2,468 matches
-
din jurnale și registre și romane și albume fotografice. Tone și tone de hârtie și toate, fiecare bucățică, acoperite, sufocate, îngropate în linii și pătrate și triunghiuri și vârtejuri de cuvinte albastre și negre și verzi și roșii, scrise cu pixul. — La naiba, am spus. Scout își dădu jos rucsacul și începu să inspecteze marginea tumulului. În cele din urmă, se opri într-un loc și începu să sape, ridicând și înlăturând teancuri întregi de hârtie. — Ce faci? — Vino să vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
dispărând în adâncimile tumulului am zărit un mic tunel întunecat. Am ridicat privirea spre ea. — Glumești, nu? Scout zâmbi, se aplecă și mă sărută pe frunte. — Mi-e teamă că nu, spuse. Pe-acolo o luăm. 23 O lume de pix Am îngenuncheat amândoi la marginea tumulului cu cușca lui Ian între noi, uitându-ne la tunelul adânc, de hârtie. — Bun, zise Scout. O să procedăm și ca până acum. O să legăm rucsacurile cu sfoară și eu o să-l împing pe Ian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
umplând aproape complet spațiul. Am îndreptat lanterna spre pereții tunelului și cercul alb se întinse și fu străpuns de umbrele paginilor ieșite în afară și-a mănunchiurilor inegale, un întreg peisaj Braille aleatoriu de hârtie, tipăritură și cuvinte scrise cu pixul care, cumva, nu se prăbușea în spațiul acela mic și negru. Mă împingeam în bombeul bocancilor, ținându-mi picioarele cât mai aproape posibil unul de celălalt și târându-mă cu ajutorul șoldurilor și-al coatelor. Când mă mișcam, hârtii răzlețe foșneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
pe lateral, o chitară, o cadă specială care te ridică și te scoate afară, toate în cerneală galbenă și neagră familiară. Scout avea dreptate; acestea nu erau decât niște registre telefonice - reclame comune la servicii comune, fără nici o urmă de pix, precum acelea care acopereau toți pereții tunelurilor. Doar niște registre normale. Faptul că cineva le folosise ca să construiască un tavan boltit și galben nu însemna nimic, la urma urmei. Era doar un fapt. Iar tunelurile în sine... era posibil să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
registre normale. Faptul că cineva le folosise ca să construiască un tavan boltit și galben nu însemna nimic, la urma urmei. Era doar un fapt. Iar tunelurile în sine... era posibil să creezi un labirint din hârtie stivuită și mâzgălită cu pixul. Bizar, improbabil, absurd de cronofag și periculos, dar, da, posibil. Punând cartea de telefon deoparte, mi-am desfăcut sendvișul. Ce importanță are o zi, douăzeci și patru de ore mici. Uitându-mă și eu în gol, mestecând, am surprins această frântură diafană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Și ajunseserăm la „a“. Care era cu totul și cu totul altă mâncare de pește. Încăperea din „a“ părea puțin mai mică decât cea din „R“ și mult mai dezordonată, podeaua fiind îngropată sub mormane răsturnate de hârtii scrise cu pixul. Exact ca și în încăperea din „R“, spațiul era luminat de un singur bec și pereții erau făcuți din cărți cu coperte cartonate, aranjate asemenea cărămizilor. Însă în mare parte, această ispravă omenească era ascunsă de troienele și tumulii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
adevăratul doctor Trey Fidorous, în carne și oase, era la fel de buruienos și de dezordonat ca un teren lăsat în paragină. Părul lui grizonant și des crescuse mai lung decât cel al lui Einstein, într-un fel de chică bezmetică. Un pix înfipt între dinți, două pitite în spatele urechilor și mai multe încâlcite și înnodate și ițindu-se din coama lui rebelă îi făceau capul să semene cu un cactus dintr-aceia suspect de pufoși. Urme de pix albastru, negru, roșu și verde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
fel de chică bezmetică. Un pix înfipt între dinți, două pitite în spatele urechilor și mai multe încâlcite și înnodate și ițindu-se din coama lui rebelă îi făceau capul să semene cu un cactus dintr-aceia suspect de pufoși. Urme de pix albastru, negru, roșu și verde îi acopereau dosul palmelor, îi șerpuiau în jurul încheieturilor și antebrațelor, și urcau spre mânecile sumese, care nici ele nu fuseseră cruțate pe de-a întregul. Bucăți șifonate de hârtie și pagini strânse alandala îi umflau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
