15,863 matches
-
bem ș-așa; și tragem - și tutun. Suntem cam fleșcăiți, probabil de căldură, cu toate că e destul de răcoare... Deodată, miroase strașnic a ars. S-a aprins vagonul! zic eu îngrozit. 83 de kilometri pe oră! carbonizat în goana rapidului! departe de patrie, de familie! Maica mea!!!...» Ce e?... Arde fața de masă: o țigaretă nestăpânită - o gaură neagră cât o băncuță... Degrab înăbuș scandalul - acopăr această ocară, de frica chelnerului. Am ajuns la Berlin. De acuma, ținete! Administrație, armată, arte, științe, litere
Domnii noștri și domnii lor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4688_a_6013]
-
pământeasca sau superioară și să aibe mulți ani în care să ne “bucurăm” de efectele acestei justiții..... Lăură --- Omagiu Tovarășe Traian Băsescu, Tovarășa Elenă Udrea, Vă mulțumim fierbinte Din inimile nostre de copii Ca viata ni-i frumoasă; Azi,ale patriei vlăstare, Și mâine,muritori de foame, Vom duce România mai departe, Spre sclavagism- Mărețul vostru țel! from Hell --- președintele trebuie să știe că declararea drept câștigător la alegeri se face de către un judecător care a acceptat că la Paris s-
Ce i-au urat românii lui Traian Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/47019_a_48344]
-
imediat de pe piață și trimis în topitorie. Tot în 1971 se căsătorește cu Cornelia Bucur, profesoară de engleză la Oficiul pentu Deservirea Corpului Diplomatic. Mariajul, scurt și nefericit, se destramă cîțiva ani mai tîrziu. În 1972 figurează în antologia Cinstire patriei, apărută la Editura Eminescu și prefațată de Virgil Teodorescu, cu reportajul O biografie. Este curios cum, după retragerea Rebarborului, lui Monciu- Sudinski nu i s-a retras și dreptul de semnătură. Cu inteligența sa sclipitoare, scriitorul găsește formula cîștigătoare pentru
Alexandru Monciu-Sudinski [restituiri biografice] by Dan Dăncescu () [Corola-journal/Journalistic/4708_a_6033]
-
pe care intenționează să-l facă va fi să schimbe numele țării. Fostul lider al minerilor a spus că nu este încântat de rezonanța pe care "România" o are în urechile străinilor în special și propune ca pe viitor numele patriei noastre să fie Dacia. Miron Cozma a venit la Târgu-Jiu însoțit de soția sa, Marinela Nițu. Fostul lider al minerilor din Valea Jiului a ales să își lanseze partidul în orașul lui Brâncuși pentru a fi cât mai aproape de Petroșani. Cozma
Miron Cozma a înfiinţat Partidul Social Democrat al Muncitorilor () [Corola-journal/Journalistic/47153_a_48478]
-
de la Partidul Conservator. Aceștia au dat zor cu ridicarea unui monument, în fața căruia s-a desfășurat un ceremonial religios pe 25 Octombrie. Șeful statului a asistat la ceremonial, după care a depus o coroană de flori, având mesajul "Glorie eroilor patriei; Președintele României, Traian Băsescu". Șeful statului a mai oferit grade de general și amiral unor colonei, apoi a plecat rapid în mașina generalului Oprea. Ceremonia nu a fost anunțată decât în ultimul moment, după ce SCMD a luat autorizație de miting
Cum au sărbătorit Băsescu şi Boc Ziua Armatei, la adăpost de huiduieli () [Corola-journal/Journalistic/49638_a_50963]
-
anii anteriori. Totuși, sistemul de omagiere, stilul pompos, participarea masivă a colaboratorilor, fac ca publicistic fenomenele să fie foarte asemănătoare. La fel există idei fixe, de data aceasta patriotismul. Se caută [...] fragmente eminesciene care să bifeze tema zilei impusă politic, patria, neamul etc. Sigur că aspectul general este mult mai plăcut, subiectul este totuși literar, se simte că scriitorii răspund mai cu plăcere, iar textele, inevitabil, au un conținut care le face adecvate într-o revistă culturală. Zelul, exagerarea (toate paginile
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4978_a_6303]
-
