2,904 matches
-
de Pământ". - la nord cu Canalul Dunăre - Marea Neagră (comuna Cumpăna) - la est comuna Agigea, oraș Techirghiol, comuna Tuzla; - la sud comuna 23 August și comuna Amzacea; - la vest comuna Mereni. Teritoriul comunei este situat în partea de nord - est a Podișului Cobadin - Negru - Vodă. Sub raport geomorfologic, relieful comunei Topraisar apare ca o zonă mai înaltă față de regiunile înconjurătoare din vest, nord și est. Solurile ce se regăsesc pe teritoriul comunei Topraisar fac parte din categoria cernoziomurilor (cernoziomuri ciocolatii, cernoziomuri slab
Comuna Topraisar, Constanța () [Corola-website/Science/310380_a_311709]
-
comunei Topraisar fac parte din categoria cernoziomurilor (cernoziomuri ciocolatii, cernoziomuri slab levigate, cernoziomuri carbonatice) și a rendzinele, categorie de soluri dezvoltate pe calcare, roca predominantă ce intră în alcătuirea unității colinare pe care este amplasat teritoriul comunei. Situarea comunei în interiorul podișului face ca influențele de tip pontic să nu fie resimțite. Temperaturile medii anuale se situează în jurul valorii de 11 grade. Rețeaua hidrografică a comunei Topraisar este reprezentată de: Cele trei pâraie sunt Musurat Deresi, Karlîkóy Deresí și Abdullah Deresí. Primele
Comuna Topraisar, Constanța () [Corola-website/Science/310380_a_311709]
-
Pâncești este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Ciurea, Holm, Patricheni, Pâncești (reședința) și Tălpălăi. Comuna se află în extremitatea sud-estică a județului, la limita cu județele și , în Podișul Central Moldovenesc, pe cursul superior al râului Bârlad. Este deservită exclusiv de șosele comunale, care o leagă de Dagâța (județul Iași) și de Poienari (pe unde trece DN15D). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pâncești se ridică la de
Comuna Pâncești, Neamț () [Corola-website/Science/310444_a_311773]
-
a României. Apele minerale din România au un conținut deosebit de variat în elemente chimice și de aceea prezintă o mare complexitate și diversitate sub aspect fizico-chimic, minerologic, termic. Ele sunt localizate în principal între zona de contact între dealuri și podișuri cu arealul montan (stațiunile Covasna, Tușnad, Călimănești, Băile Herculane, Vatra Dornei). Lacurile terapeutice - datorită calităților fizico-chimice ale apelor lor, fenomenului de heliotermie și salinitate ridicată, prezintă un deosebit interes terapeutic; apele acestor lacuri sunt clorurate sodic, iodurate sau sulfuroase. Lacurile
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
Unitatea administrativă este păstrată până în 1998, când are loc formarea județelor, și reinființată prin reforma administrativă din 2001. În perioada existenței județelor, Iezărenii Vechi făceau parte din județul Bălți. Relieful comunei reprezintă o câmpie deluroasă. Satul se află în sud-vestul podișului Ciuluc-Soloneț, cu înălțimi medii. Cea mai înaltă colină din cadrul satului este piscul "Gurez" care are o altitudine de 258 m. Din punct de vedere geologic în structura scoarței terestre predomină roci sarmațiene, în principal argile și calcare. Ca și întreg
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
sud - est. Cel mai bun pămînt (cernoziom), de grad superior, a fost rășpăluit de regimul comunist. Pe el s-au construit aeroportul, case de locuit, depozite, fabrici, necompensînd satului nimica pentru suprafață de cca 5000 ha în care intră tot podișul pînă la marginea Sîngerei, pe Bîc pînă la Muncești, toată Botanica, Schinoasa. În 1993 la 1 ianuarie Ferma Agricolă Bacioi dispune de o suprafață de 6218 ha de pămînt. Prin 1990 - 1991 s-a construit un drum bun asfaltat ce
