2,405 matches
-
îndreptat spre ei și fluieră scurt. Îl urmară de îndată alți doi inși, înarmați și ei, unul cu ochi pieziși, asiatici, mic de statură, celălalt blond și cu o balalaică în spate. Cu cine avem plăcerea? bâigui comandantul Felix. — Cu „Pirații stelelor”! rânji cel cu barbă. — De ce naționalitate? se interesă Felix. — Multinaționali, răspunse bărbosul. Cosmosul - ubi bene. Dar voi cu rabla asta de unde sunteți? — De pe Terra, răspunse ușor jignit comandantul Felix S 23. — De unde de pe Terra? — Drăgănești-Vlașca, paralela 45, răspunse Felix
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
stângă. Am stat așa, mână în mână și zâmbind ca niște proști fără să vorbim, până când Meryt n-a mai putut să suporte suspansul: - O, Den-ne, m-a strigat ea cu îngrijoarare prefăcută. Mai ești acolo sau era un pirat la ușă? L-am condus în casă, unde Meryt țopăia de pe un picior pe altul ca o turturea, cu rânjetul sălbatic al zeiței Bes pe față. Shif-re zâmbea și ea, pentru că tocmai aflase cum Meryt își petrecuse ultimele luni căutându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Atlas? - Știu! zise oaspetele râzând. N-am fost acolo să-l văd, însă știu: lângă Gibraltar, sau cum i-ai spus dumneata după fenicieni, Stâlpii lui Melkart. Dar nu știu de ce stătea acolo. Dumneata ai spune că păzea Atlantida de pirații cretani, gata să le dea cu cerul în cap. - Bine, zise gazda și alese o hârtie de pe masă. Dar de ce profetul Daniil zice așa: Privi până când fură puse jilțuri și s-a așezat Cel vechi de zile: îmbrăcămintea lui: albă
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
romanul Trilby, el chiar este cel mai bine vândut. În toată istoria firmei nu am vândut atâtea exemplare dintr-o carte. Și pentru că Harper este una dintre editurile cele mai mari din lume, și dacă lași la o parte tirajele pirat apărute la Început, pentru care oricum nu are nimeni cifre... e posibil ca Trilby să fie cel mai bine vândut roman al tuturor timpurilor. — Dumnezeule mare! exclamă Henry. — Un fapt care te pune pe gânduri, nu-i așa? Să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
araba lui sarcastic-profesorală, făcînd-o din ce În ce mai neliniștită pe nervoasa de mama. Contrabanda era o activitate pe care o practicaserăm de la o vîrstă fragedă. Băieții mai mari de la școala britanică din Riyadh discutau Între ei despre un incitant infern al casetelor video pirat, al drogurilor și al sexului ilicit. Mai tîrziu, cînd ne-am Întors În Anglia după moartea mamei noastre, mi-am dat seama că aceste conspirații mărunte Îi țineau laolaltă pe expatriații britanici și le ofereau sentimentul apartenenței la comunitate. Fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
cînd s-a Întors din tufișuri, ca să Înfășoare În ea vasul Ming pe care-l ducea sub un braț și suportul din lemn de trandafir de sub celălalt. El m-a bătut Încurajator pe umăr În timp ce vîram colțurile păturii pe sub comoara piraților, plăcut surprins să vadă ce bine-mi țineam nervii În situații de presiune. — Astea-s dovezi, Clarles... O să am grijă să-și găsească drum Înapoi la proprietarii lor. La drept vorbind, n-am avea nevoie să luăm nimic, doar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
pierdute la jocuri, care Îi afectaseră bogăția materială, baza eleganței sale. De fapt, era un foarte mare jucător. Nu e cazul să cercetăm dacă Brummell descoperise această poftă de a sfida necunoscutul și această sete de aventură, proprii jucătorilor și piraților, În chiar natura sa ori În tendințele societății. Cert este faptul că societatea engleză e mai dornică de emoții decât de guinee și nu poți domina o societate decât Îmbrățișându-i pasiunile. În afara pierderilor la joc, se pare că a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
preumblare unchiul meu. De îndată ce au aflat vestea, andaluzii din Fès au sosit în grupuri succesive, spre a-i asculta istorisirea și a cunoaște rezultatele misiunii. A povestit în amănunt despre călătoria sa pe mare, cu teama de naufragiu și de pirați, despre cum îi apăruse Constantinopolul, despre palatul sultanului, ieniceri, drumul prin diversele ținuturi ale Orientului, Siria, Irak, Persia, Armenia, Tartaria. Destul de iute a ajuns la ce era mai important. — Pretutindeni, gazdele mele s-au arătat convinse că într-o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
