4,933 matches
-
contrainformative a comandanților de porturi din subordine și controlul organizării sistemului de siguranță, pază și control la agenții economici din sector; - informează Comandamentul Marinei Regale asupra activității inamicului în scop de interzicere a navigației pe Dunăre, manifestată prin acțiuni de partizani, lansări de mine etc.; - va da instrucțiuni și va organiza sistemul de informare prin comandanții de porturi, împreună cu grănicerii din zonă; - păstrează un strâns contact cu unitățile de grăniceri, legiunea de jandarmi, organele de siguranță și cele ale S.S.I. locale
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
activitatea contrainformativă „va gravita” cu majoritatea mijloacelor pentru: a. A îngreuna la maximum culegerea informațiilor de către inamic în zona de operații. b. A evita, prin informații oportune și măsuri imediate, orice încercări din partea inamicului de a executa, prin agenți sau partizani, acte de terorism în spatele frontului. c. A cunoaște în orice moment starea de spirit a trupelor proprii. Pentru realizarea acestor deziderate au fost trasate următoarele linii principale de acțiune, fiecare fiind divizată în mai multe mijloace de acțiune: 1. Împiedicarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în subordine: - Poliția de campanie secretă (o echipă de 40 de funcționari la fiecare armată), cu misiunea de a identifica, urmări și aresta spionii inamici; - comandamentele de garnizoană; - autoritățile civile din zonele ocupate. Printre acțiunile întreprinse, s-au numărat combaterea partizanilor și sabotorilor, cenzura poștei de campanie, supravegherea moralului trupei, păstrarea secretului, controlul persoanelor (civili și militari). În urma conferințelor susținute de experții germani, S.S.I. a propus conducerii statului reorganizarea de urgență a sistemului de contrasabotaj în industrie și crearea a două
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cazul unor succese militare sovietice pe frontul de est și în Peninsula Balcanică, se va produce „în mod sigur o schimbare categorică în favoarea Rusiei”. Pe de altă parte, România era singura țară în care „nu s-au semnalat acțiuni de partizani”, fapt care a impus conducătorilor sovietici o nouă tactică de luptă: „atragerea și întărirea partidelor de opoziție, indiferent de ideologia pe care o împărtășesc, numai în scopul de a submina regimul actual al Domnului Mareșal Antonescu”. Această informație a dovedit
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
miturile comunismului românesc referitor la actele de sabotaj în spatele frontului, promovate atât de intens, nu au o acoperire reală. De asemenea, informațiile S.I.A.G. au preconizat o intensificare a lansării de parașutiști în spatele frontului româno-german și formarea unor bande de partizani, unii dintre aceștia fiind chiar prizonieri de război români recrutați de N.K.V.D. și trimiși în țară cu misiuni de spionaj sau subversive. Această informație era, însă, una tardivă. La 3 august 1944, S.S.I. a înaintat către Președinția Consiliului de Miniștri-Cabinetul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
un rol pur informativ și de căutare prin care pune în timp util Marele Stat Major în contact cu stările de lucruri din interiorul unităților”, la care se mai adăugau un rol de cercetare în anumite cazuri speciale (prizonieri, dezertori, partizani) și un altul, de verificare informativă, atunci când era nevoie de completări și precizări suplimentare. În structura Secției se înființau opt Centre de Control Militar (C.C.M.), la București, Craiova, Cluj, Brașov, Bacău, Oradea, Călărași și Timișoara, care aveau în subordine, în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1, ap. 30, județul Sibiu. 118. Woskowski Xenia, născută la 14 ianuarie 1970 în Galați, județul Galați, România, fiica lui Cazan Costică și Ioana, cu domiciliul actual în Germania, 34289 Zierenberg, Amselweg 3, cu ultimul domiciliu din România, Galați, Str. Partizanilor nr. 36, bl. C 28, ap. 50, județul Galați. 119. Albu Fagaras Mihail, născut la 8 noiembrie 1960 în localitatea Izvoarele, județul Prahova, România, fiul lui Albu Ilie și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 73525 Schwabisch-Gmund, Werrenwiesenstr. 30, cu
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]
-
nr. 142, județul Timiș. 101. Al-Shahristany Angela, născută la 2 iulie 1961 în Galați, județul Galați, România, fiica lui Lehadus Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, 21439 Malmo, Spanehusvagen 72 A, cu ultimul domiciliu din România, Galați, Str. Partizanilor nr. 39, bl. C 23, ap. 4, județul Galați. 102. Barta Maria, născută la 23 iunie 1963 în localitatea Sarmas județul Mureș România, fiica lui Oprea Ioan și Ileana, cu domiciliul actual în Suedia, 52050 Stenstorp, Hogstena Pl. 3025, cu
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