seară, la B1 TV, nemulțumiți de afirmațiile dure ale lui Radu Banciu la adresa studenților moldoveni din România. Platforma unionistă Acțiunea 2012 susține într-un comunicat de presă că doar 12% dintre români nu vor unirea Republicii Moldova cu România și că ,,patria”, ,,neamul” și ,,țara” sunt pentru acesta niște concepte abstracte, care îi repugnă”. Protestul va avea loc la ora 20.00 în fața televiziunii B1 TV. ”Aproximativ 500 de bucureșteni vor protesta joi seară în fața postului de televiziune B1 TV, ca urmare
Banciu scoate oamenii în stradă...împotriva lui. Protest la B1 TV () [Corola-journal/Journalistic/49910_a_51235]
-
clip video. ,,Limbajul injurios folosit de realizatorul emisiunii ,,Lumea lui Banciu”, acuzațiile nejustificate și atacurile dizgrațioase îndreptate împotriva unei părți a poporului român ne determină să credem fie că autorul lor se afla în căutarea unui rating confortabil, fie că ,,patria”, ,,neamul” și ,,țara” sunt pentru acesta niște concepte abstracte, care îi repugnă”, a declarat pe această cale Mihai Nicolae, co-președintele Platformei unioniste Acțiunea 2012. Acțiunea 2012 amintește că Radu Banciu nu reprezintă societatea din România, ci un caz izolat, încadrat
Banciu scoate oamenii în stradă...împotriva lui. Protest la B1 TV () [Corola-journal/Journalistic/49910_a_51235]
-
desperados, un fante gelat cu ifose și o întreagă cohortă de nou sosiți, până ce camera cu șase paturi devine neîncăpătoare. Regizoarea s-a bazat și pe umorul de situație în felul unui scheci pentru că morala se întrezărește cu ușurință. În patria simbolică a romanității, mica Românie se înghesuie într-o cameră de hotel care cuprinde aproape toate stările și toate opțiunile destinale. Jucând pe cartea absurdului, regizoarea a creat un efect de ironie superioară dintr-o situație (im)posibilă. La categoria
„Filmul de Piatra“, ediția 3.0 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4990_a_6315]
-
de an ș1964ț pare să fie patriotismul, idee care se făcuse simțită deja în ultimii doi ani, dar acum capătă cu adevărat vizibilitate în Gazeta literară. (...) Pe prima pagină a numărului 4 iese în evidență o nouă rubrică intitulată „Oamenii patriei noastre”. Mai interesantă este ilustrarea grafică, pentru că titlul este scris cu litere mari negre pe un desen care reprezintă conturul hărții României, colorată de data aceasta cu albastru deschis. Ori de cîte ori va apărea această rubrică (și va apărea
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4995_a_6320]
-
culori. (O dată cu această rubrică, culorile, rezervate pînă acum frontispiciului și unor casete mai importante cu anunțuri de sărbători politice încep să migreze și în restul paginilor reviste.) Interesant este de asemenea și faptul că în acest număr 4, cu harta patriei, apare pe prima pagină un anunț în legătură cu „comemorarea a 40 de ani de la moartea lui Lenin” și o trimitere la pagina 3 unde se află articole pe această temă. Niciodată pînă acum nu s-a mai întîmplat ca un eveniment
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4995_a_6320]
-
stărilor de indecizie - formulă prezentă încă de la Anchetatorul apatic (1972) -, ce asigură atmosfera și dictează ambiguitățile. Cetățeanul lumii, așa cum îl prezintă Duda, este un pacient al memoriei. În Șase femei (2002) și Ultimele iubiri (2008) se derulau tensiuni identitare, între patria nașterii și cea a regăsirii etnicității. În romanul de față, teritorialitatea nu are nicio noimă în afara moralității. Scriitorul a traversat barierele geografice și s-a stabilit într-o agoră a dezbaterilor etice. După modelul romanului șaizecist, Virgil Duda face portretul
Ancheta unui destin învins by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4435_a_5760]
-
