9,309 matches
-
de un tu. Partenerul este el, tu‑ul este Sophie. El spune nu, iar fără acest partener ești singur. O pisică tigrată se furișează la deal ca să pândească o gaură de șoarece. Anna cântărește scurt ideea de‑a ucide și pisica, dar n‑o face pentru că e slăbită din cauza vomatului. Își mușcă încheietura mâinii până aproape că‑i dă sângele. Rainer îi urlă Sophiei în față, ceea ce aceasta găsește de prost gust. Rainer îi spune că nu trebuie să creadă, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
penisului. Nu-mi dădeam seama dacă am ejaculat, dacă era doar o secreție sau dacă urinasem În pantaloni, dar tremuram din tot trupul. Un singur lucru mi-era clar: eram ca un câine, sau ca un porc, sau ca o pisică În fața porției de mâncare. Încercam să-i spun bărbatului ceva despre Van Gogh, dar parcă Îmi legase cineva limba. — Ce-ai pățit? Îți spun eu ce să faci. Imaginează-ți că intră În camera asta o blondă superbă, cum n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
a spus. Ditamai omul, Îmbrăcat la costum, cu cravată, un om În toată firea, cu ochelari, și-mi spune: „Am auzit că sunteți pre-te-nar“. Eram Înmărmurit! Tipul ăsta nu era decât un rahat de câine, ba nici măcar atât, era o pisică moartă-n stradă, lovită de un camion. Asta gândeam eu despre el! Știi, cum vezi de-atâtea ori pe stradă, leșul uscat al unei pisici strivite de roțile unei mașini. Mi-a sărit țandăra, și când m-a văzut enervat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Înmărmurit! Tipul ăsta nu era decât un rahat de câine, ba nici măcar atât, era o pisică moartă-n stradă, lovită de un camion. Asta gândeam eu despre el! Știi, cum vezi de-atâtea ori pe stradă, leșul uscat al unei pisici strivite de roțile unei mașini. Mi-a sărit țandăra, și când m-a văzut enervat, ce crezi ce mi-a zis nenorocitul? „Ca să fiu sincer, adevărul e că am venit să fac un reportaj despre o vedetă muzicală la modă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Kataoka părea iritată. Aveam impresia că-mi reproșează că n-am aflat nimic, cu toate că m-a trimis să mă interesez despre Yazaki și Reiko. — Sunteți sigur că ați Înțeles ce v-am cerut să faceți? Am auzit un mieunat de pisică În receptor și apoi vocea ei, care-i vorbea pisicii: „Am ceva important de discutat acum, așa că du-te tu frumușel mai Încolo“. Tonul vocii ei era mult mai blând decât cel folosit cu mine. — Dar și Gan a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Înțelegem foarte bine. Dar tot din același motiv ne este imposibil să ne suportăm mereu alături. Reiko, tu ești altfel decât noi...“. Cam asta ne-a spus. Keiko Kataoka se opri brusc din povestit. Liniște. Nu se auzea decât miorlăitul pisicii. Mi-a vorbit din nou după câteva momente. Din tonul vocii ei, diferit de cel de mai Înainte, se simțea fermitatea hotărârii luate Într-o clipă. — Sunați-o imediat pe Reiko. Nu o veți prinde la telefon decât noaptea. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
dintre care pe unul, un somon minunat, m-am oprit ca să-l admir. — Frumos pește, am remarcat. Cine e pescarul? Ea se întoarse enervată spre mine: — Nu-i nici un pescar. Numai pești. Ce mai casă e și asta pentru pești, pisici și câini. Numa’ că mai rău îi cu pisicile. Măcar peștii îs morți. Da’ nu poți șterge de praf pisicile și câinii. Aproape din reflex, mi-am trecut mâna peste vitrina în care era expus somonul. Nu părea că praful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
oprit ca să-l admir. — Frumos pește, am remarcat. Cine e pescarul? Ea se întoarse enervată spre mine: — Nu-i nici un pescar. Numai pești. Ce mai casă e și asta pentru pești, pisici și câini. Numa’ că mai rău îi cu pisicile. Măcar peștii îs morți. Da’ nu poți șterge de praf pisicile și câinii. Aproape din reflex, mi-am trecut mâna peste vitrina în care era expus somonul. Nu părea că praful de pe ea ar fi fost șters de curând. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Ea se întoarse enervată spre mine: — Nu-i nici un pescar. Numai pești. Ce mai casă e și asta pentru pești, pisici și câini. Numa’ că mai rău îi cu pisicile. Măcar peștii îs morți. Da’ nu poți șterge de praf pisicile și câinii. Aproape din reflex, mi-am trecut mâna peste vitrina în care era expus somonul. Nu părea că praful de pe ea ar fi fost șters de curând. Și chiar dacă făcusem doar de puțină vreme cunoștință cu reședința Lange, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
