5,114 matches
-
când Gosseyn îi doborâ. În timp ce alerga în spatele lui Lyttle, Gosseyn nu-și putea reveni din surpriză. El, care refuzase de atâtea ori să ucidă, să fie acum atât de fără milă. Dar, gândi el imediat cu o neânduplecată hotărâre, acești paznici nu-s decât niște simboluri ale distrugerii. Din clipa în care aceștia adoptaseră un caracter inuman, ei nu mai erau decât niște barbari îndărătnici, care trebuiau nimiciți ca niște bestii agresive și dați uitării imediat. Și-i uită. În fața lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
mii de influxuri, ca niște fire foarte fine, care se polarizau către creierul suplimentar. Experiențele continuară, astfel că, în final, când se întoarse în apartamentul său, Gosseyn era cu totul epuizat. În timp ce se îndrepta spre ascensor, observă că, în afara obișnuiților paznici, în spatele său plutea în aer o mică sferă din care răsăreau o mulțime de mici tuburi electronice. Prescott, care era comandantul escortei, prin-zându-i privirea, explică cu răceală în glas: ― Conține un vibrator. Crang ne-a comunicat afirmația dr. Kair, conform
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
de acest obicei privindu-i pe oamenii care moțăiau în bibliotecă. Un zgomot stăruia totuși: pașii a doi oameni continuau să răsune în liniștea care învăluise nava. Pașii treceau mereu prin fata cuștii, se depărtau puțin, apoi se întorceau. Din păcate, paznicii mergeau separat. Întâi trecea unul dintre ei, iar celălalt îl urmă, la o distanță de vreo zece metri. Corl îi lasa să treacă de mai multe ori. De fiecare dată calcula cam cât timp le trebuia ca să străbată distanța aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
și înțepeni. Deși amețit de efluviile idului, Corl se sili să-și vadă de drum. Șapte dormitoare - șapte victime. Apoi se întoarse, fără zgomot, în cușca lui și închise ușa. Își calculase cu o remarcabilă precizie mișcările. Când cei doi paznici ajunseră la ușa lui, aruncară o privire pe display-ul camerei video de supraveghere și merseră mai departe. Atunci Corl porni în cea de-a doua expediție și, în câteva minute, reuși să treacă prin alte patru dormitoare. Intră apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
mult și se sperie de greșeala făcută. Plănuise să-i omoare într-o singură noapte pe toți oamenii din navă, calculându-și cu precizie atacurile, în așa fel încât să se poată întoarce după fiecare atac în cușca lui, pentru ca paznicii să-l vadă când treceau pe- acolo. Acum, însă, nu mai putea spera să pună stăpânire pe nava într-o singură noapte. Corl se strădui să-și adune gândurile. Fără să-i mai pese de zgomotul pe care-l făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
strădui să-și adune gândurile. Fără să-i mai pese de zgomotul pe care-l făcea, ieși în fugă pe coridor, deși se aștepta să fie întâmpinat cu jeturi de radiații prea puternice pentru a le putea neutraliza. Cei doi paznici stăteau pe coridor, unul lângă altul. Era limpede că descoperiseră ușa deschisă, căci își ridicară simultan privirile și încremeniră la vederea ghearelor și tentaculelor acestui monstru feroce, cu ochii scăpărând de ură. Unul dintre ei își întinse mâna spre armă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
spaimă, scoase un țipăt strident, al cărui ecou lugubru, repetat de pereții sonori ai coridoarelor, îi trezi pe toți cei aflați la bordul navei. Țipătul acesta se pierdu într-un fel de gâlgâit îngrozitor, când Corl azvârli cadavrele celor doi paznici tocmai în celălalt capăt al coridorului. Nu voia ca aceste cadavre să fie găsite în apropierea cuștii sale. Era singura lui șansă. Zguduit până în străfunduri, conștient de enorma greșeală pe care o săvârșise, incapabil să-și adune gândurile, Corl se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
cenușie, rece. - Asta-i tot, deocamdată! Oftă Morton. Oamenii din echipaj să stea de pază pe toate coridoarele! Tunurile să rămână pe poziție! Iar șefii de secții să vină pe puntea de comandă! Grosvenor înțelese că experiența luase sfârșit. 5 Paznicul de la intrarea punții de comandă cerceta cu un ochi bănuitor permisul pe care i-l întinsese Grosvenor. - Presupun că-i în ordine, zise el în cele din urmă. Totuși, ești primul om sub patruzeci de ani care intră aici. Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