o pereche mare de ochelari cu rame negre,de plastic, ca aceia pe care Michael Caine îi purta în anii ’60. Doctorul Trey Fidorous. După atâta timp, în sfârșit îl găsisem. Nu puteam decât să-l privesc pierdut. Doctorul scoase pixul din gură și mă privi la rândul lui. — Eric Sanderson. Era ceva dur în felul în care-mi rosti numele, ceva care mă făcu să tresar. — Ce cauți aici? — Nu-și amintește nimic, interveni Scout și mă cuprinse cu brațul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
de dealuri prăfuite, încinse. Bum. Bum. Degetele mele peste literele groase, albastre ca cerul, ale titlului. Salt în insulele grecești: Ghid turistic. Tremurând, am deschis cartea... ... și-n ea am găsit un univers. O galaxie întreagă de stele făcute cu pixul, de orbite trasate cu creionul și de centuri astrale în cerneală, în jurul muzeelor și bărcilor și taberelor, nesfârșite grupuri stelare de bifări, cruciulițe, semne de exclamație și întrebare, toate înăuntru, deasupra sau în jurul listelor de taverne și pensiuni și baruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
înăuntru, deasupra sau în jurul listelor de taverne și pensiuni și baruri și orașe și trasee și plaje. — O, Doamne. Nici o forță în spatele cuvintelor, doar ele ieșind, scurgându-se afară din mine odată cu respirația. Degetele mele atinseră adânciturile, urmele lăsate de pix, colțurile îndoite ale paginilor. Clio. Ghidul lui Clio. Adevăratul scris de mână al lui Clio Aames chiar în fața mea. Cuvintele și urmele de pix se întrepătrunseră și se rostogoliră laolaltă pentru o secundă. Ceva lovi pagina cu un pleoscăit zgomotos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
ele ieșind, scurgându-se afară din mine odată cu respirația. Degetele mele atinseră adânciturile, urmele lăsate de pix, colțurile îndoite ale paginilor. Clio. Ghidul lui Clio. Adevăratul scris de mână al lui Clio Aames chiar în fața mea. Cuvintele și urmele de pix se întrepătrunseră și se rostogoliră laolaltă pentru o secundă. Ceva lovi pagina cu un pleoscăit zgomotos. M-am încordat, gândindu-mă din nou la Nimeni și la capcanele din cartea lui, la luxofagi, franciscani și ludovicieni. Apoi am băgat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
cele opt litere posibile este cea corectă, iar asta făcea ca procesul de decodificare să fie foarte încet și anevoios. Adică tu crezi că există un sistem? — Da, încuviință Fidorous. Dar asta nu e decât vârful aisbergului. Uite. Luă un pix din buzunarul jachetei sale și găsi o pagină goală într-unul dintre carnețele. — Prima literă din tot Fragmentul becului este C de la „Clio, cu masca de scafandru pe față“, corect? — Mda. — Dar înainte să aplici QWERTY pentru a o decodifica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
corect? — Mda. — Dar înainte să aplici QWERTY pentru a o decodifica, în însemnările tale se spune că, la origine, litera asta a fost un V... Figura ??? ... ceea ce înseamnă că litera corectă se afla la stânga literei date, da? — Da. — Așa că luăm pixul și desenăm o săgeată pe orizontală de la dreapta al stânga, așa: — Bine. — A doua literă pe care ai tradus-o a fost L din Clio, dar la origine litera aceasta se pare că a fost Z. Aici e puțin mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
al doilea text, mai mic, dar cât se poate de distinct de primul. — Deci, Fragmentul becului ascunde mai multe? — Da. Cel puțin, e sigur că ascunde mai mult din ceva. M-am uitat la litera compusă din săgeți trasate cu pixul. — Din păcate, zise Fidorous, închizând caietele Fragmentului becului și dându-mi-le, acum nu putem să dedicăm mai mult timp acestei descoperiri. — Doctore, dacă aici se mai ascunde un text, trebuie neapărat să știu ce spune. Mă tem că evenimentele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
a replicat Matisse? Am clătinat din cap, — A spus: „Asta nu-i o femeie, domnule. E-un tablou.“ Fidorous se îndepărtă de mine pentru a inspecta montajul. L-am privit ajustând ușor alinierea ventilatorului de birou și lovind cu un pix în grilajul lui protector, ascultând cu atenție sunetul produs. — Deci asta faci tu? am spus. Construiești femeia? — Întocmai. Ai zis-o bine în două cuvinte. Construim femeia, nu tabloul. Doctorul se îndreaptă de spate și-și scutură pantalonii cu palma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
să suspine sau să se frece la de limbaj negativ al corpului deloc. În schimb, ea șede dreaptă de spate și nemișcată și-și ține ambele mâini - roșii, durdulii, muncite - strânse ferm pe-un capăt și pe celălalt al unui pix parker argintiu. Doctorița, al cărei nume este R trăsături puternice și imobile și Are o prezență fizică mare, bovină o înfășoară un aer de inteligență apocaliptică Ea îmi reține privirea o secundă, poate o secundă și o f chiar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
