4,286 matches
-
Numai că inocența, bunăvoința, spontaneitatea se bizuie la Bolintineanu pe instinctul său liric. Disprețuiește regulile În artă („A strînge arta-n reguli credea că-i o sclavie” - Conrad) și, cum spune un bard din poemele lui, el cîntă: „Cum fîșÎie plopul, cum vîjÎie valul, Cum vuvue un vînt”* adică după ureche, atent la sunetele materiei, În ignorarea deplină a științei de a versifica. Bolintineanu nu-i, cu toate acestea, nepăsător față de legile armoniei În poezie. Citind pe Grigore Alexandrescu, este nemulțumit
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cu ochi roși, cu peptul gol, El apare pe sub nouri ca un munte de turbare Ce amenință pămîntul să-l turtească-n răzbunare! Ca și dînsul, Strîmbă-Lemne, uragan de vijelie, Intră-n lunci, păduri și codri, ducînd viscol, ducînd larmă, Plopul nalt l-a lui suflare ca o creangă se mlădie, Ulmul cade, fagul crapă și stejarul gros se darmă. El pătrunde prin desime, trece iute prin zăvoaie, Și sub brațul său puternic totul pîrÎie, trăsnește, Tot se rumpe, se răstoarnă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de vedere al imaginației, mai productiv. Reveriei pietrifiante, poeticii imobilității, terorii de frig li se substituie În Pasteluri un peisaj feeric. Din spaima față de forțele dezlănțuite, poetul trage un profit estetic și profitul ia forme euforizante. Iarna decorează somptuos natura, plopii se transformă În candelabre enorme, gerul pune la streșinile casei „o ghirlandă de cristaluri”, lunca e pudruită „cu mărunt mărgăritar”, arborii ning „steluțe”, la ferestre apar „crini și roze de zăpadă” etc. SÎnt imagini ale strălucirii și ale adorației. Teroarea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
prin capacitatea lui de a produce strălucire. Luna luminează ca un far tainic tabloul măreț, fantastic. Soarele este, Într-o oră a zilei, „rotund și palid”, apoi, cînd ninsoarea Încetează, „doritul soare” apare și „strălucește și desmiardă oceanul de ninsoare”. Plopii pierduți În clăbuci albi de fum se topesc În zare, În timp ce fulgii „zbor, plutesc În aer ca un roi de fluturi albi” etc. Feericul acesta cînd grandios, cînd miniatural tinde să capteze o undă cosmică. În poetul Înspăimîntat de tulburările
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
apus la răsărit. Deodată te-ai pomeni numai cu Dunărea 'n vârful munților și cu pădurile de brad în albia Dunărei. Și iacă așa ar scrie Nistor Urechi: "La satul Stuhăria-lupului, ținutul Nicăiri, unde-i biserica într-un vârf de plop și Dunărea curge la deal, întîlnitu-s-au oștirea moldovinească cu urdii turcești, moschicești și ungurești și, dând război bărbătește de ambe părțile, mare mult s-au oștit până au biruit oastea moldovinească, iar limbele străine s-au ascuns toate într-o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o parte ț-ar plăcea să ajungi cât de curând la țelul călătoriei, pe de altă parte ai dori să treci perpetuu pintre aceste holde înflorite, pintre aceste dumbrăvi răcoroase, unde ochii nu se satură de privirea impozantelor aleie de plopi ș-a mănoaselor țarini din Bucovina cea drăgălașă. După o călătorie de 4 - 5 oare în fine regiunea vegetațiunei bogate dispare, poalele munților se arată, un vânt rece te aburește, o tăcere sfântă te împresoară, și puțin câte puțin te
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
-l zuliar pe soț, să-l vezi cum vine/ Ca prepelița-n ierburi tupilată.// Frumoasă dacă ești la-nfățișare/ Aratăți nurii, straiul ți-l arată;/ De ești boccie, fii risipitoare,/ Fă-ți prieteni mulți, fii neastâmpărată/ Ca frunza care-n plop abia se ține/ și lasă-l să se roadă, să se zbată...”131 Prin glasul unuia din numeroșii săi naratori, al doftorului, autorul englez lansează un îndemn femeilor mature de a le educa pe cele tinere, lăsate în grija lor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
din tarapaná./ Cât ce privește glasul, nevestica/ Se măsura în ghiers cu rândunica./ La țopăit era neîntrecută, / Părând un ied zburdalnic după ciută./ Era ca miedul dulcea ei suflare,/ Ca florile din fân aromitoare./ Zglobie ca un noatin tinerel,/ Ca plopul naltă, trasă prin inel./ Purta pe piept un fel de chiotoare/ Taman cât bumbul scutului de mare./ Condurii sus de geznă-i înnoda./ Era un ghiocel, o viorea,/ Încât și-un crai ar fi primit-o-n pat,/ și-ar fi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
