38,301 matches
-
mediatice și nici prin opinii induse pe alte canale. La întrebarea simplă și legitimă, din ce pricină se simte tot mai insistent nevoia recuperării lui Ion Vlad și a redării lui climatului artistic românesc, răspunsul este și el destul de simplu: plecarea sculptorului din țară în urmă cu peste patruzeci de ani, în plină putere și în plină glorie, a lăsat în arta noastră contemporană un loc pe care încă nu l-a ocupat nimeni. Nici George Apostu, nici Paul Vasilescu, nici
S.O.S., Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9388_a_10713]
-
Anchetei sînt în mod evident Ťcompletateť cu date și informații ulterioare, fie livrești, fie provenite din tradiția orală brăileană a anilor '20-'30 ai secolului trecut, fie, altele, de la Istrati însuși ori confirmate de acesta la întîlnirile dintre ei. După plecarea din România, S.Schafferman a avut o strînsă corespondență cu I. Lazaroneanu (avocat cu preocupări literare), scrisorile acestuia se găsesc de asemenea în arhiva rămasă, iar Ťtema Istratiť revine în aproape fiecare epistolă, uneori cu amănunte foarte utile pentru cunoașterea
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
îmbunătățească pământul (și chiar dacă ar dori, de cele mai multe ori nu posedă capitalul necesar în acest sens). „Interesul ideal al arendașului este să stoarcă până la ultimul pic rodnicia pământului și puterea de viață a țăranului și vitelor lui, astfel ca la plecare să lase moșia stearpă și satul fără vite.” (Dobrogeanu-Gherea, 1977, p. 101) O altă parte a suprafețelor ce alcătuiesc marea proprietate este arendată țăranilor - care evident că nu au la rândul lor nici interesul și nici capitalul necesar pentru a
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
de viteză 1. „Naveta” - se stabilește o distanță de parcurs (1020m). La semnal elevul pleacă de la linie cu un cub în mână pe care îl așează întrun cerc desenat la distanța menționată. Se întoarce, ia alt cub de pe linia de plecare, aleargă, îl pune în cerc, iar se întoarce în alergare, ia ultimul cub, aleargă și-l așează în cerc. În momentul așezării ultimului cub se oprește cronometrul. 2. "Cursa pe numere" 3. "Crabii și creveții" Jocurile 2 și 3 sunt
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
4/4. 2. Alergare lansată cu menținerea tempoului maxim pe distanța de 15 - 20m. 3. Alergare cu genunchii sus pe distanța de 15 - 20m. 4. Alergare în tempo maxim la semnal auditiv sau vizual 5. Sprinturi scurte și repetate cu plecări de sus pe distanțe variabile 10 - 15m. A.b.II. Ștafete specifice alergării de rezistență 1. Conducerea mingii cu piciorul în jurul terenului 2. Alergare pe teren variat, pe grupe omogene 3. Alergare pe echipe cu pornire din 15 în 15
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
împreună să se odihnească după ziua de muncă: bunica torcea, bunicul fuma din pipă, iar Mihaela se juca cu pisica. Era atâta liniște și căldură încât fetița nu ar fi vrut să mai plece niciodată de acolo. Veni și ziua plecării. Mihaela era tristă că pleacă de la bunici, dar bucuroasă că urma ziua ei. Bunicii i-au pregătit un cadou neașteptat. Într-un coșuleț frumos împletit era un iepuraș alb și pufos ca un bulgăre de zăpadă. Cu mare bucurie și
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
noi prietenii. Același procedeu l-au folosit și colegii ambasadori din Republica Cuba. Dacă cei doi ambasadori ai unei țări se aflau concomitent în această țară, atunci prezentarea se făcea în mod direct, eventual la o masă în trei. La plecarea definitivă din România aveam plăcerea (și regretul) de a participa la o ultimă masă oferită de ambasador, de regulă la reședință. În Cuba se obișnuia ca prietenii să ofere la plecarea unui ambasador o "cena de despedida" (o cină de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
mod direct, eventual la o masă în trei. La plecarea definitivă din România aveam plăcerea (și regretul) de a participa la o ultimă masă oferită de ambasador, de regulă la reședință. În Cuba se obișnuia ca prietenii să ofere la plecarea unui ambasador o "cena de despedida" (o cină de rămas bun). Prietenul care oferea masa îl ruga pe cel care pleca să facă lista de invitați, cu amicii săi. Îmi amintesc că la plecarea mea din Cuba a trebuit să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
