3,039 matches
-
atmosfera dușmănoasă din lumea aievea; trăiam zile ticnite cu ochii pe hârtie, cu gândul în nori, de unde mi se înfățoșa omenirea nu cum este, ci cum doream să fie. Acesta-i marele bine ce am cules din peregrinările mele în plaiurile înflorite ale închipuirei. Nenorocit acela ce lucrează cu alte vederi... El nu-și va găsi răsplata nici în sine însuși, nici în lumea din afară... PĂCATE MĂRTURISITE (1904) CATRINȚAȘ Sunt acum 20 de ani, eram la Slănic și, drept să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
elementului geografic strecurat elegant în text, intervine sensibilitatea fiecărui copil în a reda informația prin cuvinte, prin arta cuvântului scris. Mulțumesc în acest sens, soțului meu, Ioan Răzvan C. Botezatu, care a urmărit îndeaproape latura formativă în plan compozistic-literar. Maramureș, plai de vis Maramureșul se bucură de un peisaj unic. Munți înalți, dealuri înverzite, râuri mai largi sau mai înguste, lacuri, păduri, pășuni, toate alcătuiesc una din cele mai frumoase regiuni ale României. Localizat în inima Europei, Maramureșul este un ținut
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
de semilună. Ne-am luat rămas bun de la măicuță, mulțumindu-i pentru cuvintele de suflet și promițându-i că vom reveni. Iar pentru că orice promisiune trebuie respectată, am găsit momentul prielnic de a ne reîntoarce la Probota împreună cu membrii orchestrei „Plaiuri Pășcănene”, conduse de domnul profesor Gheorghe Arșinel, văr cu marele actor Alexandru Arșinel, născut la Dolhasca, care în ultima sa vizită la mănăstirea Probota a spus turiștilor: „În circuitul pe care îl faceți în Bucovina, nu vedeți nimic dacă nu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
vie a talentului muzical răsărit în acel colț de Țară din Moldova lui Ștefan cel Mare care a dăruit neamului nostru personalități de excepție, precum Eminescu, Kogălniceanu, Iorga. Dacă există în vocabularul sufletesc universal un cuvânt intraductibil precum “dorul” de plaiurile natale, este bine să se știe că genialul Enescu i-a descoperit sensul arhaic originar și farmecul particular pastoral în melosul modovenesc pe care l-a transpus în nemuritoarele sale partituri. Curajul de a “topi” dorul într-un Preludiu la
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
demers generos de tinere talente, stimulate de contribuția esențială a unor personalități de anvergură mondială, începând să-și arate strălucirea visată de omul modest de odinioară. Sămânța aruncată de autorul Rapsodiilor Române în plin război mondial (1917/1918) pe pământul plaiurilor natale, când a fondat la Iași, acea Orchestră Simfonică de entuziaști muzicieni locali, dornici să promoveze valorile patrimoniului universal într-o societate răvășită de suferințele unui măcel nedrept, dar totodată încrezătoare și optimistă de speranțele unui viitor, demn de sacrificiile
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
în memoria sa afectivă ca făcând parte din zestrea noastră genetică la care am renunțat prin spălarea creierelor în comunism. Fie-mi iertată confesiunea! Dar această calitate are la bază dragostea mărturisită de atâtea ori prin evocarea copilăriei petrecute pe plaiurile natale românești. Mi-am dat seama de aceasta - nu sunt singurul și nu mă înșel - chiar din primele momente când l-am ascultat vorbind la TVR cu ani în urmă. Apoi, când prin anumite neprevăzute întâmplări am luat contact direct
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
momente când l-am ascultat vorbind la TVR cu ani în urmă. Apoi, când prin anumite neprevăzute întâmplări am luat contact direct cu imensa personalitate a domniei sale, am simțit baza dragostei sale mărturisite de atâtea ori, privind petrecerea copilăriei pe plaiurile natale. Cum pot numi altfel oare emoția care m-a cuprins când, intrând pentru prima dată pe culoarul Operei vieneze care ducea spre biroul directorial, am văzut un portret? În imaginea ce străjuia la terminarea culoarului era chipul lui Enescu
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
Ilașcu în recea sa celulă a morții. După câteva săptămâni am mers la Chișinău, la domnul Nicolae Dabija, care nu era complet restabilit după operația suferită la coloană. Prin intermediul meu, și cu aportul prof. univ. Ioana Irimia, președinte al Asociației “Plai Mioritic”, s-a fixat o lansare de carte a domniei-sale, “Icoană Spartă Basarabia”, la 24 martie 1999, în sala „Mihai Eminescu” a senatului Universității “Al.I. Cuza” din Iași. La 15 ianuarie, de ziua lui Mihai Eminescu, am fost prezent
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
sânt. Bogat e cine are o poiană, Munți cine are nu mai e sărac. ...Mă doare Bucovina ca o rană, și nu se mai tămăduie de-un veac. Doamne, când ceasul cel din urmă-mi vei suna, fă-mă, pe plai, un fag de rouri ud, ca vânturile când mă vor zvânta de pe un deal, pe toată, s-o aud. NICOLAE DABIJA LA TAXOBENI, DE PAȘTELE BLAJINILOR De Paștele Blajinilor, la Taxobeni, la fel ca peste tot în Basarabia, în toate
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
grădină / S-ar preface-n fete mari, / Aș lăsa limba română / Și m-aș face grădinari”. Dar însemnarea cea mai interesantă, din perspectiva timpului sub presiunea căruia s-a ivit, o găsim pe un volumaș semnat de Ion Ciocârlan Pe plai. Schițe de la țară, București, 1909. Textul însemnării, scris îngrijit, probabil de un tânăr utemist de la învățământul seral al anilor 5060, este sugestiv, dacă îl citim în contextul unor durate mai lungi ale istoriei noastre contemporane, și se intitulează Drepturile ostașului
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
care a trebuit să le găsesc soluții tehnice. Sunt căsătorit din 1960 și am doi copii, ambii sunt tot ingineri și am doar un singur nepot, elev în clasa a XI-a. Prin locul de muncă am ramas departe de plaiurile noastre dragi din Bucovina, încât revederile noastre de la liceu constituie un bun prilej de a mai urca spre minunatele locuri ale tinereții.
