12,456 matches
-
lung. Unul dintre drepturile despre care se vorbește din ce în ce mai mult este acela la un mediu curat. S-a ajuns deja în etapa în care acest drept este integrat la nivel constituțional. Întrucât exploatarea de la Roșia Montană se încadrează în categoria poluanților majori, susținerea unei asemenea investiții vine în contradicție cu un drept fundamental deja recunoscut. Reamintim aici și corelația dintre bunăstare și calitatea mediului natural pentru a întări și mai mult argumentul că o asemenea investiție nu aduce bunăstare, ci doar
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ani, a crescut frecvența cazurilor de cancer În Europa, inclusiv În România, cu preponderență În rândul bărbaților. Până În prezent, nimeni nu cunoaște, cu certitudine, mecanismul de acțiune a ansamblului de factori cu risc În declanșarea cancerului: *ereditatea, alimentația greșită, agenți poluanți ai mediului, stilul de viață, infecții grave, tutunul, etilismul etc. Acești factori pot acționa, lent sau rapid, În transformarea celulelor sănătoase În celule anormale, afectând profund funcțiile fiziologice ale unor organe vitale. La aceștia se adaugă unii factori fizici (cum
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
colorectal sunt plurifactoriale, mai frecvente după o anumită vârstă, datorită scăderii treptate a capacității de rezistență a organismului față de agenții agresivi, externi sau interni. Dintre cauzele externe cei mai periculoși sunt factorii fizici cancerigeni cum sunt: radiațiile ionizante și produșii poluanți din combustiile industriale, din transporturi sau din industria chimică, toate apărute ca rezultat al progresului civilizației. În plus, stresul cronic intensifică apariția tumorilor canceroase. Alți factorii de risc pentru declanșarea cancerului colorectal pot fi de natură genetică și de comportament
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
spanac, pepene galben, dude). Contra diareei este indicat sucul de afine, afinata și polenul. Regimul de viață Atât pentru prevenirea instalării bolii cât și pentru evitarea metastazării spre alte organe se impun o serie de acțiuni bine coordonate: - evitarea factorilor poluanți și stresanți; - stimularea factorilor alimentari nocivi; -renunțarea totală la fumat și la excesul de băuturi tari; -evitarea constipației cronice; -normalizarea greutății corporale; -aplicarea unei riguroase igiene locale prin spălare cu apă și săpun, respectând astfel regulile de asepsie și antisepsie
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
scară largă prin care să facă cunoscută donația companiei în valoare de 100 milioane de dolari pentru susținerea așa-numitului "Proiect pentru climatul global și energie". Acest proiect are ca obiectiv dezvoltarea tehnologiilor "curate" (cu sensul de cât mai puțin poluante) și diminuarea "efectului de seră" provocat de folosirea combustibililor tradiționali. Omenirea chiar a crezut că EXXON MOBIL este cu adevărat dedicat obiectivelor proiectului, deși, în același timp, în laboratoarele corporației se punea la punct un plan de exploatare tocmai în
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
vs. abilități soft ABILITĂȚILE "HARD ABILITĂȚILE "SOFT" planificare strategică (58%); comunicare cu stakeholders interni (28%); gândire sistemică (56%); rezolvarea problemelor (31%); management de proiect (44%); inspirarea și motivarea celorlalți (30%); analiză financiară (25%); flexibilitate și adaptare (28%); auditare (managementul gazelor poluante, sustenabilitate; 20%); team-building și/sau lucrul în echipă (20%); implicare în realizarea politicilor (managementul resurselor naturale etc. (17%); influențarea schimbării în organizație (24%); evaluarea costurilor ciclului de viață (13%); stabilirea și managerierea priorităților (29%); evaluarea riscurilor (11%); realizarea consensului (27
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
a încălzirii planetare. Problema este mai veche, iar consensul a fost greu de obținut din cauza intereselor divergente. De exemplu, unele țări precum China ș.a. ar trebui să închidă o parte din întreprinderile lor foarte profitabile, dar, în același timp, extrem de poluante, iar măsura ar afecta milioane de oameni. Și unele țări europene, în special din Est, au încă industrii care depășesc, în mod sensibil, nivelul admisibil de poluare. Și totuși, țările UE au ajuns la un consens prin inventarea unui instrument
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
depășesc, în mod sensibil, nivelul admisibil de poluare. Și totuși, țările UE au ajuns la un consens prin inventarea unui instrument foarte interesant, și anume permisul de poluare. Adică, dacă vrei să-ți păstrăzi încă un număr de ani întreprinderile poluante, trebuie să plătești și să cumperi acest permis. Este drept că soluția nu este cea mai morală, dar deocamdată una mai bună nu a fost găsită. Unii spun și cred că pe bună dreptate că acest permis seamănă cu indulgențele
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
din Evul Mediu, când îți cumpărai cu bani iertarea păcatelor adică, de fapt, permisiunea de a păcătui. La Bruxelles s-a decis chiar ca unele țări estice ale UE să-și poată păstra, pentru o vreme, adică până în 2013, industriile poluante chiar și fără a plăti această taxă cu alte cuvinte, să păcătuiască fără niciun fel de pedeapsă. Desigur că organizațiile ecologiste precum Greenpeace sau WWF au protestat, dar fără efect, pentru că încă o dată s-a dovedit că realitatea efectivă este
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