obișnuia ca prietenii să ofere la plecarea unui ambasador o "cena de despedida" (o cină de rămas bun). Prietenul care oferea masa îl ruga pe cel care pleca să facă lista de invitați, cu amicii săi. Îmi amintesc că la plecarea mea din Cuba a trebuit să particip la 18 "cena de despedida". Am fost surprins de amploarea prieteniilor legate acolo. Pentru ambasadorii Mongoliei și Mexicului nu am mai avut timp ca să dau curs invitațiilor Excelențelor Lor, extrem de amabile. Și din acest
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
Havana am avut relații foarte cordiale cu nunțiul papal Luigi Bonazzi, care mi-a oferit o medalie specială cu efigia papei Ioan Paul al II-lea. Am fost impresionat plăcut când nunțiul papal a oferit o "cină de despărțire" la plecarea mea din Havana. Astfel de momente erau oferite doar celor mai apropiați prieteni ai unui ambasador. Eu și familia mea suntem ortodocși, dar am avut un profund respect față de celelalte culte religioase. Chiar în rândul credincioșilor musulmani m-am bucurat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
Hamsterii erau harnici, serioși și dibaci să improvizeze tot felul de lucruri din crengi, plante sau să deseneze hărți cu drumuri cunoscute doar de ei, și de aceea i-am considerat capabili să vină cu noi. Încă nu aflasem momentul plecării, dar urma să mai fie încă o adunare. Era o zi ploioasă, dealurile din zare, care întotdeauna păreau o întindere nesfârșită de apă, lumina soarelui adăugânduse la libertatea imensă a spațiului și orizontului, acum deveniseră de-a dreptul acvatice, și
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
se stabilește la București ca secretar al muzeului de Artă Națională iar apoi ca bibliotecar al Institutului de Geologie a României. În 1910 a fost încadrat la Casa Școalelor unde a condus Direcțiunea Muzeului Pedagogic până în 1931. Gorjenii au regretat plecarea lui Moisil din oraș și i-au păstrat o vie amintire. Desigur că lista oamenilor de școală gorjeni este mult mai lungă, căci fiecare dintre aceștia și-a adus contribuția într-o măsură mai mare sau mai mică la dezvoltarea
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
se transmite din mână în mână până la primul jucător care începe din nou jocul. Câștigă echipa care termină prima. 7.Culesul cartofilor Jucătorii, împărțiți în două sau mai multe echipe, se așează în flanc câte unul în spatele unei linii de plecare. Intervalul între echipe este de 4-5 pași. În fața fiecărei echipe, lângă linia de plecare, se înseamnă un cerc care reprezintă coșurile în care sunt aruncați cartofii. Pe direcția de alergare a echipelor, la o distanță de 10 metri, la 10
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
Câștigă echipa care termină prima. 7.Culesul cartofilor Jucătorii, împărțiți în două sau mai multe echipe, se așează în flanc câte unul în spatele unei linii de plecare. Intervalul între echipe este de 4-5 pași. În fața fiecărei echipe, lângă linia de plecare, se înseamnă un cerc care reprezintă coșurile în care sunt aruncați cartofii. Pe direcția de alergare a echipelor, la o distanță de 10 metri, la 10 pași, se marchează câte un cerc care reprezintă cuiburile. Pentru fiecare echipă se marchează
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
fiecare echipă iau câte un cartof și aleargă să-l semene în unul din cuiburi. La fel procedează și cu cel de-al treilea cartof. După ce primul jucător a semănat cel de-al treilea cartof se înapoiază la linia de plecare, lovește pe mână pe cel de al doilea jucător și apoi trece în spatele echipei sale. Al doilea jucător aleargă, ia un cartof din cuib și se întoarce cu el la linia de plecare, atinge pe umăr jucătorul următor care va
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
treilea cartof se înapoiază la linia de plecare, lovește pe mână pe cel de al doilea jucător și apoi trece în spatele echipei sale. Al doilea jucător aleargă, ia un cartof din cuib și se întoarce cu el la linia de plecare, atinge pe umăr jucătorul următor care va semăna cartofi. Jocul continuă astfel că unul seamănă și altul culege. Cartofii se așează în cuiburi sau în coșuri și nu este voie să fie aruncați. Un cartof ieșit din cerc trebuie pus
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
ieșit din cerc trebuie pus la loc. Nu este voie să se culeagă deodată cartofii din cuiburi sau să se ia toți în mână deodată fiindcă jucătorul care urmează nu pleacă decât atunci când cel dinaintea lui a trecut linia de plecare. 8.Șoarecele își prinde coada Clasa este împărțită în grupe de 5-10 elevi, fiecare grupă având câte un conducător care răspunde de grupa sa. Elevii sunt așezați în flanc câte unul la o distanță de-un braț. Conducătorul grupei se