duci tu fuguța să-i spui că sunt aici? Am așteptat în aceeași cameră pe sofaua cu delfini sculptați pe brațe. Nu mi-a plăcut mai mult a două oară, mai ales că acum era acoperită cu păr de la o pisică enormă care dormea întinsă pe o pernă sub o comodă lungă de stejar. Încă îmi mai pescuiam firele de păr de pe pantaloni când Frau Lange intră în încăpere. Era îmbrăcată cu un capot din mătase verde care-i lăsa la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
infracțiuni încă din copilărie, comițând o serie de tâlhării mărunte și îndurând câteva perioade de încarcerare până când, la vârsta de 38 de ani, se însurase cu o femeie cu un caracter puternic. Avusese întotdeauna impulsuri sadice, fiind înclinat să tortureze pisici și alte animale neajutorate, iar acum era obligat să-și țină aceste tendințe într-o cămașă de forță mentală. Dar când soția lui nu era acasă, demonul rău al lui Kürten devenea câteodată prea puternic pentru a fi stăpânit, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
de aproape, dar prost, revista la care mă uitam făcea parțial loc unui text care era destinat să desfacă nasturii de la pantaloni. Dacă era să te încrezi în ea, tinerele asistente medicale germane se împerecheau fără mai multă minte decât pisicile maidaneze obișnuite. Becker azvârli revista pe podea și ridică alta. — „Noaptea nunții pentru virgină“, citi el. — Nu e genul dumitale, Herr Becker, zise Helmut. — „Povestea unui dildo“? — Aia nu e rea deloc. — „Violată în U-Bahn“. — A, asta e bună. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
fi putut să ucidă cinci școlărițe. Când am ieșit din nou afară am descoperit că Becker revenise cu un polițist în uniformă, un sergent. Cei doi stăteau și se uitau la cadavrul lui Poliza ca niște băieței care privesc o pisică moartă în canal, iar sergentul chiar îl atingea pe Poliza într-o parte cu vârful bocancului. — Drept prin ochi, l-am auzit pe bărbat spunând pe un ton ce suna admirativ. Nu mi-am dat seama niciodată că e atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
sentiment de dezamăgire că nu semănam mai mult cu Becker. Ea păru să simtă această ambivalență. — Tu nu ești ca Emil. El e atras de orice fată care i-ar arăta unghiile de la mâini. Cred că ar regula și o pisică cu spatele rupt. Cum e băutura ta? Am scos un sunet demonstrativ și am adăugat: — Foarte bună, i-am răspuns. — Ei bine, pot să-ți ofer și altceva? I-am simțit pieptul apăsându-se pe brațul meu și am zâmbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
de ordinea socială și reluate în cor de mulțime. Demonstrația a fost făcută într-o zi cu ajutorul unui pește. în portul Atenei, ori poate din Sinope sau Corint, Diogene a ochit, într-adevăr, un pește - un morun? un calcan? o pisică de mare? un barbun? - care, chinuit de dorință, se freca de o piatră; și s-a simțit de îndată mai bine, în stare să reia cursul normal activităților sale filosofice. îM-am informat, peștii nu se masturbează; femela își depune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
femeiuști. Hai, nu fiți scârțari! Am venit aici să ne distrăm! Care știe un banc? Pământenii se uitară unul la altul. — Cică - începu timid Dromiket 4 - la un ospiciu doi nebuni se plimbau. Și cum mergeau ei așa văd o pisică zburând... — Ce e aia o „pisică”? îl întrerupe a doua femeiușcă, pe care o chema Tilde sau Larionovna. — O specie de pe Pământ, răspunse Dromiket 4. — Păi spuneți și voi bancuri din Cosmos, să le pricepem și noi, zise prima femeiușcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
venit aici să ne distrăm! Care știe un banc? Pământenii se uitară unul la altul. — Cică - începu timid Dromiket 4 - la un ospiciu doi nebuni se plimbau. Și cum mergeau ei așa văd o pisică zburând... — Ce e aia o „pisică”? îl întrerupe a doua femeiușcă, pe care o chema Tilde sau Larionovna. — O specie de pe Pământ, răspunse Dromiket 4. — Păi spuneți și voi bancuri din Cosmos, să le pricepem și noi, zise prima femeiușcă, pe care o chema Mary sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
mă bag să caut fată, Că e treabă mult spurcată Și cădem în postul mare Și-am căințele amare. Dar nu-ți arde de păduri Și mai va până-n călduri. Văd acum ce sta să zică Botul tău. Știi vreo pisică! Și ții minte că mi-e dragă, Miorlăita, care-și bagă Prin cămări, prin așternuturi, Ochi-pucioasă, de te scuturi: Dracu-aducător de boale, Cald inel, cu blană moale Și cu prefăcut răsuflet Ca păcatele din suflet! Stai un pic, Că mă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