Presupun că-i în ordine, zise el în cele din urmă. Totuși, ești primul om sub patruzeci de ani care intră aici. Cum de-ai fost promovat așa repede? - M-am specializat într-o știință nouă, îi răspunse Grosvenor, zâmbind. Paznicul privi încă o dată permisul, apoi i-l restitui, întrebându-l: - Nexialism? Ce-i aia? - O știință a întregului, o știință aplicată, îi răspunse Grosvenor și trecu pragul. Peste câteva clipe, întorcând capul, văzu că celălalt îl urmărea cu o privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
l restitui, întrebându-l: - Nexialism? Ce-i aia? - O știință a întregului, o știință aplicată, îi răspunse Grosvenor și trecu pragul. Peste câteva clipe, întorcând capul, văzu că celălalt îl urmărea cu o privire buimacă. Grosvenor zâmbi, apoi uită de paznic. Se afla pentru prima oară pe punte. Ochii lui iscodeau fascinați priveliștea din jur. Panoul de control - masiv, fără să ocupe o suprafață prea mare - era alcătuit dintr-un șir de console metalice arcuite, suprapuse, lungi de câte șaizeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
adoptată va trebui să prevadă și o supapă de siguranță." Apoi, luând patru copii ale graficului, porni spre secția matematicienilor. Intrarea în secție era păzită de câțiva oameni - măsura de precauție neobișnuită, dictată de pericolul unui atac din partea monstrului. Când paznicii refuzară să-l lase să intre în biroul lui Morton, Grosvenor ceru să vorbească măcar cu unul dintre secretarii directorului. În cele din urmă un tânăr ieși dintr- un alt birou, îi examină politicos graficul și-i spuse că "va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
în sala de ședințe a punții de comandă, Grosvenor îi urmărea cu privirea pe Morton și pe căpitanul Leeth, care discutau în șoaptă într-unul din rândurile de scaune din apropierea panoului de control. Sala era înțesată de oameni. Cu excepția câtorva paznici postați în centrele-cheie, toată lumea fusese convocată la ședință. Militarii și ofițerii lor, șefii secțiilor științifice și membrii acestora, personalul administrativ și tehnicienii, se aflau cu toții fie în sală, fie pe coridoarele învecinate. Se auzi un clopoțel. Treptat, murmurul conversației conteni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
are rost să riscăm să fim omorâți în paturile noastre. Noi... Dar ce-i, domnule Pennons? Pennons se uita la un mic instrument pe care-l ținea în mână. - Suntem cu toții aici, domnule căpitan? întrebă el încet. - Da, toți, cu excepția paznicilor din sala mașinilor. - Atunci... atunci monstrul a fost prins în câmpul de forță. Trebuie să-l încercuim cât mai repede. 17 Tocmai când se întorcea din expediția lui prin etajele inferioare ale navei, Ixtl fu luat prin surprindere de furtuna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
prim-plan, cu o pălăriuță cu pană ce-i stătea ca o creastă pe vârful capului, cu un nas care, din grabă, îi ieșise cam lung și cam căzut spre bărbie, și puse de la el, îndărătul ei, un obraz de paznic cu mustață falnică. Pe amantul femeii, doctorul Bastaki - tată de copii -, și pe unul din avocații apărării, domnul Horia Rosetti, n-a mai avut timp să-i schițeze, deși în clișeu se întrezăreau, însă pe domnișoara Gorjan o desenase și
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
și o deschise fără să facă cel mai mic zgomot. Pe fața lui se zugrăvi o uimire nespusă. Scotoci apoi cu atenție prin toate despărțiturile, închise totul la loc, răsuci rotițele și se strecură până la prima ușă, șuierând ușor după paznicul Păunescu, care era de serviciu. Ceru un răgaz de odihnă. Când, în zori, în biroul de la etaj, conu Costache era informat de lipsa safe-ului, Fane făcea, jos, la primul etaj de sub pământ, mare tămbălău: ce ați făcut, Jeane, că
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
vârstă, îi făcuse loc, politicos. — Sunt de la Poliție, spuse omul, cu ton brutal, așteptați afară! Doctorul simți că i se suie sângele la cap, dar se stăpâni și răspunse cu glas așezat: — Nu știu de la ce Poliție ești dumneata, poate paznic la postul din Ciorogârla, în orice caz te invit să aștepți dumneata afară până îmi consult bolnavul. Luat prin surprindere, omul se uită cu fiere la intrus și, când să se răstească, îl recunoscu. Deveni deodată numai miere. — Iertați-mă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
pe cioara de pe gard sau mai bine renunță la tot ce zboară. Intră în mica odăiță în care băiatul cel ciufulit lenevea cu coatele pe masă și întrebă de băieș. Era plecat la Sinaia pe întreaga perioadă a sărbătorilor, spuse paznicul. Da’ n-a lăsat vorbă pentru mine - mie-mi zice Fane - că aveam un cufăr mare la el, aci? Băiatul n-avea habar de vreun cufăr și începea să fie nervos. Hai să dăm o raită, Jeane, poate dăm de
