50,139 matches
-
a fost ușor, înspre final a fost foarte... N.B.: Dar e frumos în final, e o metamorfoză frumoasă a ei, ea pierde, e o victimă, și în scena aia, în noapte, cînd se iubesc ei... Chiar și violul, pentru o pasăre de noapte avea un mic curaj, dar și noaptea aia frumoasă, de iubire, cu Grobei, ea e mai frumoasă ca el. El este deja chircit în idealul său, el deja visează la Farca, și ea i se dăruie, poate pentru
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
ciocănit seamănă cu toaca cioplită de copiii rătăciți prin pădure, dând semne pentru cei ce i-ar fi căutat. Am intrat tiptil pe poarta din zăbrele rare și am început să cercetez cu privirea printre ramurile dese. Deodată zăresc o pasăre cu pene frumos colorate, ciocul ascuțit care se sprijinea în coada tare și ciocănea cu ciocul în scoarța copacului, apoi asculta răspunsul acestuia. Ei, părule, cum te simți azi? Mulțumesc, doctore, bine. Dar vezi că un vierme îmi roade tulpina
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
se sprijinea în coada tare și ciocănea cu ciocul în scoarța copacului, apoi asculta răspunsul acestuia. Ei, părule, cum te simți azi? Mulțumesc, doctore, bine. Dar vezi că un vierme îmi roade tulpina acolo, mai la dreapta. Limba ascuțită a păsării a prins dușmanul prin crăpătura formată și l-a scos la judecată. Părul a răsuflat ușurat, iar doctorița a zburat spre alt copac. Acesta era un nuc bătrân, care avea o scorbură găunoasă chiar la încheietura ramurilor. Atunci ciocănitoarea și
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
un glas străin. Când omida a ridicat capul, a încremenit de frică. O vrabie cenușie o privea liniștită, știind că masa de prânz îi este asigurată. După un timp, copăcelul a bătut timid din crengi și i-a șoptit cald păsării salvatoare: Ce bine-i că exiști! Fără tine aș fi fost mort acum. Mulțumesc, pasăre dragă! CUIBUL Între ramurile țepoase ale unui zarzăr era așezat un cuib de pasăre. Era țesut cu grijă de jur împrejur, alcătuit ca un culcuș
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
o privea liniștită, știind că masa de prânz îi este asigurată. După un timp, copăcelul a bătut timid din crengi și i-a șoptit cald păsării salvatoare: Ce bine-i că exiști! Fără tine aș fi fost mort acum. Mulțumesc, pasăre dragă! CUIBUL Între ramurile țepoase ale unui zarzăr era așezat un cuib de pasăre. Era țesut cu grijă de jur împrejur, alcătuit ca un culcuș călduț. Înăuntru erau pene și puf moale. L-am văzut de mult timp. Urmăream pasărea
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
copăcelul a bătut timid din crengi și i-a șoptit cald păsării salvatoare: Ce bine-i că exiști! Fără tine aș fi fost mort acum. Mulțumesc, pasăre dragă! CUIBUL Între ramurile țepoase ale unui zarzăr era așezat un cuib de pasăre. Era țesut cu grijă de jur împrejur, alcătuit ca un culcuș călduț. Înăuntru erau pene și puf moale. L-am văzut de mult timp. Urmăream pasărea care venea cu paie și firișoare de iarbă uscată în cioc, construind cu răbdare
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
pasăre dragă! CUIBUL Între ramurile țepoase ale unui zarzăr era așezat un cuib de pasăre. Era țesut cu grijă de jur împrejur, alcătuit ca un culcuș călduț. Înăuntru erau pene și puf moale. L-am văzut de mult timp. Urmăream pasărea care venea cu paie și firișoare de iarbă uscată în cioc, construind cu răbdare și dibăcie. Păsărica avea și pereche și se rânduiau la munca acestui cămin. Urmărind zborul lor zilnic, aproape am pierdut momentul când zarzărul și-a deschis
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
Am urcat până lângă minunea moale. Am privit înăuntru. Între pene și puf se ascundeau patru ouă verzui ca niște bomboane de mentă. Am întins mână să iau unul în căușul palmei, dar am auzit glasul bunicului: Nu le atinge! Pasărea părăsește cuibul și ouăle atinse de mâna omului. Și e păcat de munca ei. Ca să și facă o nouă casă e foarte greu și pierde perioada clocitului. Am coborât ca un hoț prins asupra faptei. Atunci mi-au venit în
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
Am coborât ca un hoț prins asupra faptei. Atunci mi-au venit în minte imagini cu case luate de ape, risipite la cutremur și am simțit gustul amar al lacrimilor celor care și-au pierdut casa. Cu ce era o pasăre mai prejos decât un om? Peste câteva săptămâni din cuibul așezat în vârful copacului se auzeau glasuri firave de puișori. I-am văzut la marginea cuibului cum căscau ciocul dantelat cu galben, primind hrana adusă de părinți. M-am bucurat
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