Șeful Poliției Sectorului 4 era pe cale de a primi mită electorală de la PDL, deoarece a venit îmbrăcat în civil, a declarat, duminică, senatorul . Senatorul Dan Șova a precizat că în sectorul 4, la Secția 26 de Poliție de la Apărătorii Patriei au fost reținute 3 persoane, care ar fi din PDL, pentru mită electorală, „care dădeau bani la solicitarea doamnei Sulfina Barbu”. „Înțeleg că a fost și o sițuație destul de umoristică acolo, în sensul că a venit în civil chiar șeful
Șova acuză PDL pentru tentativa de mituire a șefului Poliției Sector 4 () [Corola-journal/Journalistic/44414_a_45739]
-
documentelor grecoromâneș ti din instituțiile monahale de pe Muntele Athos. De aceea sper că lucrările sale vor fi adunate într-un volum, în perspectiva unor cercetări viitoare. Pînă atunci, însă, istoricii noștri trebuie să-și spună cuvîntul. Sau nemo propheta in patria sua? 1. Nu merita oare profesorul Poghirc și o prezentare necrologică într-o revistă de circulație mai largă? 2. Un articol despre Manuil de Corint și Neagoe Basarab a fost publicat chiar de România literară (nr. 11 / 1969)!
Un gînd pentru Petre (Pierre) Năsturel (1 aprilie 1923 – 18 ianuarie 2012) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/4598_a_5923]
-
Norman Manea drept „un intelectual pentru neliniștea noastră”, subliniind etica responsabilității pe care o practică scriitorul, una dintre puținele reperabile în literatura română contemporană. Întrebat cum se raportează azi la România, Norman Manea a răspuns că, de la distanță, fosta sa patrie i se arată în continuare drept un amestec de marasm și mahala, cu rezerva că îi vine greu să judece de peste ocean o realitate de care nu mai e conștient zi de zi, deși o urmărește. Daniel Cristea-Enache a vorbit
Norman Manea în România by Redacția () [Corola-journal/Journalistic/4615_a_5940]
-
seamă, ca toți amicii lui, dl Nae preferă să afle amănunte la a doua mână. Nu este de față nici măcar în chestiunile care îl privesc foarte personal, mai implicat, precum se vede, în „familia cea mare” a politicii decât în „patria cea mică”. Sigur că nici timpurile, nici clipa sorocului nu-l încurajează pe proaspătul tată să spere. E o noapte toridă, când băiatul lui vede, vorba vine, lumina zilei. Și știm, din povestea lui Cănuță, bunăoară, că momentul nașterii contează
Începuturi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4630_a_5955]
-
Dana Diaconu Anul acesta, Premiul Cervantes pentru anul 2011 i-a fost decernat poetului chilian Nicanor Parra care, la cei 97 de ani ai săi, nu a putut face lunga călătorie din îndepărtata sa patrie pînă în Spania, astfel încât ceremonia de decernare a prestigioasei distincții, ce a avut loc, ca de obicei, în aula Universității din Alcalá de Henares, a fost una atipică. Absența laureatului și a tradiționalului discurs pe o temă privind creația lui
Premiul Cervantes pentru un antipoet by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4636_a_5961]
-
lui Florinel, se joacă „pititea”, dar și „înjuratea” (concurs de înjurături), Cristi fură nu cireșe, ci cărți din anticariate, împreună cu prietenii pune la cale farse prin telefon, una chiar despre „moartea” lui etc. Aceiași copii sunt însă și șoimi ai patriei, și pionieri, obligați să memoreze comandamentele partidului (transcrise contrapunctic în relatare) și comentariile școlare idioate despre Eminescu, obsesia profei de română (reproduse și ele, ca memento al omniprezentei limbi de lemn a epocii). Generația lui Cristi este, via Facultatea de
Generația MM by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4665_a_5990]
-