dracii chinuit. Și la râu, drumeți, jivine Cu glas spart hodorogit Cântec zice, de rușine. Hee... miul biul gee Miul biurè doldù - Hananîma mù! La Zornur, pe Ikdar Enghe, Muri azi o pezevenghe: Una groasă cu ochi mici, Crescătoare de pisici. Scundă, groasă, cu mustăți, Învechită-n răutăți. Pezevenghe cu scurteică Cam grecoaică, cam ovreică. Pezevenghe cu trei negi Doftoriță la moșnegi. - Ce moșnegi betegi și blegi Că veneau cât prund și iarbă Și cât praf și fir în barbă Leacuri
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Țipari, Somn, Știucă, Șalău.Privirile celor din grupă s-au întretăiat și pe fiecare îl ducea gândul spre omasă îmbelșugată cu ciorbă de pește.Trecuseră cam o duzină poate două de ani. Tot pe Dunăre, într-un colțpoate ascuns ,,Cotul pisicii'' se adunau câteva bărci cu prieteni, iarlipovanul ne pregătea o ciorbă gustoasă pe care noi o stropeam cu o țuicăde prune.Tot arucându-ne privirile spre malurile încărcate cu foioase, păsările carene dădeau târcoale ascultam poveștile tânărului Nicodim. Cât despre,,două
DELTA DUNĂRII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364295_a_365624]
-
Unui medic); „La intrarea în spital // Pacientu-i vertical // Tratat bine, după boală // Plecă pe orizontală // (Geometrie sanitară); „Când nu am bani, iubita mea // Ca o leoaică e de rea // Doar la chenzină, nu mi-e frică // Atunci e ca o pisică // („Zoologică”) „A scăpat nevătămat // Din incendiul cel mai mare // Dar păcat, mare păcat // că „s-a ars” la-nsurătoare //(Unui pompier); „Șofer începător de-o lună // Dar impulsiv ca un atom // Cu ochii dup-o poamă bună // Dădu cu limuzina
ACE PENTRU COJOACE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364384_a_365713]
-
care nu mă credeam în stare (Să dăm Cezarului ce este al Cezarului!), zicând în sinea mea: Trebuie să recunosc că autorul are spirit de observație. Și mie mi-ar fi plăcut să semnez poeme de calitatea asta: Chiar și pisica, m-a vizitat la spital într-un vis frumos * Foșnetul valurilor pe faleză-n zori - și-un râs de fată * După-atâta ceață, moșul bucuros că vede o lună știrbă Sau cu alte cuvinte: Uite ce frumos spune autorul acesta
UMBRA UNEI FRUNZE de ION UNTARU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364459_a_365788]
-
preferințele, convingerile sale, lăsându-ne nouă cititorilor plăcerea de descoperi frumusețea acestor scurtisime poeme de sorginte japoneză: Copil fericit la fereastra sa a înflorit caisul * Pe malul lacului agale spre seară - cu doi sori în față * La geam bătrânul cu pisica-n brațe privește apusul De la nostalgia amintirilor (chipul copilului fericit că la fereastra lui a înflorit caisul), suntem invitați la o plimbare în registru grav, meditativ pe malul lacului (apa induce întotdeauna o stare reflexivă de calm), pentru ca la sfârșitul
UMBRA UNEI FRUNZE de ION UNTARU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364459_a_365788]
-
scăpat simțului său fin de observație: beția, duhul de ceartă al unora dintre noi, acreala unui bătrân parcă supărat că încă mai trăiește (bătrânețea este întotdeauna legată de neputință!), simbioza vârstei a treia cu prietenia unui animal de companie (câine, pisică) pentru a fi petrecută mai ușor, sau pentru a suplini lipsa unei îngrijiri adevcate din partea oamenilor, suferința pe care o întâlnim și în lumea păsărilor, a plantelor (o invitație „subțire” să ne întrebăm de ce?), culoarea locală a peisajului (faleza, plaja
UMBRA UNEI FRUNZE de ION UNTARU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364459_a_365788]
-
Nu prea le păsa, așa că adormiră buștean cam până la miezul nopții când, niște șuturi bine executate îi aruncară în plin farmec al vieții pe mare, respectiv pe punte, pentru acomodarea cu noua situație. Primiră niște pumni, o găleată și vestitele „pisici” adică mop-uri în limbaj marinăresc. Spre dimineață încurajați și de privirile unui tip de dimensiunea unui dulap, care părea destul de post dispus și părea că mestecă nisip, terminară de lustruit puntea apoi trecură spre cale. Prilej cu care aflară
NOROCOSUL TITI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364489_a_365818]