2,948 matches
-
prin casele bătrânilor-mărturie a unor vremuri de mult apuse. Casele în general sunt mobilate cu garnituri de mobilă de la Darabani sau confecționate în comună din lemn de cireș sau de stejar: birouri pentru computere, biblioteci etc. f. Podoabele La Hudești podoabele n-au prea avut căutare, spre deosebire de alte zone ale României. Fiind apanajul femeii, produsele de podoabă erau puține. Singurul lux ce și l-au permis femeile din satele hudeștene erau purtatul mărgelelor la gât și uneori a cerceilor din materiale
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de mobilă de la Darabani sau confecționate în comună din lemn de cireș sau de stejar: birouri pentru computere, biblioteci etc. f. Podoabele La Hudești podoabele n-au prea avut căutare, spre deosebire de alte zone ale României. Fiind apanajul femeii, produsele de podoabă erau puține. Singurul lux ce și l-au permis femeile din satele hudeștene erau purtatul mărgelelor la gât și uneori a cerceilor din materiale ieftine. în zilele de sărbătoare fetele din satele comunei Hudești se împodobeau cu mărgele și cercei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în ultimul timp fetele poartă brățări, inele de diferite forme și materiale, lănțișoare având cruciuliță la gât, cercei în urechi, mai în toate cazurile din aur și din argint. Se simte tot mai mult influența orașului asupra satului și în privința podoabelor feminine. Proliferarea acestora din diferite materiale, care de care mai strălucitoare și mai sunătoare face ca și tinerele țărănci din satele hudeștene să se împodobească cu mărgele, brățări, inele, cercei, broșe, talismane, lănțișoare etc. Nu trebuie de neglijat faptul că
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care de care mai strălucitoare și mai sunătoare face ca și tinerele țărănci din satele hudeștene să se împodobească cu mărgele, brățări, inele, cercei, broșe, talismane, lănțișoare etc. Nu trebuie de neglijat faptul că și unii băieți își pun diferite podoabe la nas, la urechi sau în alte părți ale feței spre a părea mai deosebiți. Se cuvine să luăm în considerație că multe obiceiuri de la oraș ajung cu întârziere și la țară. Ce păcat că ajung cele mai rele de la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
este vizitat de rude, de vecini și de prietenii apropiați care-i aprind câte-o lumânare, pun câte un ban pe piept, își cer iertare și-l iartă. A treia zi se face ceremonia de înmormântare. Se aduc de la biserică podoabele, vine preotul care în casă rostește rugăciunile de înmormântare, se scoate sicriul cu cel mort în fața casei unde se citesc de către preot alte rugăciuni, se dă de pomană celor apropiați și se pornește către biserică. Pe drumul către biserică se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
poți opri la oricare din barurile îmbietoare, la cafenele stilate sau la un restaurant. Alături de strada principală, pe o ulicioară, se află templul Tin Hau, cu doi lei din piatră ce păzesc intrarea și zeițele acoperite de un voal și podoabe de nuntă. Tin Hau este considerată Regina Cerurilor și Protectoarea pescarilor pe timp de furtună. De-aici ai o potecă pavată de 2,4 km, care te duce prin priveliști minunate la cel de-al doilea sat Sok Kwu Wan
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
adulți cu profil de ortopedie. Prin această inovație ca și prin transformările radicale ce s-au făcut, clinica putea fi considerată un veritabil Institut de chirurgie și de ortopedie pentru copii ce constituia după cum se aprecia în presa vremii, „o podoabă a Facultății și totodată a Eforiei” [56]. Sala mare de operație, construită (odată cu renovarea clinicii) cu un amfiteatru spațios, pentru studenți, era considerată ca una din cele mai mari din Capitală. Ea era înzestrată cu o instalație de sterilizare ultramodernă
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
rolul de a integra noul "client" în rutina funcționării carcerale. În cazul femeilor deținute, umilirea este și mai dificilă. Despuierea corpului, expunerea lui unor agresiuni reale sau simbolice, tratarea lor ca obiect, palparea brutală sau cu subînțeles, tunderea obligatorie a podoabei capilare, urîțirea corpului în procesul de "despăduchiere" și "dezinfectare", îmbrăcarea într-o ținută standard, în culori ale murdăriei (gri cu maro) și în mărimi disproporționate, precum și obligația de a arăta supunere și obediență față de aceste tratamente de internare și față de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sau religioasă), raderea bărbii și a părului, scuiparea deținuților, lovirea bine gîndită și proporționată, perchezițiile fulger, interzicerea unor alimente sau produse (Coca Cola, radioul, șahul etc.), scoaterea deținuților pe platou în ținută sumară în timpul iernii, ruperea hainelor, a nasturilor, interzicerea podoabelor etc. În procesul de înrăire, cadrele sînt învățate să fie prudente, să amenințe doar atît cît le stă în putere să înfăptuiască, să judece la rece, să pedepsească fără să lase urme, să se adapteze schimbărilor politice, sociale, culturale, astfel