refuza. Nici una dintre ocupațiile tale de aici nu e atât de importantă. Iar familia ta e în siguranță. Pe deasupra, îți vor fi suportate în întregime cheltuielile și vei fi generos răsplătit. Nu se feri să adauge, cu un zâmbet de pirat în colțul gurii: — Bineînțeles, nici eu, nici însoțitorii mei nu vom cuteza să-i spunem lui Barbă Roșie că ai refuzat. Aveam tot atâta libertate de mișcare ca o păsăruică urmărită de șoim. Neputând dezvălui adevărata cauză a șovăielilor mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Mecca mâna dreaptă a lui Dumnezeu? La Roma aveam să trăiesc în căușul mâinii Sale stângi! ANUL PETRECUT LA SANT’ANGELO 925 de la hegira (3 ianuarie 1519 22 decembrie 1519) Răpitorul meu avea renume și spaime cucernice. Pietro Bovadiglia, venerabil pirat sicilian, trecut deja de șaizeci de ani, de mai multe ori ucigaș și temându-se că va ajunge poate să-și dea duhul în calitate de bandit, simțise nevoia să-și răscumpere crimele printr-o ofrandă adusă lui Dumnezeu. Sau mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
și de linte, am căpătat carne și lasagne, cu vin roșu de Trebbiato, din care am băut moderat. Florentinul n-a întârziat să-mi comunice vestea pe care o așteptam: papa avea să mă primească, din mâinile lui Pietro Bovadiglia. Piratul și diplomatul s-au înfățișat împreună în fața celulei mele de ziua Sfântului Valentin. Papa ne aștepta chiar la castel, în bibliotecă. Plin de fervoare, Bovadiglia se aruncă la picioarele lui; Guicciardini îl ajută să se ridice, mulțumindu-se, în ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
lui, în picioare, stătea un preot care s-a dovedit a fi un tălmaci. Papa își puse amândouă palmele pe spatele meu încovoiat, în semn de afecțiune sau de luare în posesie, nu știu prea bine, înainte de a spune, la adresa piratului, câteva cuvinte de mulțumire. Eu eram tot îngenuncheat, ținut astfel cu intenție de noul meu stăpân, care nu-mi dădu voie să mă ridic decât după ce florentinul îl scosese afară pe răpitorul meu. Pentru ei, audiența se încheiase. Pentru mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
într-o lungă mantie de lână albă, eram amețit de mirosul de tămâie și strivit sub atâtea onoruri nemeritate. Nici una dintre persoanele adunate acolo nu ignora faptul că acest „Rege mag“ fusese capturat într-o noapte de vară de către un pirat pe o plajă din Djerba și adus ca rob la Roma. Tot ce se spunea în legătură cu mine, ca și tot ce mi se întâmpla era atât de lipsit de noimă, atât de lipsit de măsură, atât de grotesc! Nu cumva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
începute negocieri cu otomanii. În ce mod? Nu știm. După cum nu știm nici ce am putea obține. Să încetinim năvala ienicerilor pe pământurile creștine ale Europei Centrale? Fără îndoială că nu. Să restabilim pacea în Mediterana? Să punem capăt prădăciunilor piraților? Răspunse propriilor lui întrebări printr-o strâmbătură dubitativă. Clement preluă ștafeta: — Ceea ce este sigur e că a sosit vremea de a clădi o punte între Roma și Constantinopol. Dar eu nu sunt sultan. Dacă aș îndrăzni să grăbesc lucrurile, aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
unul prost - e totuși preferabil nici unui plan, asta e știut. Am debutat cu dreptul: după cum anticipasem, ușa care despărțea Centrul de Încrengătura de scări ce ducea la subsol s-a dovedit și ea sensibilă la inflexiunile glasului lui Wagner, ediția pirat. Principiul „cine poate mai mult poate și mai puțin” se verifica promițător. Să vedem mai departe. Mai departe, lucrurile nu prea s-au derulat la fel de simplu și de facil cum Începuseră. Deși ar fi fost normal să se Întâmple invers
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
avem conturile și că mai sunt și corecte, ceea ce nu scrie nicăieri și nu garantează nimeni. Bravo, flori, felicitări! Ei, și cu-asta ce-am făcut? Fără parola fiecărui cont, totul e, scuză-mă, simplă loțiune Diana la picior de pirat șchiop... Cugetare: pe cât de lung e drumul de la agonie la extaz, pe atât de scurtă e ruta inversă. Revenit cu coada Între picioare și cu picioarele pe pământ, mă uitam a pagubă la jalnicele hârtii de pe masă. Deșertăciunea are multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
prietenia cu viitorul rege Eduard VII. Republicanii și partidele de opoziție profită însă de indignarea maselor, pentru a-și înteți campania împotriva regimului. Ziarul Os Debates scrie cu litere mari: "Portughezi! Jos monarhia! Jos învîrtiții! Jos infamia!". Strigătele antiengleze - "Jos pirații!" - se înfrățeau cu amenințările antimonarhice, Statuia lui Camoens din Lisabona e îndoliată de studenți, iar inscripția pe care o atârnă vorbește de "ultimul dintre lașii vânduți Angliei". Pentru că, așa cum scria Basilio Telles în 1905, datoria portughezilor era să reziste; "am