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93301]
-
Domnului și sfânta Sa lucrare (Regula c. X); adăugând ca încheiere cuvintele lui Isus: „Qui autem perseveraverit usque in finem, hic salvus erit” (Mt 10, 22). Doamne, ajută! Fr. Ioan M. Duma OFMConv. S-a dus un an! Necontenit spre plaiul nemuririi Pășind cu zor se-ndreaptă lumea mare... Un an urmând chemării seculare S-a dus, lăsând pe veci robia firii... Cutremure, războaie, nepăsare, Ne cântă-n versuri cântecul sfârșirii; C-aicea jos, în valea surgunirii Suntem ca barca ce
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
închipuia vremelnic Chipul lui Isac jertfelnic, Mana ce se da cucernic, În chip tainic și măreț. Bun Păstor, creștina turmă, Poart-o pe regeasca-ți urmă; Toate relele-i le curmă, Și în ziua cea din urmă, Du-o în cerescul plai! Întărește-ne pe cale Cu merindea Cinei tale; Dintru-a plângerilor vale Du-ne-n plaiuri imortale Du-ne-n fericitul rai. Amin. Pr. Ștefan Tătaru Viața, almanah 1943, pp. 65-66 ...Doar tu mai reverși o lumină-n atâta noian de
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
măreț. Bun Păstor, creștina turmă, Poart-o pe regeasca-ți urmă; Toate relele-i le curmă, Și în ziua cea din urmă, Du-o în cerescul plai! Întărește-ne pe cale Cu merindea Cinei tale; Dintru-a plângerilor vale Du-ne-n plaiuri imortale Du-ne-n fericitul rai. Amin. Pr. Ștefan Tătaru Viața, almanah 1943, pp. 65-66 ...Doar tu mai reverși o lumină-n atâta noian de dezastre... Închinare P.C. Sale Pr. Dr. Iosif P. M. Pal Cu ocazia jubileului de 25 de
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
românești (în colaborare, 1972); George Călinescu. Însemnări de călătorie. Antologie, prefață, tabel cronologic (1973); George Drumur. Vârstele anilor. Ediție selectivă și prefață (1973); Vladimir Streinu. Studii de literatură universală. Texte alese, stabilite și prefață (1973); Vasile Alecsandri. Dan, căpitan de plai. Postfața și bibliografie (1973); Vladimir Streinu. Pagini de critică literară. Vol. III. Ediție alcătuită, text ales și stabilit (1974); Idem, Vol. IV (1976), Vol. V (1977); Vasile Gherasim, Mihai Eminescu. Ediție alcătuită, prefață și bibliografie (1977); Dinu Pillat. Itinerarii istorico-literare
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93311]
-
far Și-l vădește în stindardul solar.“ („Patrie și partid“, Familia, august 1972) „În pisc se-nalță, dominând, molidul, Privighetoarea trilu-și suie-n ulmi. În jertfă văd, și simt, și-aud partidul În toate frumusețile pe culmi.“ („Splendoarea patriei“, Noblețea plaiului natal, Editura Litera, 1976) BANCIU Paul Eugen „Astăzi, în zi de Ianuarie, 26, când primul om al celor douăzeci și unu de milioane, adună în albia a șase decenii de viață, 45 de ani de dăruire continuă, de suferință și efort eroic
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
politică, ideologică și educativă din țara noastră - documente de o covârșitoare însemnătate pentru un nou avânt al scrisului, al culturii române!“ (România literară, 8 iulie 1971) „Omul cu inima uriașă - care este a întregii țări. Fiindcă din întreaga țară, de pe plaiul Mioriței, Vrancei, până în câmpiile Crișului și Valea Mureșului, de sus, din Nordul Moldovei și până sus, în Deltă, oameni de toate vârstele, de toate naționalitățile și toate profesiile, muncitori și ingineri, țărani și profesori, elevi și studenți, soldați și ofițeri
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
24 ianuarie 1982) BÂRNA Vlaicu Înfrățirea armatei dintre RPR și URSS văzută de poetul Vlaicu Bârna (nota V. I.) „Armata sovietică, Armata bravă de eroi Măreață și puternică, În timp de pace și-n război; Ne-ai dezrobit al țării plai, Pe-ai vieții dușmani i ai învins În ceasul grelei încercări Un braț puternic ne-ai întins! [...] Armata sovietică, Slăvim în cântec ostășesc Avântul și puterea ta Pe-ntreg pământul românesc În lupta grea ne-am înfrățit Armată bravă și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