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
sunt: Valea lui Stan, Valea Izvoarelor, dintre râpi sunt: Râpa Chirău, Râpa Hucișca, Râpa Șarbin, Râpa Moroveii etc. Solurile satului în proporție de 75 % cernoziomurile obișnuite și carbonatice. Satul Mașcăuți este situat în brâul temperat-continental și face parte din zona Podișului Central. Condițiile agroclimaterice permit dezvoltarea unor ramuri ale agriculturii cum ar fi: viticultura, pomicultura, cultura cerealelor. Factorii ce favorizează acest tip de climă sunt masele de aer reci ale anticiclonului continental și aer cald uscat care are un caracter de
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]
-
fiind afluient de stînga al Ichelului. Satul se află la o depărtare de 18 km nord-est de Chișinău, 21 km vest de centrul raional, Criuleni și 22 km depărtare de Dubăsari. Satul Zăicana este situat pe regiune de colină în podișul Moldovei Centrale, în valea numită "„Valea Zăicanilor”," între dealurile Odăii, Toloaca , Hrușova și Zăicănii, se învecinează la nord cu moșiile satului Hîrtopul Mare, la est cu satul Izbiște și Cruglic, la sud cu satele Hrușova și Boșcana iar la vest
Zăicana, Criuleni () [Corola-website/Science/305158_a_306487]
-
Holercani este o localitate în Raionul Dubăsari, Republica Moldova. Atestat la 26 ianuarie 1446. Notă statistică (2006). Distanțe: 15 km pînă la Dubasari, 50 km pînă la Chișinău. Satul se află printre dealuri cu panțe domoale, cu podișuri și culmi întinse, cu vai și vâlcele coborând cătinel spre lunca Nistrului, cu rănii și ranisuri pe malul Rîului. Budăiul, Zăvoiul, Lanul, Colacul, Holmul, Stîncă, Costișa, Ibrineasa, Obrocul, Solonețul, Baltă, Ceairul, Rărișul, Chistelnița-sunt cuvinte vechi, denumiri semnificative ce evocă particularitățile
Holercani, Dubăsari () [Corola-website/Science/305164_a_306493]
-
Sărată Nouă și Hitrești, situate peste drumul spre Fălești, care se numeste Șleah. Comună are circa 4500 de ha de pămînt arabil, cu următoarele denumiri de locuri : Valea Șleahului, Humăria, Cînipiștele, Sîngeră (peste Gîrla), Vîlcele, La Movila, La Ruptură, Coardele, Podișul,Planul Popii, Hîrtopul Scumpiei, Valea Grădinii, Viile Bătrînești, Hîrtopul lui Vrabie, Lungul Vîntului, Prosia,La Alaci, Hîrtoapele Mari, Stamiru . Valea satului este remarcabilă prin faptul că, în zilele de vară cu arșiță, la suprafață apare un strat de praf alb
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
și o evoluție respectiv omogena. Pe teritoriul satului se deosebește un singur tip de unități structurale și anume cel de platformă. Această platformă înregistrează mișcări lente de coborîre sau de ridicare. Lor le este caracteristic un relief de cîmpie și podișuri. Teritoriul localității cuprinde Platformă Moldoveneasca. Iar Platformă Moldoveneasca la rîndul sau face parte din Scutul Cristalin Ucrainean ce ocupă o fîșie îngustă în partea de nord-est, fiind delimitat de Platformă Moldoveneasca printr-o fractură tectonica a Nistrului. Scutul s-a
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
Teritoriul întregii comune se află în zonă de stepă cu păduri (antestepă). În apropierea satului, la distanțe egale de el, se află două masive de pădure: unul pe malul Nistrului, iar altul spre sud-est. Aflându-se într-o regiune deluroasă - Podișul Nistrului, satul e plasat într-o vale formată de dealuri, denumirea fiind legată de cea a satului -- Valea Tătărăucii. Cel mai des pomenit deal din apropiere este dealul Drăguței cu o înălțime de 212,3 metri, ce se află la
