KorAP: Find »[drukola/base=pat & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...91 92 93 ...2309 >

57,719 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259

cu diametrul sub 1mm. La plante cu semințe mai mari acest procent de participare a particulelor de sol cu diametrul sub 1mm poate să scadă la 10 - 20 %, de exemplu la grîu și mazăre (Birkas,1987). Realizarea unor structuri a patului germinativ adecvate fiecărei culturi în parte este esențială pentru reușita acestora. Trebuie ținut cont însă și de faptul că pe lîngă efectele benefice obținute prin acțiunea omului asupra terenurilor cultivate apar și efecte secundare nedorite și, uneori, consecințe ireparabile. În ceea ce privește

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
reduce aerația, crește adesea sensibil rezistența la penetrare și rezistența la arat. Creșterea sistemului radicular este puternic inhibată. Structura solului se degradează în paralel cu tasarea acestuia, fiecare din cele două procese contribuind la intensificarea celuilalt. Calitatea arăturilor și a patului germinativ pe solurile tasate și destructurate este total nesatisfăcătoare. Ca o “încununare” a acestei pleiade de neajunsuri, fertilitatea solului scade puternic, iar capacitatea de producție a acestuia se manifestă în practică prin diminuarea recoltei cu până la 50 %. 2.3. FACTORII

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
mașinile agricole. Compactarea excesivă are, după cum bine se știe,consecințe grave asupra producției și a mediului înconjurător, rare fiind cazurile cînd o tasare ușoară poate să aibă și un efect benefic.De exemplu, o compactare ușoară este necesară la pregătirea patului germinativ, iar o tasare medie reduce oarecum degradarea solului prin eroziune. 4.1.1. STUDIUL TEORETIC AL COMPACTĂRII SOLULUI Executarea lucrărilor mecanice ale solului, implică realizarea unor cercetări pe termen lung care să pună în evidență efectul nefavorabil al compactării

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
aer, adesea crescând sensibil atât rezistența la penetrare a solului cât și rezistența sa la arat. Structura solului se degradează în paralel cu tasarea acestuia, fiecare din cele două procese contribuind la intensificarea celuilalt. De asemenea, calitatea arăturilor și a patului germinativ, pe solurile tasate puternic și destructurate, este total nesatisfăcătoare. 6. O atenție deosebită trebuie acordată folosirii cu eficiență maximă a resurselor energetice și reducerii consumului de energie, tehnologiile de 179 mecanizare a lucrărilor agricole punând în evidență, la acest

Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773

unii altora, dar ne declarăm permanent dragoste." Paul Eugen Banciu CAPITOLUL 1 Dormi până se stârni vântu-n grădină. Dormi, sau numai așteptă să bată stelele cerului în geam și să adoarmă bătrâna, pe urmă-i pieri somnul. Se furișă din pat, deschise larg fereastra și, cuprinzându-și umerii cu palmele, lăsă vântul să pătrundă cu tulburarea lui străină până-n străfunduri, răscolindu-i tristețea și dorul de ducă. Era a treia noapte când se repeta totul. Lucirile stelelor înfipte-n geam îi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
acolo n-ar fi fost, și, lăsând-o să creadă că nu auzea și nu vedea nimic, ea de fapt auzea și vedea totul, ca o zgripțuroaică. Auzea și vedea totul și prin somn. Înaintă, pășind pe vârfuri, până la celălalt pat. Obișnuită cu întunericul spăimos adunat din unghere, ca niște duhuri la pândă, desluși pe laviță trupul nemișcat al bătrânei, cu mâinile împreunate pe piept. Camera-ntreagă, sufocată de mirosuri grele ca de etuvă, părea cavou deschis din care fața bătrânei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
ei, fără să pară că vede sau aude ceva. Mamă, dormi? șopti abia auzit, aplecându-se prudent să se convingă că doarme adânc și nu va trebui să se întoarcă din ușă dacă mama soacră va striga zbuciumându-se în pat. Urmărindu-și mental mișcările repezi și sigure, își trase rochia peste cămașa umezită prin somn, încălță bocanci rămași de la bărbatu-su și potrivindu-și pe cap baticul de mătase, ca un ultim semn de cochetărie, se strecură pe nesimțite deschizând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
mai vină? Întrebi de parcă n-ai ști ce zile trăim! E, oricum... Cu el n-au nimic. Ce pot să aibă cu el? Un copil! Ce-au avut și cu Alexandru. Știi ceva? strigă pe neașteptate nora și sări din pat, izbindu-se de șifonier în întuneric. Întinse mâinile bâjbâind spre ușă, până dădu de căldarea cu apă. Scufundă cana și bău lacom, apoi spuse cu vocea joasă, aproape în șoaptă. Crezi că, dacă-i iubești, numai matale ai dreptul asupra