care are o biografie demnă de aceste locuri. Familia mamei e slavă, ucraineană, se numește Suhoverschi, a tatălui e nemțească, se numește Schneider. Katria vine din lumi divergente. Dar mai sunt divergente? „Era un fapt: provincia imperială apuseană care era patria șvabilor, rămăsese în urmă definitiv, pentru cei născuți aici, mai ales. Dincoace la sosire, era vastitatea amețitoare unde nimic nu semăna cu ce știau și ce visau. Cătune risipite ici, colo cu câteva case mici, parcă îngropate în pământ sub
Radu Mareș – topografiile de ieri și de azi by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4669_a_5994]
-
PDL. Cele mai mici sume au fost alocate județelor: Brăila (178.675.000 lei fără TVA), Călărași (193.862.903 RON fără TVA), Galați (199.313.709 Ron fără TVA), unde contrrolul este deținut de USL. "În 6 județe ale patriei, Bacău, Bihor, Brăila, Galați, Timiș și Teleorman, localitățile cu primari PSD nu au primit bani nici măcar pentru un kilometru de drum, unul singur, de ochii lumii, să se asfalteze de la primărie la dispensar. Sunt 169 de localități, cu 647.465
PDL împarte banii pentru drumuri pe criterii politice. 6 judeţe USL au fost tăiate total de la finanţare () [Corola-journal/Journalistic/46732_a_48057]
-
zis că plimba America după ea, peste tot unde se ducea, America ei. Și totuși, biroul în care ne-a introdus o restituia acestui decor atât de special pe care știuse să și-l creeze, care era ca o mică patrie în care ea se simțea bine și în care Europa se proclama triumfătoare pe pereții decorați cu pânze de Picasso. Nu o mai văzusem de câțiva ani. Cred că ceea ce m-a frapat în primul rând la ea a fost
JULIEN GREEN America mea () [Corola-journal/Journalistic/4358_a_5683]
-
deja cu marea de parcă am fi fost aici de când lumea. O călugăriță care își face datoria pretutindeni se simte bine oriunde, căci obiectul afecțiunii sale este pretutindeni” (55). În august 1639, sosește la Québec. Nu își va mai revedea niciodată patria, dulcea Franță. În Noua Franță duce o intensă activitate de apostolat. Se stinge din viață în 1672. Este beatificată în 1911. Scrisorile sale o acreditează ca primul condei al Canadei din punct de vedere cronologic. Marie de l’Incarnation aparține
Marie de l’Incarnation by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/4375_a_5700]
-
Cel mult pot să mă pronunț în legătură cu prezența unui titlu sau a altuia pe listele cu recapitulări. Sau despre absențele de pe aceste liste. De fapt ce m-a îndemnat să scriu rândurile de față este o absență: aceea a volumului Patria mea A4 de Ana Blandiana. Eu unul nu l-am văzut să fie pomenit, nici în bine, nici în rău de comentatorii anului literar trecut. Caut o explicație. Nu pot să evit, mai întîi, întrebarea: să fie lipsa de atenție
Revenirea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5759_a_7084]
-
nu-i angajează în vreun fel. Chestiunea ar fi, așa-zicând, de resortul altora. Dar poate că problema se pune în alți termeni. Nu despre Ana Blandiana în general ar fi vorba, ci numai despre această carte a ei. Această Patria mea A4 poate că a nemulțumit, a dezamăgit și de aceea nu a fost luată în seamă în bilanțurile de sfîrșit de an literar. Dar atunci, fiind o carte a Anei Blandiana și nu a oricui, lucrul nu trebuia spus
Revenirea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5759_a_7084]
-
articolul 58, a descoperit că ei erau calomniați de către mama Marinei Rascovaia. Cum se știe, articolul 58 din Codul Penal al R.S.F.S.R era unul dintre cele mai sinistre articole din acel cod. Acest articol cuprindea crime contrarevoluționare, trădarea de patrie, spionaj, prejudiciu puterii militare, dezvăluirea secretelor de stat, fuga în străinătate, ce se sancționau cu pedeapsa capitală - împușcarea sau, în prezența circumstan- țelor atenuante, detenție 25 ani și confiscarea averii. Demascarea mamei unei eroine era atunci tare riscantă acțiune. Cu
Anna by Ludmila Stern () [Corola-journal/Journalistic/5761_a_7086]