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
inaugurală a Școlii politehnice "Gh. Asachi", în fapt, a primului an din existența acesteia. Cu această ocazie rectorul de atunci, Cristea Otin, declara "cu sprijinul autorităților vom putea înălța pe dealul Copoului un local falnic și mândru care să fie podoaba capitalei Moldovei lui Ștefan cel Mare" ( se avea în vedere terenul pe care acum este construită Agronomia) [2]. Peste câteva zile după deschiderea cursurilor, la 4.11.1938, secțiile noii Politehnici sunt transformate în facultăți, una dintre acestea fiind Facultatea
ACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ IEŞEANĂ ÎN ANII CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru Poeată () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1056]
-
generală de amuzament: Dumi, analizându-ți costumația impecabilă, mi-aș permite constatarea că tu ești "ca românul imparțial", dacă facem o asemuire între aspectul tău exterior și principalii candidați la postul de președinte din apropiatele alegeri, primele de la revoluție. Ai podoaba capilară identică cu cea a domnului Câmpeanu, porți cu eleganța domnului Ion Rațiu papionul negru, similar celui al ilustrului cetățean britanic, iar la butoniera sacoului se răsfață sau poate s-a rătăcit un fir de trandafir roșu, binecunoscutul simbol al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
de Fontenelle și Domnul de La Mothe au combătut meritul autorilor antici. Și totuși, doi atleți de forța aceasta n-au stârnit decât milă, în ciuda pătrun derii și a logicii cu care se mândreau și din care și-au făcut zadarnică podoabă în această dispută deșartă și ridi colă. Ar fi greu de îngrămădit asupra unui subiect mai multe platitudini decât cele care au fost tipărite pentru a dovedi superioritatea modernilor asupra celor vechi. Ai fi zis că Domnul de Fontenelle, Domnul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
însă foarte frumoși, cu o privire plină de expresie. Avea vocea aceea sonoră, dulce, flexibilă, timbrată, unul dintre marile farmece ale femeilor din Nord. Părul cenușiu, neondulat, cu cărare la mijloc, era pieptănat cu o extremă grijă. Rochia neagră, fără podoabe, nu excludea cu toate acestea ideea unei anumite căutări. Locuia într-un apartament mare și frumos dintr-un palat de pe strada Faubourg-Saint Honoré. Oglinzile, decorațiunile, ornamentele de toate felurile, mobilele, totul era acoperit cu pânză cenușie; chiar și pendulele erau
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
asigura protecția în schimbul unei fidelități totale. Un sistem identic exista și în Roma. După cucerire, clientela a rămas o componentă a societății galo-romane. Cohortă. Vezi legiune. Colan. Colier galic închis sau deschis. În ultima variantă, extremitățile sînt dotate cu tampoane. Podoabă feminină, colanul a fost purtat și de bărbați și figurează ca atribut al zeilor galici. Colonie romană. Teritoriu provincial al cărui sol a fost cadastrat și atribuit colonilor, al căror statut juridic este de cetățeni romani. Acest statut poate fi
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de vrăjitoare, fantome sau spirite rele. Forma triunghiulară simbolizează Sfânta Treime. Unele surse povestesc despre tradiția împodobirii bradului ca fiind un obicei preluat de la triburile germanice, unde bradul simbolizează, prin forma sa triunghiulară, Sfânta Treime. Mai mult, se spune că podoabele, globurile roșii din ceas de sărbătoare îl aseamănă cu pomul sacru din Grădina Edenului, în care se găseau merele, fructele cunoașterii. Alți istorici spun că bradul a fost decorat pentru prima dată la Riga, Letonia, în 1510. La începutul secolului
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
mielușele; Câte pietre sunt la munte, Atâția porci, vaci, boi și gâște La dumneavoastră în curte! La anul Și la mulți ani! Ursul Personajele: Ursul. Masca și corpul acestuia se confecționează din blană de oaie. Pe cap sunt aplicate diferite podoabe ca: hurmuz, oglinzi, beteală, ținte alămite, etc. Ursul are un hadarag. El este legat cu un lanț de care îl duce ursarul. Ursarul. Poartă haine de culoare închisă. În picioare are cizme. Pe cap are căciulă neagră. Folosește o tobă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
la acela în legătură cu viziunea ierarhică pancosmică apare în chip firesc ideea frumosului în Dumnezeu. „Lumea e oglinda Creatorului, zice Nichifor Crainic. Ea îi resfrânge chipul și însușirile. Chiar numele lumii e frumusețe, fiindcă lumea se numește cosmos, adică ordine sau podoabă” (Sensul teologic al frumosului). Tocmai pentru că Dumnezeu este frumusețea supremă, are putere de atracție față de lumea creată, spune Nichifor Crainic urmând pe Dionisie Areopagitul. Dumnezeu ca frumos trezește în făptură „dragostea” după El. „Legătura irezistibilă dintre frumosul absolut și lucrurile
