a văzut de aproape mirajul iugoslav de libertate și prosperitate, în căutarea căruia sute de români și-au găsit sfîrșitul în apele învolburate ale fluviului
Un artist pe frontul iugoslav by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13789_a_15114]
-
medicamente", vor alterna cu mirifice peisaje smălțuite cu vilișoare de câte douăzeci și patru de încăperi, ale polițiștilor ce ne apără de borfași, ale judecătorilor ce-i înfundă pe cei din urmă, ale unor harnici specialiști nu în motoare, ci în inginerii. Partea culturală nu va fi uitată, ne vor fermeca zilnic poeți ca Adrian Păunescu, critici literari ca Mihai Ungheanu, cineaști ca dnii Mihnea Gheorghiu și Sergiu Nicolaescu, răpiți cu totul posturilor particulare, ce de-abia dacă-l vor putea reține pe
Într-o armonie fără cusur by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13811_a_15136]
-
e Europa centrală centrul preocupărilor mele culturale. Are o oarecare legătură cu prima mea profesie, cea de violonist. Până pe la 25 de ani am fost solistă și instrumentistă pentru muzica de cameră - am studiat o perioadă scurtă la Salzburg - așa că parte din aplecarea mea pentru acea lume - fizică, afectivă și intelectuală - vine din sentimentul că inima culturală a Europei e undeva între Viena și Budapesta. Destul de departe de București, dar și de Paris și de Londra. Ca violonistă am trăit o
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
capăt propriul meu mod de gândire și de lucru după ce n-am mai cântat la vioară și ar fi fost de așteptat să pierd și acest sentiment instinctiv că există un sens important în cultura Europei centrale. Pe de altă parte, l-am cunoscut recent pe pictorul austriac Johann Julian Taupé și m-a mirat oarecum că pentru el "serios" însemna "important, valoros". Această atitudine - orientarea către dificil, către ce e dedesubtul suprafeței culturale - reprezintă de fapt cultura și gândirea central
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
m-a mirat oarecum că pentru el "serios" însemna "important, valoros". Această atitudine - orientarea către dificil, către ce e dedesubtul suprafeței culturale - reprezintă de fapt cultura și gândirea central europeană pentru mine. Am început să lucrez cu scriitori din această parte a lumii când am condus lucrările unui festival internațional de poezie din Țara Galilor, 1995-1999. Am fost apoi directorul unui trust cu un program cuprinzător de traduceri literare (1999-2001). Am fost invitată în țările cu care colaboram; ca mulți alții înaintea
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
studiat engleza, am trecut apoi la politică-filozofie-economie, fiindcă mi-am dat seama că nu mergeam destul de adânc pe calea ideilor. Eram îndrăgostită de critica literară universitară: era incitantă, îndrăzneață, dezinhibată. E un paradox, probabil esențial pentru mine: pe de o parte libertate și aventură, pe de alta disciplină și corectitudine. Ideile care mă interesau erau legate de rolul poeziei. Căutam un mod diferit de simțirea vagă recomandată de Leavis, voiam să pledez pentru poezie, mai ales pentru poezia adevărată. Voiam să
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
de Leavis, voiam să pledez pentru poezie, mai ales pentru poezia adevărată. Voiam să descopăr exact cum operează limbajul, cum ne afectează trăirile. Ce poate face limbajul, gândirea cu totul specială a poeziei. Am găsit material extrem de util în ultima parte a creației lui Wittgenstein și Heidegger. Cu toate că atunci când mă ocup de altceva - cum ar fi traducerea culturală - încă mă folosesc de uneltele și ideile dobândite pe când meditam și scriam despre aceste probleme, mă tem că mi-a scăzut curiozitatea de
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
the Real nu aflu mai nimic despre experiențele tale imediate. Când te-ai născut, ce faci în prezent? Ce ai studiat, ce te-a dus către poezie? FS. M-am născut la Londra în 1963 și mi-am petrecut mare parte din copilărie pe coasta de vest a Țării Galilor, la Abery- stwyth. Studiile le știi acum: am început cariera și studiile de violonist la 16 ani. La Oxford am ajuns abia la 25 de ani, și eram deja scriitoare. Au urmat
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
Cărtărescu, de pildă, spunea undeva că oricine ar scrie chiar și un singur poem bun, poate fi considerat poet și nimeni nu poate contesta asta. Alții, mai puțin generoși, ridică ștacheta la cca 15-20 de poeme reușite. Pe de altă parte, cu toții știm versul "partir cîest mourir un peu", dar cine mai știe ( dacă a știut vreodată) cum îl cheamă pe acel poet intrat în istorie măcar cu acest splendid vers. Galant ca întotdeauna, Borges spune că poetul care ți se
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
câștigător al Marelui Premiu), foarte tânărul violonist Tudorel Iordache de la Liceul "Dinu Lipatti" din București sau pianista Ioana Ilie de la Liceul de artă din Sibiu; alții, marea majoritate, constituind debitul unei școli muzicale în care se încurajează aspectul cantitativ ca parte indispensabilă articulării unor notabile reliefuri calitative. Dincolo de acest extras de cont, în definitiv comparabil cu al oricărui alt concurs de interpretare muzicală, am stocat o serie de impresii ce se foiesc tot mai mult în in box-ul lor de unde
Primăvara artelor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13825_a_15150]