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
ea și-o putea simți, ceea ce era și mai rău, băiatul, gândi, lunecând cu privirile spre Miluță, dar neîndrăznind să se miște, să nu-l trezească, și nici s-o acopere, să n-o trezească nici pe frumoasa-frumoaselor desfăcută în pat, ca un nufăr de baltă. O apucau pandaliile, dar se stăpânea și amuțea, și-i zâmbea silit, să-nșele bănuielile cum i le înșela și ea pe-ale ei. Să nu se lase mai prejos. S-o-mpingă numai și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
facă voile. Vedea bine cum o privesc toți cu ochii înfometați, dar se prefăcea că nu vede. S-o creadă proastă. Mai bine așa decât s-o sperie. Un amestec de patimă a răzbunării și slăbiciune o ținea țintuită lângă patul nurorii, privind-o cum n-o privise niciodată. Dacă ar fi putut ar fi rămas acolo, neclintită, până i s-ar fi desprins carnea de pe oase, numai să simtă plăcerea aceea ciudată, ca o amețeală care i se urca din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
faci observații?! Ultragiezi forța publică în exercițiul funcțiunii?! Dumneatale știi ce-i asta? Știi că pot să te arestez? Ia spune, o luă el repede, unde-i noră-ta? A dormit acasă as-noapte? S-a trezit, sau încă lenevește în pat? Că așa sunt doamnele astea cu pielea fină, lenevesc pănă la zece-n pat, să-și întrețină tenul. Dă-i drumul! Nu-i acasă, îngăimă bătrâna, nesigur. Nu-i, hm! făcu plutonierul, gânditor. N-ai să zici c-a fost

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
că pot să te arestez? Ia spune, o luă el repede, unde-i noră-ta? A dormit acasă as-noapte? S-a trezit, sau încă lenevește în pat? Că așa sunt doamnele astea cu pielea fină, lenevesc pănă la zece-n pat, să-și întrețină tenul. Dă-i drumul! Nu-i acasă, îngăimă bătrâna, nesigur. Nu-i, hm! făcu plutonierul, gânditor. N-ai să zici c-a fost și ea la bal! Poate-o fi fost! șopti în doi peri bătrâna, și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
să urce din acea risipire buimacă și să se agațe cu toate puterile de realitate. Auzi o ușă în apropiere deschizându-se, mișcare de trupuri, glasuri șoptite și, fără să i se precizeze impresiile, se prinse cu mâinile de stinghia patului cu intenția să se salte. Mușcătura violentă, până la os, din umăr, îl făcu să renunțe. Ridică numai capul. Zări atunci ca prin sită, și mai mult bănui după răsuflare, chipul maică-si aplecându-se spre el, un alt chip necunoscut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
Un fleac. Bine că i-am scăpat pe oameni! Bine c-ai scăpat cum ai scăpat. Ferească Dumnezeu de mai rău. Vreau să ies de aici. Unde-i moș Țurcanu? Se repeziră amândouă speriate și-l apăsară cu mâinile peste pat să stea liniștit. Fața Irinei era din nou atât de-aproape c-ar fi vrut s-o muște de buze. Simțea nevoia să se agațe de ea poate și pentru că, pentru prima dată, prezența mamei îl stânjenea. Ar fi vrut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
umede, îi va căuta gura. Mi-e foame, scânci viclean. Mamă, nu vrei să-mi aduci ceva? Ce să-ți aduc, că am aici tot tot ce-ți trebuie, se grăbi mama plină de zel, și se repezi spre noptiera patului, unde, învelite-ntr-un ștergar curat, se ghiceau bunătățile aduse. Atunci, lasă, o domoli el. Mănânc mai târziu. Doctorul spune că trebuie să dormi, să te refaci, îi explică Irina. Nu pot să dorm. Stai aici, o rugă el. Așază