nu mai citește. Aradul e un oraș de băscari. Și de enciclopediști. Cumpără În draci DEX-ul. Și volumul de la O la Pârț din Enciclopedic. De preferință de la librăria concurentă, o autoservire de cărți. Cu păpuși Barbie și papetărie. Pioneze, pixuri, acuarele. Hârtie de Împachetat cu Domnul Iisus nu aveți? Asta s-a cerut azi În librăria lui Cătă. Îi Împărtășesc suferința: la rafturile din birtul meu vin mereu actorași ca să exclame: Tracăl! Și: Coelio! Și: Uau, Despre Îngeri! Dar eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
manechine a croitoriei de vizavi. Crede că era după-amiază, primăvară și că aștepta marfă de la Humanitas. Probabil obosit, excedat de clienții care Întrebau de piuneze, agende, foi de xerox și alte miracole ale papetăriei. (Cătălin a rezistat până În ultima clipă: pixuri și dosare n-a băgat În librărie. Ar fi fost ca și cum le-aș fi băgat În literatură, spunea el. Totuși, o spun eu, a trebuit să cedeze În fața dicționarelor, a ghidurilor de conversație și a Întrebărilor și răspunsurilor pentru școala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Era deja un război personal Între cei doi, dar i-am acceptat fantezia, deși pentru unii părea destul de lipsită de umor și chiar abuzivă. Dar, În definitiv, la fel de abuziv era să-ți spui librărie și să ai pe rafturi atâtea pixuri și acuarele, dosare cu șină și jocuri lego. Dorina (librăreasa) nu urmărea Însă astfel de subtilități, așa că, deși n-avea nici o dovadă că autorul e Cătă, i-a făcut un scandal monstru, l-a băgat și l-a scos pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
să-i investigăm pe politicieni: Urâți banii lichizi? De ce? Ați fost vreodată nevoit să trăiți fără bani lichizi? Câți bani ați vrea să aveți? Ați furat vreodată: bani lichizi? obiecte (o carte de la un chioșc, flori dintr-o grădină străină, pixuri aflate la Îndemână, prosoape dintr-un hotel, etc)? o idee? Cât costă acum un pachet de unt? Ați vrea să aveți o soție bogată? De la ce vârstă vi s-a părut de la sine Înțeles că ceva vă aparține, respectiv că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
și la tâmple. Rotește puțin fereastra din stânga, pentru a potrivi jocul, transmisia imaginilor de pe un ecran pe altul. Grijulie până la sarcasm cu această confruntare care, s-ar zice, o încântă. Dunga buzelor subțiate și vineții abia reprimă satisfacția, viclenia. Depune pixul galben pe masă ; nu, îl reține între degetele mâinii drepte ; cu vârful degetului de la stânga își pipăie pomeții colțuroși, tâmplele tăioase, linia prea fermă a nasului.Nici o înșelătoare umbră de nostalgie ; doar acceptare liniștită, încrâncenarea de-a exista ; un acord
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
să-l vrăjească din toate pozițiile, pe viitorul președinte, care pe atunci era primar, și acum ca recompensă, a primit titlul secret de vrăjitoare oficială a fondurilor statului. Ea nu trebuie să fluture năsucul, ci doar sânii prin fața bossului și pixul pe contractele grase pe care le semnează cu spor (pentru ea, bineînțeles). Ca orice vrăjitoare care se respectă, a descoperit și ea plăcerile zborului. Nu pe mătură, că nu cadrează cu ditamai ministrul cu fustă, fie ea chiar și vrăjitoare
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
București, a folosit vechea metodă socialistă, și chiar dacă a fost criticat și el la scenă deschisă, pentru că a venit cu un raport plin de cifre, pe care traducătorii abia țineau pasul să-l explice, nu l-a durut nici în pix. Și ca să arate că de fapt europarlametarii ceia de la Bruxelles, „e proști", ministerul a emis ulterior un comunicat de presă, în care spune pe șleau: „Ministerul a fost reprezentat de secretarul de stat Răzvan Murgeanu, care, având un limbaj profesionist
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
râsului, chirăie: geanta! hăhă! geanta! Mă uit și văd că iar am fost victima șuților de pe 102. Geanta mea are trei tăieturi lungi, făcute cu lama de ras. Din ele se scurg fusta, peruca, o carte și o jumătate de pix. Erau mai multe, dar o să le culeg la plecare de pe miriște. În nici un caz acum - și așa întârziasem. Geanta mea arăta exact ca Toma Alimoș cu mațele scurgându-i-se pe jos. Mă fulgeră o idee: care are la el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]