numele-i rostește“, Luceafărul, 30 ianuarie 1982) „Să vină Patria, solemnă să-ți spună, Cu glasul de cinstire-al tuturor, Că viața e splendidă cunună Unui destin ce s-a știut dator Mereu lângă al Patriei Erou - Pe românescul veșnic plai de dor - Să poarte-n slavă timpul țării nou, Visat, zidit de un erou popor.“ („Cu glasul de cinstire-al tuturor“, Scînteia, 8 ianuarie 1984) „În noul timp al patriei, lucidul Și cutezatul vis spre viitor Se-adună în credința
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
casele noastre Stă numele lui de întemeietor. Ca Eminescu în fruntea poeților, Ca soarele în miez de soartă, Stă el, clarvăzătorul fiu răsăritean Al celor douăzeci de milioane Ce trec prin stemă ca prin poartă. Iarna nu sunt privighetori pe plai, Nici flori de liliac să înflorească, Dar cântăreții sunt toți în România Fântâni de suflet și de grai Să cânte această zi ca o văpaie Pentru partid și Ceaușescu Nicolae.“ („El“, Ateneu, ianuarie 1973) „Rostind cuvinte, el grădini vestește Pe-
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
promotor, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului, personalitate proeminentă a vieții politice internaționale.“ („August 1944 - Poartă de istorie“, Cîntarea României, august 1983) GHELMEZ Petre „Dar milioanele de tineri din țara noastră, care încheagă uzine și orașe noi, care împânzesc plaiurile mioritice cu geometria insolită a șantierelor moderne, cum de nu simt ei «răul» acesta al secolului, de care mai suferă câte unii? Răspunsul l-am găsit în cuvintele, străbătute de o lumină extraordinar de pură, ale secretarului general al partidului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
binele patriei și al fiecăruia dintre cetățenii ei. La mulți ani!“ („Fierbinte mărturie“, Teatrul, ianuarie 1988) IANCU Traian „Steaua noastră neînvinsă veghe și lumină-moarte, Prin partid, conștiința lumii crește-n țară, fără moarte! Cânt cu voia bună, mândru, că în plaiuri românești, În conștiințe comuniste, neam de comunist trăiești!...“ („Tezele din iulie“, Săptămîna culturală a Capitalei, 16 iulie 1971) „Un adevăr, căutat în vasta fire, Ce-a curs, neștiut în cercul permanent, E comunismu-n marea înfrățire, Al timpului focar! Și monument
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
1989) VORNICESCU Nestor, Mitropolit „Vă asigurăm, mult stimate domnule președinte, că, în ciuda clevetelilor ce se fac auzite în unele cercuri răuvoitoare din străinătate, dintotdeauna ostile poporului român, noi sprijinim cu toate forțele noastre actuala modernizare a comunelor și satelor de pe plaiurile românești, modernizare care contribuie, evident, la ridicarea nivelului de trai al țărănimii muncitoare, spre un grad de civilizație care să reducă tot mai mult deosebirea dintre oraș și sat. Procesul de modernizare a localităților rurale din țara noastră, aprobat de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Ion Popa „Pământ de Cântec, lut al unui neam viteaz, Eroi îți sunt strămoși din veacuri legendare. Dorința lor mai mândră-i în brațul nostru treaz Ce se-nveșmântă astăzi în socialismul-Soare!“ („Poem de aniversare“, Argeș, ianuarie 1973) „Rai peste plai și-n suflete visare Grâul e pâinea care-n noi răsare Cu rostul vieții simplu, umanist Și-un limpede destin de comunist.“ („Destin“, Flacăra, 10 august 1978) ATOMII Constantin, poet „Și dacă munca ni-i onoare Trăind egali și fericiți
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
comunist.“ („Destin“, Flacăra, 10 august 1978) ATOMII Constantin, poet „Și dacă munca ni-i onoare Trăind egali și fericiți Partidului s-aducem slavă În jurul său tot mai uniți.“ („Partidului s-aducem slavă“, Luceafărul, 21 august 1982) „Ne-am făurit din plaiuri o grădină Cu strălucite flori de viitor Cum a visat Partidul de lumină Și-al țării brav și demn Conducător.“ („Prin inimi de eroi“, Luceafărul, 21 ianuarie 1989) BACIU I., prof. dr. doc., rectorul Institutului de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca „Om
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]