Tătărăuca Veche, Soroca () [Corola-website/Science/305208_a_306537]
-
raionul Orhei, Republica Moldova. Satul Jora de Sus este așezat pe malul drept al rîului Nistru în partea nord-estică a raionului Orhei. Conform Dicționarului Statistic al Republicii Moldova, Jora de Sus ocupă o suprafață de 12,2 km². Relieful zonei reprezintă un podiș numit Podișul Nistrului, care se întinde pînă la gura rîului Răut avînd o lungime de 140 km si lățimea de . Jora de Sus are un nume de origine antroponimică, provenind de la numele proprietarilor de altădată ai moșiilor respective. Boierul Jora
Jora de Sus, Orhei () [Corola-website/Science/305236_a_306565]
-
Republica Moldova. Satul Jora de Sus este așezat pe malul drept al rîului Nistru în partea nord-estică a raionului Orhei. Conform Dicționarului Statistic al Republicii Moldova, Jora de Sus ocupă o suprafață de 12,2 km². Relieful zonei reprezintă un podiș numit Podișul Nistrului, care se întinde pînă la gura rîului Răut avînd o lungime de 140 km si lățimea de . Jora de Sus are un nume de origine antroponimică, provenind de la numele proprietarilor de altădată ai moșiilor respective. Boierul Jora deținea pămînturi
Jora de Sus, Orhei () [Corola-website/Science/305236_a_306565]
-
Pogănești este o localitate-centru de comună în Raionul Hîncești, Republica Moldova. Satul Pogănești este situat pe prima și a doua terasă a părții stângi a văii râului Prut la granița dintre podișul Moldovei Centrale și cîmpia Moldovei de Sud, are ca vecini următoarele unități administrative: la nord satul Cioara, la nord și nord-est satul Mingir, la est și sud-est satul Voinescu toate din raionul Hâncești, iar la sud moșia satului se învecinează
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
1948 - 1999) a fost pictor. Mormântul lui Yigal Allon se află în kibutzul Ginossar. Acolo s-a întemeiat un muzeu, „Beit Allon”, care îi cultivă memoria și moștenirea sa ideologică. Numele său a fost dat așezării Kela Allon din nordul podișului Golan, autostrăzii Allon care leagă numeroase așezări evreiești înființate în Cisiordania ocupată, unui număr de străzi și școli de pe cuprinsul Israelului. editura Hakibutz Hameukhad 2004
Igal Alon () [Corola-website/Science/306041_a_307370]
-
caracteristice, ca o consecință a alcătuirii lor geologice. Roca predominantă este calcarul dispus în sinclinale și anticlimale cu a direcție NNV-SSE, iar relieful, adaptat la structură, constă din culmi și văi paralele, înscrise pe direcția structurii geologice, și din întinse podișuri calcaroase "ciuruite" de doline. La nord-vest și nord, în Munții Aninei apar gresii și conglomerate care alcătuiesc dealul Bucitul (622 m.) și ramificațiile sale; în est culmea Certej-Pușcașu Mare, paralelă cu valea superioară a Bârzavei și valea Poneasca, este formată
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
în est culmea Certej-Pușcașu Mare, paralelă cu valea superioară a Bârzavei și valea Poneasca, este formată din șisturi cristaline și granit. La est de localitatea Doman se evidențiază culmea calcaroasă a Ponorului (808 m.) care se pierde spre sud în podișul carstificat al Iabalcei, de pe dreapta Carașului. Între văile Carașului și Minișului se desfasoară mai multe culmi lungi, calcaroase, paralele. Cele mai importante, în succesiunea lor de la vest la est, sunt urmatoarele: culmea Tâlva Dobrei (635 m.) - Tâlva Simeon (899 m.