deschizătură de circulație pentru albine, denumită urdiniș. În felul acesta, stupul era gata să primească roiul. Acest adăpost a primit denumirea de stup, cuvânt care în limba latină însemna butuc sau trunchi de copac, cuvânt sinonim cu știubei - trunchi de plop sau de salcie. Tot stupi s-au numit și cei confecționați din împletituri de răchită sau din curpeni de viță sălbatică. Aceștia erau construiți sub forma unor coșuri țuguiate, largi în partea de jos și adunate în partea de sus
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a satelor, constituind un loc de refugiu în perioadele zbuciumate din istoria neamului. Unii termeni din domeniul silvic sunt de origine dacică (copac, codru, gorun), slavă (stejar, crâng, gârniță 1), dar mai ales de origine latină (fag, frasin, tei, carpen, plop, salcie, ulm). Din aceste cuvinte au derivat numeroase nume proprii, ca de pildă: Păduraru, Plopeanu, Ulmeanu sau Stejar, cândva întâlnite frecvent și prin comuna noastră. PĂDUREA. În copilărie, destinul m-a purtat în localitatea unde părinții mei încercau să ia
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Din punct de vedere floristic, lunca este, (de fapt, a fost) mult mai bogată. Datorită umidității mari a solului, în imediata apropiere a albiei râului se dezvoltă o vegetație arborescentă, de esență moale: salcia (Salix alba), răchita (Salix fragilis) și plopul (Papulus alba, Papulus vigru), cătina roșie (Tamarix ramasissima) - înainte de desțelenirea luncii era răspândită pe suprafețe mari, cătina albă mare (Hippaphae rihamnvides), cu dosul frunzei argintiu și cu fructe portocalii toamna, și măceșul (Rosa canina). Flora ierboasă de luncă, dispusă de-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Din punct de vedere floristic, lunca este, (de fapt, a fost) mult mai bogată. Datorită umidității mari a solului, în imediata apropiere a albiei râului se dezvoltă o vegetație arborescentă, de esență moale: salcia (Salix alba), răchita (Salix fragilis) și plopul (Papulus alba, Papulus vigru), cătina roșie (Tamarix ramasissima) - înainte de desțelenirea luncii era răspândită pe suprafețe mari, cătina albă mare (Hippaphae rihamnvides), cu dosul frunzei argintiu și cu fructe portocalii toamna, și măceșul (Rosa canina). Flora ierboasă de luncă, dispusă de-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Costești, La Șes, La Vale, Pe Izlaz, Pe Luncă, Pe Zare - indică partea superioară a unei coline. Alte toponime indică o însușire a locului: Sărături, Săcături, Împuțita; altele evocă vegetația: Pădurea lui Florea, La Rădiu, La Tărăbuț, La Gălbigea, La Plop etc. Locurile de prin salcâmerii, unde vulpile și- au săpat galerii, și-au găsit și ele un toponimLa Vulpăria lui Roșu. La Budăi și La Izvoare indică locuri cu surse de apă. Vegetația predominantă dintr-un anumit loc a reprezentat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
-l zuliar pe soț, să-l vezi cum vine/ Ca prepelița-n ierburi tupilată.// Frumoasă dacă ești la-nfățișare/ Aratăți nurii, straiul ți-l arată;/ De ești boccie, fii risipitoare,/ Fă-ți prieteni mulți, fii neastâmpărată/ Ca frunza care-n plop abia se ține/ și lasă-l să se roadă, să se zbată...”131 Prin glasul unuia din numeroșii săi naratori, al doftorului, autorul englez lansează un îndemn femeilor mature de a le educa pe cele tinere, lăsate în grija lor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
din tarapaná./ Cât ce privește glasul, nevestica/ Se măsura în ghiers cu rândunica./ La țopăit era neîntrecută, / Părând un ied zburdalnic după ciută./ Era ca miedul dulcea ei suflare,/ Ca florile din fân aromitoare./ Zglobie ca un noatin tinerel,/ Ca plopul naltă, trasă prin inel./ Purta pe piept un fel de chiotoare/ Taman cât bumbul scutului de mare./ Condurii sus de geznă-i înnoda./ Era un ghiocel, o viorea,/ Încât și-un crai ar fi primit-o-n pat,/ și-ar fi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
contac de la om la om. Boala se manifestă prin slăbiciune, mușchi rigizi și dureroși, durere violentă de cap, tulburări gastrointestinale, stări de agitație, gât Înțepenit și În cele din urmă, slăbirea și paralizia mușchilor. Ceaiuri din scoarță de mălin, de plop, rădăcină de odolean, de păpădie, cu gura lupului, iarba mâței, trifoi roșu, ștevie creață. Ceai din odolean, iarba mâței și rădăcină de obligeană, câte o linguriță din fiecare la o cană. Se bea un sfert de ceașcă la fiecare 2
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