a II-a. AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL ȘI EVOLUȚIILE POSTBELICE Capitolul 7. Statele balcanice în timpul celui de-al doilea război mondial / 225 Cadrul militar / 225 Participarea Balcanilor la război / 227 Negocierile interaliate asupra Balcanilor / 257 Instalarea regimurilor comuniste / 260 Războiul partizanilor / 270 Capitolul 8. Noile aranjamente din perioada postbelică: războiul civil din Grecia și conflictul sovieto-iugoslav / 273 Destrămarea coaliției Aliaților / 273 Războiul civil din Grecia, 1946-1949 / 277 Evoluția Iugoslaviei / 285 Repercusiunile înființării blocului sovietic / 297 Schimbarea de direcție a Albaniei / 299
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de a revizui bugetul. Cu toate aceste precauții, adunarea aleasă în 1906 chiar a încercat să limiteze puterile prințului, opoziția fiind organizată de Clubul Național. Nicolae a desființat grupul și a dizolvat adunarea în 1907, după care și-a adunat partizanii în cadrul așa-zisului Partid "Național Adevărat" înființat de el. Liberalii din opoziție au boicotat alegerile următoare. Deși prințul a reușit să domine situația, exista prea multă opoziție clandestină împotriva politicii sale. Aceste acțiuni au dus la încordarea relațiilor lui cu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
o autonomie internă aproape totală, el era inflexibil în chestiuni legate de autoritatea lui în problemele militare, astfel că și-a exercitat puterile de rege al Ungariei. El l-a numit prim-ministru pe István Tisza, fiul fostului premier și partizan al dualismului, iar legea armatei a trecut forțat prin Parlament. Problema nu era totuși rezolvată definitiv. Alegerile din 1905 au dus la victoria opoziției. Franz Joseph a replicat acestei provocări amenințînd că va introduce votul universal pentru bărbați și votul
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
alții, care și-au dat seama de pericolele și de inutilitatea perpetuării conflictului sîrbo-croat. Aceste convingeri erau nutrite în special de intelectualii sîrbi și croați și de studenți, din care o parte studiaseră la Praga cu Thomas G. Masaryk, un partizan înflăcărat al unității slave. Acești tineri fuseseră martori nemijlociți ai înverșunatului conflict germano-ceh în legătură cu controlul asupra Boemiei și criticau foarte aspru multe dintre aspectele guvernului habsburgic. Primul pas important spre reconcilierea cel puțin a unei părți a sîrbilor și croaților
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
administrație și tribunale în zonele unde românii alcătuiau majoritatea populației, obligația ca funcționarii să cunoască limba regiunii în care erau numiți și lărgirea dreptului de vot. Asupra chestiunii tacticii ce trebuia urmată pentru atingerea acestor obiective existau încă dezacorduri între partizanii activismului și cei ai pasivismului, așa încît nu a fost adoptată o politică unitară. Să observăm că accentul principal era pus pe chestiunea națională. Starea țăranilor și problemele sociale și economice ale Transilvaniei nu au constituit subiecte de dezbatere. Liderii
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
reprezentanților lor au avut loc la Pejë în noiembrie 1897 și în ianuarie 1899. Nu exista încă un acord general asupra programului ce urma să fie adoptat. O mare parte dintre ei erau tot loialiști și acceptau poziția guvernului. Printre partizanii schimbării predominau două curente generale de opinie. Primul, mai moderat, voia ca toate cele cinci vilaiete (adică inclusiv Salonicul) locuite de albanezi să se unească într-o singură provincie. În școli urma să se predea atît în albaneză cît și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
monarhiei care susțineau programe iugoslave. Exista deci în Serbia un oarecare sprijin în vederea creării unui mare stat slav de sud, concept care implica bineînțeles dizolvarea monarhiei. Reprezentînd opinia a doar unui mic procentaj al populației, în mare parte minoritatea educată, partizanii unei Iugoslavii nu au rezolvat niciodată în mod adecvat problema fundamentului pe care urma să fie realizată unirea. Această lacună va avea consecințe dezastruoase în perioada postbelică. Cu toate că unii dintre ei erau atrași de un concept mai vast, marea majoritate
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Sanders a fost numit comandant al Primului Corp de Armată al Imperiului Otoman de la Constantinopol, forța care apăra Strîmtorile; acesta a fost nevoit să accepte un post inferior. Consilierii britanici erau folosiți în cadrul forțelor navale otomane. Enver Pașa era principalul partizan al politicii de aliere cu Germania în război. Studiile militare pe care le urmase în Germania îl făceau să simpatizeze cu această putere. Atitudinea lui era totuși influențată în ceea ce privește teritoriul otoman, mai ales de posibila amenințare a Rusiei. Întrucît rușii
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