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
nici un jucător din cei care formează cercul. Se va avea grijă ca toți elevii să alerge. 19.Cursa iepurelui Elevii se împart în 2-3 echipe egale ca număr, așezate în flanc câte unul. În fața echipelor se marchează o linie de plecare în spatele căreia primul jucător din prima echipă, așezat în poziția ghemuit, așteaptă semnalul de plecare. Conducătorul jocului din fiecare echipă pornește prin săritura iepurelui până la limita de sosire care se marchează la o distanță de 6-10 pași. Aici ocolește un
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
alerge. 19.Cursa iepurelui Elevii se împart în 2-3 echipe egale ca număr, așezate în flanc câte unul. În fața echipelor se marchează o linie de plecare în spatele căreia primul jucător din prima echipă, așezat în poziția ghemuit, așteaptă semnalul de plecare. Conducătorul jocului din fiecare echipă pornește prin săritura iepurelui până la limita de sosire care se marchează la o distanță de 6-10 pași. Aici ocolește un steguleț și se întoarce și atinge cu mâna umărul următorului jucător. Următorii jucători procedează la
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
este ocolit. Jucătorul care urmează să alerge trebuie să aștepte până ce precedentul l-a atins pe umăr. 20.Cursa în patru labe Elevii sunt împărțiți în echipe egale ca număr așezați în flanc unul în spatele altuia, în spatele unei linii de plecare marcată pe teren. La semnalul conducătorului, primii jucători din fiecare echipă merg pe patru labe până la linia de sosire unde se ocolește un obstacol și se întrec în același fel la echipa respectivă. La linia de sosire, primul jucător atinge
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
primul jucător atinge cu mâna pe umărul jucătorului din echipa sa care continuă jocul în același fel. Jocul se termină după ce au mers toți elevii. Echipa care termină cursa mai repede și a mers mai frumos, câștigă. 21.Cursa de plecare Jucătorii sunt împărțiți în echipe egale ca număr așezați în șiruri, stau jos cu picioarele încrucișate. După ce fiecare echipă s-a marcat, se atrage atenția ca fiecare jucător să-și țină minte numărul. Jocul se începe, iar învățătorul strigă un
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
să alerge pentru a nu fi prins. Astfel jocul continuă. 23.Cursa într-un picior Elevii sunt împărțiți în 3-6 echipe așezați în flanc câte unul, în număr egal, în fața a trei linii. Cea mai apropiată linie este linia de plecare, a doua este de schimbare a piciorului, a treia de sosire. Distanța între linii este în funcție de vârsta elevilor. La comanda „porniți!”, pășind pe piciorul drept până la linia a doua de unde poate schimba piciorul continuând să meargă pe piciorul stâng până la
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
i se dă o pedeapsă. Jocul continuă. 37.Suveica Jucătorii formează două grupe. Fiecare echipă este împărțită în două, Grupa „A” și Grupa „B” și fiecare grupă stă invers în fața celeilalte: una la linia de sosire, alta la linia de plecare. La un semnal, primul jucător pleacă din „A” și atinge mâna primului jucător din „B”, trecând la coada șirului. Primul jucător din „B”, lovit, pleacă spre Grupa „A”, lovește primul jucător și, astfel, trece la coada șirului și așa mai
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
rezistența opusă de domnul Țării Românești, Radu de la Afumați. Acesta a trimis solii de taină la regele Ungariei, Ludovic al II-lea. Scopul acestei solii era sprijinul ce i l-ar fi putut da regele Ungariei în caz de nevoie. Plecarea lui Soliman Istanbul s-a realizat la 23 aprilie 1526, pe ruta Adrianopol-Filipopol Sofia-NișBelgrad. Izvoarele istorice ale vremii consemnează faptul că turcii dispuneau de 43.000 de călăreți și 24.000 de pedestrași, în timp ce ungurii aveau 14.000 de călăreți
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
centre ale Azerbaidjanului în acel moment. Nici Țările Române nu au fost neglijate. Fiind la a opta expediție militară, Soliman a organizat-o minuțios, fiindcă ea viza Moldova, care produsese turcilor mari probleme, începând cu domnia lui ștefan cel Mare. Plecarea din Istanbul s-a petrecut în ziua de 8 iulie 1538. Era însoțit de Mustafa și Selim, fiii săi. Din anul 1530, Petru Rareș nu mai plătise tributul, ceea ce îl înfuriase pe marele sultan. Mai mult decât atât, domnul Moldovei
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]