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
ștergar curat, se ghiceau bunătățile aduse. Atunci, lasă, o domoli el. Mănânc mai târziu. Doctorul spune că trebuie să dormi, să te refaci, îi explică Irina. Nu pot să dorm. Stai aici, o rugă el. Așază-te lângă mine pe pat. Nu avu nici așa noroc. Intră doctorul cu sora. Miluță de cum îl văzu se oferi să dea sânge pentru moș Țurcanu, stăpânit fără preget de sentimentul acela de exaltare și de bravadă pentru Irina, s-o impresioneze, încântat că-i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
Îngerașul". "A fost îngerașul?" "Ce-a spus îngerașul?" Lui îi spuneau "salvatorul". Dintr-atâta răsfăț risca să i se schimbe caracterul, să devină obraznic, fiind logodnicul acelui "îngeraș", ce promitea a deveni o dulceață de femeie. Apărea pe nesimțite lângă patul lui mângâindu-l cu privirile, strângându-și cu cochetărie halatul alb care-o prindea atât de bine, rotunjindu-i frumoasele coapse încă băiețești sau mângâindu-și neștiutoare sânii sub privirile lui înfiorate. Miluță. Da, îngerașule. Spune. Tu știi? Am aflat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
o bagă-n mormânt. Să-l laud? Nu, în tot cazul, dar tata zice că-i greu de judecat. Ai dreptate. Să-l judece faptele lui. Ce ne privește pe noi? Hai mai bine să ne grăbim. Trebuie să eliberez patul. Azi mi-a spus doctorul că-mi face ieșirea. Te bucuri? Sigur că mă bucur, ei, na! Da ce-o să te faci fără pacienții tăi, și pacienții ce-au să se facă fără îngerașul lor? Nu fi rău, obraznicule! Am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
s-a făcut noapte! Ai văzut? Tu ești steaua norocoasă! Lasă prostiile! Să vorbim serios! Aș vrea să am acum un munte de flori! Să te-ngrop într-un munte de flori. Fugi de-acolo! îl dojeni ea, încântată. În pat ți-am presărat garoafe și maci, tot flori însângerate și cu parfum de brad pătat-am, dantela pernelor curtate... Numai că eu nu "mint"! De unde-l știi tu pe Minulescu? Da, ce? Nu-i voie? E interzis? De la frate-tu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
Răsuflă greu în întuneric. Se ghemui la pieptul ei, apoi sări, înainte ca ea să-l rețină sau să-l cheme, să-l înlănțuie cu brațele și să-l soarbă în vârtejul ei alb de liniște și flacără. Sări din pat înainte ca ea să se dezmeticească și poate chiar să se smulgă din somn și-ncepu să se-mbrace. Se-mbrăca, îl auzea bâjbâind după lucruri prin cameră, și vocea lui tot mai precipitată și nesigură: Armistițiu! Ce strigă? Ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
săltând și-naintând prin valurile nămeților, scuturându-și coarnele rămurate în aerul încărcat de cristale, făcând să răsune tot cerul, ca un candelabru. Alerga dorind să trimită vestea înaintea lui. Cerboaica surâse, dar nu-i ieși în întâmpinare. Așteptă nemișcată în patul alb, pe cerga mițoasă, cu ochii pe geamul înfrigurat sub ninsoare. O izbitură, scurtă, zgudui ușa. Se ridică și-i deschise. Stătea în prag cu ramurile coarnelor ajungându-i până la umeri, nările umflate și botul negru plin de mustul zăpezii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
avea pe ea, sufocându-se, până rămase într-o cămașă moale de in. Se uită pe geam afară. Cerbul dispăruse. Se uită la bărbatul de lângă ea și-și lepădă și cămașa. Se zări, îmbujorată, în oglinda din perete, de deasupra patului. Tudor se repezi spre ușă. Să-nchidem ușa, se neliniști el. Las-o așa! șopti ea. Cerbul a plecat după ciuta lui. Tudora e-n poiană. Toată pădurea nuntește. Bine-ai venit, Tudore! Sfârșit Sinaia-București-Valea Vinului-Bârnova: 1975-1976-2005. CUPRINS CAPITOLUL 1

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090

Sărat, Balta Albă, Amara), în Transilvania (Ocna Sibiului, Sovata) și în Subcarpați (Ocnele Mari). Nămolurile minerale se formează în mod natural, în jurul izvoarelor minerale, ca urmare a proceselor fizico-chimice și microbiologice, care se declanșează la contactul apei minerale cu un pat argilos. Astfel de nămoluri minerale găsim la Govora (nămol silicios, iodat), Geoagiu (feruginoase), Sângeorz-Băi (ușor radioactive), Voșlobeni, Pucioasa, Băile Tușnad, Mădăraș, Turia (sulfatate), la care se adaugă și nămolurile cu ape carbogazoase din Depresiunea Dornelor și Depresiunea Borsec, Covasna etc.

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
chiar service-uri. Hostelul, cunoscut și ca hotel pentru tineret, este o unitate de cazare pentru turiștii cu buget restrâns, în general tineret, având dormitoare și băi comune. Acest tip de turism oferă cazarea în dormitoare comune, cu mai multe paturi simple sau paturi etajate. Cele mai multe astfel de unități de cazare s-au amenajat în marile orașe: București, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Sibiu ș.a.. Vila reprezintă cea mai veche formă de cazare în stațiunile balneoclimaterice, cu tradiție în turismul românesc. Ea se

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
Hostelul, cunoscut și ca hotel pentru tineret, este o unitate de cazare pentru turiștii cu buget restrâns, în general tineret, având dormitoare și băi comune. Acest tip de turism oferă cazarea în dormitoare comune, cu mai multe paturi simple sau paturi etajate. Cele mai multe astfel de unități de cazare s-au amenajat în marile orașe: București, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Sibiu ș.a.. Vila reprezintă cea mai veche formă de cazare în stațiunile balneoclimaterice, cu tradiție în turismul românesc. Ea se integrează mai bine

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]