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
nu se pune problema unui atac. Avem o mașină energetică ce domină magazinele de arme din toate orașele mari de pe planetă. Dar în ultimele două luni și jumătate au dezertat unsprezece mii de ofițeri. Mașinile energetice sunt deservite de niște paznici, care nu știu să le mânuiască. Femeia îl fulgeră cu o nouă observație: - Mașina hipnotică ar fi putut să-i instruiască pe toți în numai o oră. - Da. Glasul aspru nu se schimbă. Buzele subțiri se subțiară și mai tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
în martiri, în dezavuați și în îmbătați de putere, iar aceasta din urmă era tagma cea mai primejdioasă. Propovăduitorii căminului și ai moralității islamice picoteau, cu scobitori între dinți, așteptând să apună soarele. Omar îi părăsea printre primii, deodată cu paznicii purtători de banduliere. Ca și cerberii ordinii, trebuia să se întoarcă la muncă. Teheranul fierbea, ca o oală așezată pe flacără. Peste tot era zăpușeală și, odată întors, trebuia să își schimbe hainele. Șeful atelierelor îl servea cu bucăți de
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
era cunoscut de toți angrosiștii miliardari care veneau dinspre Moscova, interesați să cumpere marfă de calitate, fără culori chimice și poliester. În al cincilea an, tată-său și bunicu-său deveniseră proprietari ai unei țesătorii cu opt lucrătoare și cu doi paznici. Bătrânul mobed începuse să scrie o istorie a lui Zarathustra, ticluită în modelele puse de țesătoare în urzeală și bătătură. Erau minuni noi, care nu mai fuseseră arătate într-un bazar și care plăceau. Omar se-mplinise în acest oraș
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
iar în port, localnicele învăluite, care după-amiaza mai purtau burqa, le păreau domnițele din suită. — Aici nu ești în Iran, ci în zona liberă a Hormozului! trâmbița un tembel aruncând cu o minge de bowling la „Sohar“, până când îl luaseră paznicii. Ei doi rămâneau în camera de odihnă a lui Henam până ce venea seara și insula ca o unghie lăcuită începea să se-asemene cu o navă de croazieră pornită în larg. Seara, Ghazal își părăsea blugii și tricoul de sub hijab
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
s-au cerut uniforme, accesorii de sport și ea a schimbat șorturile echipei Melli, care tocmai juca Mondiala cu Coreea de Nord, pentru Cupa Africii. Ali Karimi, Kaabi, Mahdavikia și Hashemian fluturau în chiloți de culoarea ierbii. „Cum se poate?“ Gardienii Consiliului, paznici din Comiteh, care iubeau fotbalul, i-au transmis să se potolească, altfel nu va mai ieși niciodată dintr-o enferadi, unde nu îi vor da nici pâine, nici apă. Atunci Sonia a croit perdele, lenjerie de pat, batistuțe și șervețele
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
planul tău, draga mea, dar un bun strateg se orientează pe picior, în funcție de cir-cum-stan-țe. Îmi dau seama la ce te gândești. Este posibil ca cei din muzeu să fi constatat furtul tablourilor. Lipsesc prea multe pentru ca și cel mai neavizat paznic într-un rond întîmplător să nu observe. Ia să vedem care ar fi consecințele directe ale acestei situații..." Bătrâna duse mâinile sub masă și începu să enumere pe degete: " Desigur, draga mea, că întîi și întîi va alarma Miliția care
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
aer fluierând ușor. Azimioară își holbă ochii mici. ― E uluitoare! Parcă totuși nu-mi vine să cred... Maiorul își săltă obosit umerii. ― Muzeul mi-a confirmat adineauri cele mai sumbre ipoteze. Numai că de astă dată pretențiile i-au sporit. Paznicul a descoperit că lipsesc zece tablouri. Bineînțeles, "comorile": Fragonard, Dürer, Monet, și, desigur Vânătorul și Femeia cu evantai. Azimioară își strânse sceptic buzele. ― Furtul mi se pare de prea mare anvergură ca să fie opera Melaniei Lupu. Acționează altfel, în sfârșit
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
EL DECÎT INELUL-PISTOL CA NU CUMVA SĂ CADĂ VREO BĂNUIALĂ ASUPRA ACELOR REMARCABILE MAȘINI SECRETE ALE ARSENALELOR. EXISTAU ȘI ALTE INELE PRIN PANOURI TAINICE RĂSPÎNDITE ÎN TOT HOTELUL, DAR ERAU PREA PUȚINE ȘANSE CA UN BĂRBAT ESCORTAT DE DOUĂZECI DE PAZNICI SPRE SECȚIUNEA PRINCIPALĂ A CLĂDIRII OCUPATE DE COMANDAMENTUL IMPERIAL AL FĂURITORILOR DE ARME SĂ MAI AIBĂ POSIBILITATEA DE A SE ABATE DIN DRUM. REVERIA LUI LUĂ SFÎRȘIT CÎND SE OPRI LIFTUL. BĂRBAȚII CARE-L ÎNSOȚEAU ÎL PURTARĂ SPRE UN CORIDOR
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]