comportă cu înțelepciune privind și ascultând glasurile ce vin neauzite din toate părțile. Un păr bătrân cu coaja crăpată, numărând ani mulți în tulpina lui, privește prietenos spre mărul la fel de bătrân ca și el și-și împărtășesc ultimele vești: venirea păsărilor călătoare, drumul bunicului printre ei spre cercetarea locurilor necurățate sau a tufelor ce răsar sălbatice înăbușindu-i. Deodată, două glasuri subțirele se aud a ceartă întrerupând gândurile de pace ale bătrânilor copaci. Te-ai rumenit bine, mărule, și obrazul tău
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
-n pereți / prind rădăcini de putregai / și noaptea-nădușe copiii-n așternuturi, / vocile se confundă cu biciul, / mîinile cu seceta. / Părul femeilor e-o patrie de fum / sub care jarul ochilor mocnește ,/ în cuiburile clopotelor babele clocesc / ninsorile ce o să vină,/ păsările se umflă noaptea-n cuiburi / și cînd răsare luna cu ghearele prin nori / plesnesc de nenoroc, / drumurile cu măsele hîrbuite / macină pașii călătorilor" (}inut).Un prisos de încrîncenare și cruzime, de țipăt, sfîșiere, blasfemie e totuși o dovadă de maniheism
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]
-
fi închipuit că imensele depozite de dragoste pe care le avusese cândva, că gingașa lui tandrețe se vor revărsa asupra pisicilor, singurele ființe vii din sordidul apartament? Din trecutul scenic al acestui mare actor de teatru îmi reapare și soldatul Pasăre.Tot pe scena națională târgumureșană și tot într-un text scris de DRP (Piticul din grădina de vară), un rol antologic ce rămâne în galeria personajelor sale de neuitat. Un "răcan" slab de minte, un "prost al satului", cu mers
In memoriam - Ion Fiscuteanu - Moartea unui înger trist by Myra Iosif () [Corola-journal/Journalistic/8969_a_10294]
-
târgumureșană și tot într-un text scris de DRP (Piticul din grădina de vară), un rol antologic ce rămâne în galeria personajelor sale de neuitat. Un "răcan" slab de minte, un "prost al satului", cu mers poticnit și fugă țopăită, Pasăre, încartiruit într-un conac din Câmpia Dunării, soldat în "detașament de execuție" e încarnat de Fiscuteanu ca un sărman Tom shakesperian, într-o învolburată furtună a istoriei. Cu viclenie aburită el se mișcă, hurducăind găleți de var stins, ștergând urmele
In memoriam - Ion Fiscuteanu - Moartea unui înger trist by Myra Iosif () [Corola-journal/Journalistic/8969_a_10294]
-
furtună a istoriei. Cu viclenie aburită el se mișcă, hurducăind găleți de var stins, ștergând urmele crimei, pe "pământul nimănui", la hotarul dintre nebunie și înțelepciune. îmi amintesc finalul: obrazul îi devenise o mască chinuită intrată adânc în carne. Bietul Pasăre e o făptură deosebită, alcătuire omenească aparte într-o vreme aspră, tensionată, e război... Dante Remus Lăzărescu, biet bolnav anonim, pensionar oarecare, sfârșește purtat din targă în targă prin culoarele reci, cenușii ale unor spitale în care zumzâie suferințe, durere
In memoriam - Ion Fiscuteanu - Moartea unui înger trist by Myra Iosif () [Corola-journal/Journalistic/8969_a_10294]
-
cotidian (decorul comun al unui oraș cu străzi, parcuri, case ori cârciumi), acționând precum cezura "transcendentală" din haiku-rile clasice, aceea urmată, invariabil, de plonjeul metafizic: "Acesta să fie locul/ Aceea să fi fost secunda apariției din senin a stolului/ de păsări argintii, pe bolta de pâclă și agat?" (Acum douăzeci și cinci de ani), ori "Deodată, din senin, nouă, unsprezece păsări albe,/ înotând sub bolta surpată-n pământ, spintecând-o cu niște solzi șuierători de cometă..." (Lumină). Irumperea altei dimensiuni în contingenîă este
Desprinderea de sine by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8967_a_10292]
-
clasice, aceea urmată, invariabil, de plonjeul metafizic: "Acesta să fie locul/ Aceea să fi fost secunda apariției din senin a stolului/ de păsări argintii, pe bolta de pâclă și agat?" (Acum douăzeci și cinci de ani), ori "Deodată, din senin, nouă, unsprezece păsări albe,/ înotând sub bolta surpată-n pământ, spintecând-o cu niște solzi șuierători de cometă..." (Lumină). Irumperea altei dimensiuni în contingenîă este semnalată nu printr-un limbaj diferit de cel utilizat până atunci, ci printr-o schimbare de registru imagistic
Desprinderea de sine by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8967_a_10292]
-
tine doar să suie/ Gândul vis și gândul viu,/ Trup de fum trandafiriu,/ Între ce e și ce nu e/ Că te am - atât să știu." În rest, simple versificări în cuprinsul cărora prietenia, care le-a prilejuit, revine des. "Pasăre tainică, pasăre albă", ca în dedicația către Tudor Vianu. Un asemenea vers, încheind o poezie altminteri nesemnificativă, are greutatea metrului antic: "Prieteni, eu în suflet am crezut". "Patetism", de bună seamă. E convenția acestui joc de-a stilul, la care