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
atributele divine. Acest nume sau această însușire e strâns legată de calitatea de Creator al lumii. Lumea e oglinda Creatorului ei. Ea îi răsfrânge chipul și însușirile. Chiar numele lumii e frumusețe, fiindcă lumea se numește cosmos, adică ordine sau podoabă. Și dacă lumea e bună, precum Dumnezeu a zis creând-o, ea este expresia în timp și în spațiu a infinitei bunătăți dumnezeiești; și dacă lumea e frumoasă, ea e expresia strălucitoare și cosmică a frumuseții supralumești, care a creat
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Și a zis Dumnezeu să se facă lumină și lumină se făcu”. Această lumină e substanța primordială a lumii, prin care ea e bună și frumoasă totdeodată. Fără lumină, lumea n ar putea să fie cosmică. „Ea e frumusețea și podoaba întregii creațiuni văzute, zice Ioan Damaschin. Căci ia lumina, și toate rămân necunoscute în întuneric, fără să-și poată arăta frumusețea”(Dogmatica, p. 72). Pentru orice estetică, organul principal al frumosului e ochiul, iar armonia și splendoarea formelor și a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e rațiunea creaturii, sensul și adevărul ei; în sfârșit, din punct de vedere al ipostazei Duhului, noi înțelegem prin Sophia spiritualitatea creaturii, sfințenia ei, puritatea și neprihana ei, adică frumusețea ei”. Să adăugăm la acestea că puterea sofianică, manifestată în podoaba universului și în lumina mistică a sfințeniei, Sergiu Bulgakov o consideră ca lucrând, în chip natural, prin geniile care făuresc frumusețea artistică. Prin natură, prin sfințenie și prin artă, făptura întreagă aspiră către aceeași lumină transcendentă ca spre obârșia și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
casei ce se va construi ulterior în spațiu, Creatorul lumii poartă din eternitate în sine ideile tuturor lucrurilor care au fost, care sunt și care vor fi. Formele frumoase, ce apar în timp și în spațiu, alcătuind în armonia lor podoaba și strălucirea universului, există cu anticipație în Dumnezeu, zice Dionisie Areopagitul. El le cunoaște mai înainte de a fi ele, atât în începuturile, în evoluțiile, cât și în sfârșiturile lor. Dumnezeu nu are nevoie să iasă din sine pentru a cunoaște
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
simțire. Cedrul, finicul, trandafirul, scorțișoara, terebintul și vița de vie, apoi „străvezia tărie a cerului”, soarele, luna „ca un steag de aur în tabăra oștirilor înălțimii”; „colbăria stelelor” și curcubeul, toate apar fulgerate de lumina sofianică: „El a îmbrăcat în podoabă mărețele sale lucrări”: (XLII 21). Spectacolul lumii îmbată sufletul de entuziasm: „Cât sunt de vrednice de iubire lucrurile lui și dragi la privit ca niște flori!” Accentul de tandrețe al acestei exclamații ne arată gradul de afecțiune a inteligenței vrăjite
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Sfintelor Icoane, tr. D.Fecioru. p. 111 ). Precum poezia biblică și Scriptura în totalitatea ei e revelația lui Dumnezeu, tot așa pictura bisericească e revelația cerului în suflet. „Intru în biserică, înăbușit de gânduri ca de niște spini, zice Damaschin podoaba picturii mă atrage și mă uit, îmi desfătează vederea ca o livadă și, pe nesimțite, gloria lui Dumnezeu pătrunde în suflet”(Sf. Ioan Damaschin: Cultul Sfintelor Icoane, p. 45). Teoria damaschiniană a picturii și, prin analogie, a poesiei, e valabilă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
citim în prefață că zugravii „sunt împodobiți cu darurile firii”, ceea ce înseamnă că, pentru modul cel mai creștin de a înțelege lucrurile, geniul e un dar natural. Misiunea pictorului ortodox, citim tot acolo, este aceea „de a zugrăvi cu frumoasă podoabă și cu frumoasă închipuire duhovnicescul cer al Bisericii”. Maica Domnului care, după tradiție, a binevoit să îngăduie a fi portretizată de Luca Evanghelistul, e ocrotitoarea artelor frumoase ortodoxe. În rugăciunea pe care i-o înalță zugravii, ei nu cer sporirea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cerul, fiindcă toate scenele istorice și toate viziunile zugrăvite nu se mai petrec pe pământ, ci dincolo de condițiile timpului și spațiului, în planul transcendent al veșniciei. Erminiile, după cum am văzut, o spun clar: meșterii artei vor să zugrăvească în frumoasă podoabă nu pământul, dar cerul duhovnicesc al Bisericii. Caracterul dogmatic, adică izvorul cel mai conștient al acestei arte, e acuzat de Erminii cu o tărie ce nu suferă replică. Zugrăvirea e pusă, ca însemnătate educativ religioasă, în același rând cu Scriptura
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]