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
să cunoască mirosul pămîntului sau sunetul unui glas prietenos și Îl spintecase cu cuțitul pe primul său dușman Într-o crîșmă din Panamá, fapt pentru care fusese nevoit să se alăture, ca un fugar ce era, unei mici corăbii de pirați bețivi ce eșuase, Într-o noapte fără lună, la intrarea În golful din San Juan, Puerto Rico. Ziua următoare, tunurile fortăreței din El Morro se amuzaseră efectuînd exerciții de tir asupra jalnicului corp al nefericitei nave, pînă ce reușiseră să o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Ziua următoare, tunurile fortăreței din El Morro se amuzaseră efectuînd exerciții de tir asupra jalnicului corp al nefericitei nave, pînă ce reușiseră să o preschimbe Într-un morman de așchii, În vreme ce rechinii dimprejur se desfătau cu un delicios banchet de pirați abțiguiți, care se azvîrleau În apă ca apucați de streche, Încercînd să scape de loviturile bombardelor. În acele clipe pricepu roșcovanul Oberlus cît de mult putea să aștepte de la sine și de la capacitatea sa de rezistență la teamă, cînd Îndurase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
năzuia să găsească o formulă prin care să-i Înfrunte Într-o zi pe restul oamenilor. Timpul trecu. Văzu două vapoare, baleniere probabil, care treceau În larg și un al treilea, care după toate probabilitățile era un vas ușor de pirați ce ancorase În golf pentru a depozita iguanele și broaștele-țestoase uriașe În fostele lui peșteri, acum pustii. Oberlus Își căută refugiu În adîncul pădurii de cactuși, dar Își dădu curînd seama că aceasta nu mai era o ascunzătoare sigură și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
avea la dispoziție broaștele-țestoase uriașe care aveau să se păstreze vii luni Întregi -, nici măcar un milion de oameni care ar fi răscolit insula pas cu pas nu ar fi reușit să-l găsească. Nu se mai simțea așadar la cheremul piraților și al balenierelor care Îi invadau „regatul”, ci dimpotrivă, aceștia erau cei care, din clipa aceea, se aflau cu totul În mîinile sale. Așteptă răbdător. În fiecare dimineață, În zori, se cățăra pe culme și scruta depărtările În toate direcțiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
care Îi confereau un aspect elegant, de perscăruș uriaș care abia dacă atingea suprafața apei. - E Virgen Blanca, Îi atrase atenția Mendoza. Merge pe ruta Valparaíso-Panamá, dar e ciudat că navighează atît de departe de drumul ei obișnuit.. Poate din pricina piraților... Se spune că Slăbănogul Bulois umblă pe apele astea. - Într-o zi i-am văzut vaporul, Altar Mayor, admise Oberlus. A ancorat În ansă, pe urmă au Început să Încarce broaște-țestoase și s-au Îmbătat pe plajă... Din cîte-am auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
de arhipelag... Aia e o insulă mare și sălbatică, are ascunzători strașnice și golfuri foarte Închise, dar nu găsești nici o picătură de apă. O insulă ca un deșert - dădu din cap. Nu-mi place Bulois ăsta... Înainte de a se face pirat era popă, iar eu nu pot să-i sufăr pe cei care-și schimbă ideile În halul ăsta. - Face liturghii negre pe trupul gol al unei tîrfe, transformîndu-i sexul În altar... Dacă Îl prind, nu scapă numai cu spînzurătoarea... Vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
cabinei, iar căpitanul trebui să facă un efort pentru a recunoaște, În lumina aceea atît de slabă, chipul diform al intrusului care rămăsese În picioare, amenințător, În fața lui. - Oberlus! exclamă el surprins. Ce faci pe vaporul meu? Ai devenit și pirat, pe deasupra? - Am devenit rege, veni răspunsul absurd. Regele Insulei Hood, iar tu ai pătruns fără să-mi fi cerut voie În apele mele. Celălalt Îl privi stupefiat, cu toate că Încă nu reușise să-și revină de pe urma primului moment de surprindere și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
adeseori pe pescarii și marinatii din Aldan cînd se Îndreptau, În zori, spre bărcile lor. De asemenea, Își aduse aminte, fără să reușească să-l localizeze cu precizie În timp, de unchiul său Santiago, pe care-l spînzuraseră fiindcă fusese „pirat de pămînt”, și ascultîndu-l Oberlus Înțelese că sărmanul bătrîn Își pierdea pe zi ce trecea mințile sau intrase Într-un rapid proces de senilitate, de vreme ce delira cu privire la lucrurile cele mai elementare. - Ce este un „pirat de pămînt”? voi să știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]