1921, adunarea a proclamat o constituție. Regimul de la Ankara avea totuși o cale lungă de străbătut. Constantinopolul era sub controlul unui guvern sprijinit de puterile străine. Acesta a reacționat energic la evenimentele de la Ankara: Kemal și o mare parte dintre partizanii săi au fost condamnați la moarte. În august 1920 a fost în sfîrșit semnat un acord de pace cu Imperiul Otoman, Tratatul de la Sèvres. Acceptarea de către sultan a termenilor lui duri avea să pecetluiască soarta guvernului de la Constantinopol. Tratatul stabilea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Iugoslavia. Întregul sistem se asemăna izbitor cu politica Barierei Răsăritene din secolele anterioare, fiind îndreptat atît împotriva Uniunii Sovietice cît și a Germaniei. Liga Națiunilor servea și ea drept sprijin poziției franceze. Deși Liga fusese inițial concepută de Woodrow Wilson, partizanul ei cel mai înfocat, cel puțin ca intenții, ca o instituție capabilă să rezolve probleme internaționale și să evite războiul, ea a devenit în mod esențial un instrument de menținere a statu-quo-ului stabilit prin tratatele de la Paris. Era normal ca
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
devenit extrem de tensionată atunci cînd susținătorii lui au fost bănuiți de a fi autorii asasinării lui Avni Rustem, un erou național, cel care îl omorîse pe Esad Toptani. Funeraliile lui Rustem au constituit ocazia organizării de mari demonstrații. În mai, partizanii reformelor, cei care se opuneau personal lui Zog, precum și alți oponenți, ajutați de țărani, au pus la cale o rebeliune încununată de succes. Zog a fugit din țară, iar Noli a format noul guvern. Dat fiind că administrația lui Noli
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
un oarecare sprijin din Macedonia și din partea marinei, Atena nu a putut fi cucerită. Această acțiune a întărit considerabil poziția regaliștilor. Guvernul aflat sub conducerea lui Tsaldaris și a Partidului Populist avea acum o justificare perfectă ca să-i îndepărteze pe partizanii lui Venizelos din posturile oficiale de stat și din armată. Venizelos, care părăsise țara, a fost condamnat la moarte. Noile alegeri au avut loc în iunie 1935. Deoarece partidul lui Venizelos nu a participat, Partidul Populist a repurtat o victorie
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
succes invaziei italiene. Regimul lui Metaxas semnăna în multe privințe cu cele din Italia și Spania. După modelul celorlalți dictatori, generalul și-a luat titlul de Archigos, conducătorul. Mișcarea lui, care nu a beneficiat niciodată de un număr mare de partizani, avea de asemenea uniforme, sloganuri, saluturi și cîntece proprii. Neavînd inițial nici o ideologie precisă, mișcarea a adoptat curînd un program extrem de naționalist. Susținătorii lui declarau că existaseră trei mari perioade în istoria grecilor: clasică, bizantină și Regimul de la 4 August
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Balcanice, unde trupele italiene dețineau responsabilități extinse în administrarea și ocupația teritoriilor cucerite. În ciuda faptului că Înaltul Comandament German continua să aibă efectiv sub control aceste regiuni, el nu putea împiedica trecerea unor cantități imense de armament italian în mîinile partizanilor. Forțele germane au reușit să rămînă stăpîne pe cea mai mare parte a Italiei, inclusiv pe capitala acesteia, pînă la sfîrșitul primăverii anului 1944. Deși armatele aliate au traversat partea continentală a țării în octombrie 1943, ele au ocupat Roma
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
permanent capacitatea de luptă a armatei germane. În august 1944, trupele sovietice au ocupat România, urmîndu-și marșul spre Bulgaria, pe teritoriul căreia au intrat în septembrie. Belgradul a fost cucerit în octombrie printr-o acțiune comună a rușilor și a partizanilor iugoslavi. În ciuda acestor mari victorii ale Aliaților, războiul din Europa nu a luat sfîrșit decît în mai 1945. Japonia era singura care mai continua să lupte. Cu toate temerile americanilor că va fi necesară o campanie lungă și costisitoare în
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Cu toate că liderii bulgari au refuzat aceste cereri, ei erau în schimb perfect de acord cu o serie de alte planuri ale germanilor. Întrucît conflictul cu rușii făcea necesar transferul unui număr mai mare de soldați germani din Balcani, iar activitatea partizanilor se intensifica în zonă, comandamentul german voia ca armata bulgară să îndeplinească mai multe sarcini legate de teritoriile ocupate din regiunea aceasta. Guvernul bulgar, care prefera să administreze doar teritoriile pe care intenționa să le anexeze, nu prea a fost
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
la crearea unor conflicte directe între partidul bulgar și partidele grec și iugoslav atît înaintea cît și în timpul războiului. În cadrul acestei lupte, care va fi relatată mai detaliat ceva mai încolo, comuniștii bulgari erau tot mai dezavantajați. Către sfîrșitul războiului, partizanii iugoslavi dețineau controlul regiunii și obținuseră sprijinul sovieticilor. Unul dintre motivele relativei slăbiciuni a poziției bulgarilor era eșecul partidului, în special în comparație cu rivalul lui iugoslav, în organizarea unor mișcări de rezistență eficientă. Conducerea Bulgariei își desfășura bineînțeles activitatea în condiții
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]