O dedicație by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8974_a_10299]
-
să suie/ Gândul vis și gândul viu,/ Trup de fum trandafiriu,/ Între ce e și ce nu e/ Că te am - atât să știu." În rest, simple versificări în cuprinsul cărora prietenia, care le-a prilejuit, revine des. "Pasăre tainică, pasăre albă", ca în dedicația către Tudor Vianu. Un asemenea vers, încheind o poezie altminteri nesemnificativă, are greutatea metrului antic: "Prieteni, eu în suflet am crezut". "Patetism", de bună seamă. E convenția acestui joc de-a stilul, la care sînt luați
O dedicație by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8974_a_10299]
-
recentă decizie a Ministerului Culturii și Cultelor, Centrul Internațional de Creație "George Enescu" de la Tescani a fost transformat în secție a Muzeului Enescu din București. De ce? Dacă minți luminate au reușit să convingă oficialitățile comuniste că acest așezământ - crescătorie de păsări până în 1970! -, unde compozitorul-emblemă al românilor a creat multe din opus-urile sale, să fie renovat din temelii, înzestrat și redat circuitului cultural, iar în 1990, prin semnătura ministrului Culturii, Andrei Pleșu, casa memorială capătă statut de centru internațional de
Opacități by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8999_a_10324]
-
de un senzoriu aparent umil, vag încețoșat, străbătut de un plîns domol al detaliilor: "Că o uitare intra ceață în pădure/ ori că un plîns confuz pe frunze./ Jur împrejur, o umedă îmbrățișare./ Acești copaci, îmi pare, au uitat/ de păsările pătrunse-n umbră lor, / i-au părăsit surprinzătoarele/ omizi trecute-n fluturi,/ iar vulpile ca niște focuri subțiri,/ mereu neliniștite, nu le mai înfioară scoarță" (Ceață în pădure). Cîteodată procesele discrete dar ineluctabile ale naturii șunt ridicate la treaptă unor
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
Gisčle Vanhese ("Petru Creția. Au confluent du Nombre et de la Nuit" - acesta și în italiană - și "Fenice di porpora e di cenere"), Rodica Zafiu ("Tradure le nuvole"), Giovanni Magliocco ("Oltre la finitudine, nelle profonde fontane del mare") și Katia Stabile ("Pasărea Phoenix di Petru Creția. Tradurre l'immaginario simbolico"). Traducerea poemului "Pasărea Phoenix/ L'Uccello Fenice" este semnată de Katia Stabile, iar o selecție din poezia acestuia scrisă între anii 1983 și 1997, cuprinzînd un număr de douăzeci și trei de
Dublu "atac" italian by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8998_a_10323]
-
acesta și în italiană - și "Fenice di porpora e di cenere"), Rodica Zafiu ("Tradure le nuvole"), Giovanni Magliocco ("Oltre la finitudine, nelle profonde fontane del mare") și Katia Stabile ("Pasărea Phoenix di Petru Creția. Tradurre l'immaginario simbolico"). Traducerea poemului "Pasărea Phoenix/ L'Uccello Fenice" este semnată de Katia Stabile, iar o selecție din poezia acestuia scrisă între anii 1983 și 1997, cuprinzînd un număr de douăzeci și trei de poezii, este semnată de Giovanni Magliocco. Ambele antologii de studii și
Dublu "atac" italian by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8998_a_10323]
-
găbișor/ horățel etc. [...] apoi îi trag ghionturi uneori/ îmi scapă câte-o vorbă mai tare/ retroversiuni de genul/ quid pubula mea/ dar amândoi știm că e doar o joacă o/ joacă de-a trezitul la lume// și-atunci îmi spune păsări/ iar eu îi spun nepăsări/ pare că sună la fel dar la ea e mereu altceva" (azi am încurajat prostia). Totul e explicit, totul curge armonios în acest pasaj, nici pomeneală de tropi deghizați, nici urmă de vreo deturnare a
Europa latină by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9024_a_10349]
-
ca un dor, ca și cum ai dori să te îndrăgostești. Dorești să scrii poeme, dar nu le poți scrie dacă le tot perturbi cu altceva. Dacă nu le mai perturbi, ele vin, te răsplătesc și vin ca un stol frumos de păsări, ca un stol de păsări frumoase. Deci poemul este eliberator, este plăcut, este ușor, vine peste munca aceea, care și ea îți dă satisfacții enorme. Dar bucuria, plăcerea poemului e totală. Un orgasm cerebral, am spus undeva despre poem. Intensitatea
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
dori să te îndrăgostești. Dorești să scrii poeme, dar nu le poți scrie dacă le tot perturbi cu altceva. Dacă nu le mai perturbi, ele vin, te răsplătesc și vin ca un stol frumos de păsări, ca un stol de păsări frumoase. Deci poemul este eliberator, este plăcut, este ușor, vine peste munca aceea, care și ea îți dă satisfacții enorme. Dar bucuria, plăcerea poemului e totală. Un orgasm cerebral, am spus undeva despre poem. Intensitatea maximă a plăcerii creației e
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]