2 căni pe zi În 4-5 reprize. Ceai de lichen de piatră, o linguriță la o cană, la care se adaugă un vârf de cuțit bicarbonat de sodiu. Se beau 3 ceaiuri pe zi, reci, Îndulcite cu miere. Ceai de plop negru sau muguri de pin, 1-2 lingurițe la cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceai din mărar, o lingură de semințe la cană. Se bea câte o ceașcă, de 2-3 ori pe zi. Suc de ceapă albă. Se ia
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de sodiu. Se bea rece. Infuzie cu lichenul de stejar, o linguriță la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Infuzie de muguri de mesteacăn, o linguriță la 200 ml apă. Se beau 2-3 căni pe zi. Infuzie de plop negru, o linguriță de muguri la 200 ml apă. Se beau 2 căni pe zi. Infuzie de busuioc, 1-2 lingurițe la cană. Se beau 1-2 căni pe zi. În caz de hipertensiune arterială, se folosește un macerat la rece format
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
porumb, care se presară peste cărbuni aprinși, iar fumul se inhalează. Se mestecă faguri de miere de mai multe ori pe zi, ultima, seara la culcare. Inhalarea de aburi rezultați din fierberea de cimbru, rădăcini de tătăneasă, de muguri de plop, de oțet de mure. În caz de sângerare a nasului, se aplicau următoarele tratamente: Bolnavul era așezat imediat cu fața În sus, cu o mână ridicată, stânga sau dreapta, din partea nării sângerânde. Se aplicau apoi comprese cu apă rece, cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
clocotită și aplicați soluția direct În nări, cu o pipetă, de 2 ori pe zi. Mâncați 2 căței de usturoi de 3 ori pe zi, timp de o săptămână. Adăugați 2 linguri de lumânărică și o lingură de muguri de plop la un ibric cu apă clocotită. Inhalați aburii. Inhalații cu ulei de pin, mentă, lavandă și cimbru de grădină, câteva picături, pe un tampon sau batistă. Sinusurile mai pot fi decongestionate prin: Ceaiuri din cimbru de grădină, rozmarin, scorțișoară, nalbă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pe dinții și măselele cariate frunze de fragi și căpșuni pisate, de sare, șovârf, dumbeț, cuișoare. Se introduc În găuri, dopuri de bumbac sau de vată Îmbibate În spirt și cu piper iute. Se mai pun În carii ulei de plop, tutun, tămâie sau lemn trăsnit, care apoi se scuipă. Ceai de cimbru de grădină, o linguriță de frunze și flori la o cană, cu care se clătește gura după periaj. Mestecare de frunze și flori proaspete de cimbru de grădină
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
fierturi de puzderie de cânepă În lapte dulce, cu planta piatra iadului, cu gaz amestecat cu frunze de nalbă, unse cu miere de albine, cu zeamă și coji verzi de nuci, cu fiertură de pelin, cu alifie din muguri de plop negru, plămădit În untdelemn, cu sunătoare plămădită În ulei, cu praz călit În seu de oaie, cu slănină crudă, proaspătă și nesărată, cu usturoi copt, pisat și amestecat cu tutun fiert. Oblojeli cu balegă de cal, cu frunze de boz
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
fac 10 ședințe pe serie, urmate de o pauză de 2 săptămâni. Se aplică pe anus cataplasme cu cartofi cruzi și rași, cu frunze de varză strivite, cu frunze de pătlagină spălate și trecute prin flacără. Alifie din muguri de plop (50 g) uscați, fierți În 150 ml de apă, la care se adaugă 100 g de untură de porc și se fierbe la foc mic, până ce compoziția se Îngroașă. Se unge anusul cu această alifie, de mai multe ori pe
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
căpșuni, de coarne, cu sunătoare, de spini albi, floare și rădăcină de ștevie, cârcei de viță de vie, răchitan, tătăneasă, urzică, din planta colțuni, de secară arsă, de orz sau ovăz, de sânge de nouă frați, pisați, cu rășină de plopi sau de duzi. Consum de țuică cu mentă. Cataplasme pe burtă cu mentă, cu pâine arsă și rachiu de drojdie, cu oțet sau rachiu. Legători cu ceapă, mere pădurețe, cu ou și oțet cu pelin, huce și spuză, cu flori
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
seacă, din frunze și coajă de mesteacăn tânăr. Deasemenea se făceau băi cu fierturi din căline și semințe de cânepă sau din pălămidă și limba oii, de iarbă grasă, de sporici (buruiana de boală), de frunze și ramuri de alun, plop, cățușnică, corn, de mierea ursului, boz, urzică, prun, păr, măr. La adulți, anemia era tratată cu rachiu de drojdie În care s-a plămădit rădăcină de tătăneasă, câte un păhărel În fiecare dimineață, pe nemâncate, cu rachiu În care s-
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]