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
m.) - Dealul Hotarului (838 m.) - Dealul Hunca Trei Movile (927 m), se bifurcă: în vest prin culmea Tâlva Predilcova (891 m.) - Iudina (704 m.), iar în est cu Dealul Zăbalul Mare (835 m.). Între aceste culmi se află mai multe podișuri carstificate dintre care amintim: Râvniștea Mare, Colonovăț, Ceresnâia, Cârneala, Ponor și altele. La sud de valea Minișului culmile sunt mai puțin numeroase, dar aici se află cele mai mari înalțimi din Munții Aninei. Astfel, în vest se desfașoară culmea Cuniuma
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
apare carpenul, paltinul, ulmul, frasinul si altele. Pădurile de gorun apar sub formă de petice la sud de Reșița, la est de Ciudanovița și la sud de Caraș. În cadrul pădurilor pajiștile și terenurile agricole ocupă suprafețe mici. Ele predomină în podișul calcaros al Iabalcei, la sud-est de dealul Bucitul, la est de Carașova și în podișul calcaros Râvniștea. În afară de acestea, pajiști secundare și terenuri agricole mai apar în numeroasele poieni, ca de exemplu: Poiana Valiug, Poiana Betii, Poiana Cerbului, Poiana Florii
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
la sud de Reșița, la est de Ciudanovița și la sud de Caraș. În cadrul pădurilor pajiștile și terenurile agricole ocupă suprafețe mici. Ele predomină în podișul calcaros al Iabalcei, la sud-est de dealul Bucitul, la est de Carașova și în podișul calcaros Râvniștea. În afară de acestea, pajiști secundare și terenuri agricole mai apar în numeroasele poieni, ca de exemplu: Poiana Valiug, Poiana Betii, Poiana Cerbului, Poiana Florii, Poiana Radoschii, Poiana Cuces si altele. În pădurile de fag din zona Beușniței se adăpostesc
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
Bazinul râului Ebro, câmpiile litorale, Insulele Baleare și Insulele Canare. Aceste regiuni se regăsesc de obicei grupate în patru mari zone: Meseta Centrală asociată cu munții care o mărginesc și străbat, alte zone montane, zonele joase și insulele. Meseta Centrală (sau Podișul Central)este o vastă zonă de podiș aflată în centrul Spaniei peninsulare și are o înălțime cuprinsă între 610 și 760m. Încadrată de catene montane, Meseta Centrală prezintă o pantă ușoară, pe direcția est-vest (direcția de curgere a majorității râurilor
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
și Insulele Canare. Aceste regiuni se regăsesc de obicei grupate în patru mari zone: Meseta Centrală asociată cu munții care o mărginesc și străbat, alte zone montane, zonele joase și insulele. Meseta Centrală (sau Podișul Central)este o vastă zonă de podiș aflată în centrul Spaniei peninsulare și are o înălțime cuprinsă între 610 și 760m. Încadrată de catene montane, Meseta Centrală prezintă o pantă ușoară, pe direcția est-vest (direcția de curgere a majorității râurilor care o străbat). Cordiliera Centrală (supranumită și
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
un debit neregulat: de cele mai multe ori seacă în perioadele secetoase și se umflă și provoacă inundații locale în timpul ploilor torențiale. Majoritatea râurilor care-și au obârșia în munții ce mărginesc sau străbat Meseta Centrală curg spre vest de-a lungul podișului și străbat Portugalia pentru a se vărsa în oceanul Atlantic. O excepție semnificativă o constituie râul cu cel mai mare debit din peninsula Iberică și anume Ebro, care se varsă în marea Mediterană după ce străbate vest-est câmpia Aragonului. Râurile din partea
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
1,0 mm. Numărul mediu anual de zile cu precipitații variază pe teritoriul țării între sub 100 și 200. Cele mai puține astfel de zile (<100) se înregistrează în estul Dobrogei și centrul Bărăganului. În regiunile de câmpie din sud, Podișul Bârladului și extremitatea vestica a Câmpiei Aradului, numărul anual de zile cu precipitații se ridică la 125 iar în Câmpia și Dealurile Vestice, Podișul Transilvaniei, în Subcarpați și Piemontul Getic, în Subcarpații Moldovei și în restul Podișului Moldovei se înregistrează
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]