ele sunt generate de însuși metabolismul normal celular precum superoxizii O¯. Ionii H+ intracelulari ca și agitația termică pot altera în organismul uman cca. 10.000 de baze azotate pe zi. O acțiune de alterare a structurii ADN o au poluanții atmosferici, precum benzopirenele. Ele provoacă de obicei depurinări, dezaminări și oxidări ale bazelor azotate, apariția de legături covalente între cele două catene ale ADN ș.a. Toate aceste alterări care se produc mai ales în perioada intermitotică, se traduc prin mutații
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
schimb, după 1995 s-au cumulat suficiente date referitoare la senzorii care dau alarma în cazul alterării moleculei de ADN agresată de factori fizici și chimici. Așa se face că numeroși autori extrapolează mecanismele moleculare constatate în cazul alterărilor cu poluanți fizico-chimici la problematica reparării leziunilor ADN produse de virusurile carcinogene. 3. ADN și ARN, țintele predilecte ale factorilor carcinogeni (intrinseci sau extrinseci) În mare, principalele piese care intervin în procesul de sesizare-alarmare sunt genele ATM și ATR. Din punct de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ori biologice, nu acționează direct, ci se traduc mai Întâi În modificarea unui parametru global, caracterul redox, care abia el induce efectul biologic observat. Modificarea caracterului redox al mediului este deci o etapă unificatoare a acțiunii celor mai diverși agenți poluanți, spre o cale comună, unică, de manifestare a efectului lor. Implicațiile acestui mod de abordare a fenomenului de poluare sunt Însă prea complexe pentru ca intervenția mea anterioară să facă altceva decât o vagă informare generală. Iată de ce voi detalia, pe parcursul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
poluarea ori degradarea, ajungem la rolul protector exercitat de plantă. Ajungem Însă și la a discuta, fie și În treacăt, despre epurarea biologică. Se practică, se cercetează și se imaginează, sub diferite forme tehnologice, punerea În contact a unor efluenți poluanți cu diferite organisme, plante ori microorganisme, obținând, uneori Însă doar sperând, o depoluare sau măcar o compatibilizare a efluentului cu mediul. Personal, nu pun prea mult preț pe folosirea microorganismelor, pentru că ele, În marea lor majoritate, realizează doar o oxidare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
românește, tot răul spre bine. Asta pretinde Însă adaptarea atât conceptuală cât și ca intensitate a reacției, la forța impactului. Măcar pentru faptul că se poate greși și prin exces. Practic, soluția adoptată nu opune nimic În speranța anulării efectului poluant. Asta ar Însemna un consum de energie, iar aceasta comportă, prin randamentul subunitar cu care se obține energia, o poluare mai mare, acolo unde energia se obține, decât Însuși folosul. Soluția adoptată fructifică chiar efectul poluant. “Radiosfera”, 12 decembrie 1994
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În speranța anulării efectului poluant. Asta ar Însemna un consum de energie, iar aceasta comportă, prin randamentul subunitar cu care se obține energia, o poluare mai mare, acolo unde energia se obține, decât Însuși folosul. Soluția adoptată fructifică chiar efectul poluant. “Radiosfera”, 12 decembrie 1994, ora 9,39 13. Planta Între creuzet și azil Am făcut, În capitolul anterior, o paralelă Între ceea ce poate Însemna o modificare de temperatură survenită În mediu atunci când prinde pe unii pregătiți și atunci aceia o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
propriu-zis otrăvuri. Ele au, fiecare și Întotdeauna, mecanisme de acțiune specifice. De exemplu, cianurile blochează transferul oxigenului la nivelul membranei celulare, provocând asfixia; oxidul de carbon blochează hemoglobina Într’o formă ce nu mai permite transportul oxigenului. Însă, majoritatea substanțelor poluante procedează În baza unui mecanism unic, dar mult mai insidios. Adică, prin inducerea În mediu a unui potențial redox altul decât cel normal, aceste substanțe produc aproape invariabil inhibiția organismelor ce populează acel mediu. Și asta o afirm În baza
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
menajere sunt depozitate undeva pe lângă grajd. În acea grămadă are loc o primă etapă de prelucrare naturală a deșeurilor, un proces oxidativ, În cursul căruia substanțele organice sunt mineralizate. Prin faptul că sunt oxidate, aceste deșeuri ar trebui să fie poluante, dar faptul cunoscut conform căruia substanțele minerale degradează un eventual mediu acvatic, prin eutrofizare, nu are În acest caz nici o relevanță, Întrucât aceste deșeuri mineralizante sunt folosite ca Îngrășământ pe ogor. Aici, plantele cultivate le folosesc ca nutrienți, realizând În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
adică mineralizate. Se eliberează o anumită cantitate de energie care-i folosită de microorganismele care se ocupă de acest proces; ele aparțin de fapt segmentului heterotrof al unei biocenoze. Dacă procesul s’ar opri aici, ceea ce a rezultat ar fi poluant. Pentru că, pe de o parte e un material oxidat, iar pentru noi oxidarea e sinonimă cu poluarea, iar procesul invers, de reducere, e sinonim cu depoluarea (aceste deșeuri mineralizate sunt chiar mai poluante decât massa organică inițială, ele fiind mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
opri aici, ceea ce a rezultat ar fi poluant. Pentru că, pe de o parte e un material oxidat, iar pentru noi oxidarea e sinonimă cu poluarea, iar procesul invers, de reducere, e sinonim cu depoluarea (aceste deșeuri mineralizate sunt chiar mai poluante decât massa organică inițială, ele fiind mai oxidante În urma acțiunii microorganismelor); pe de altă parte, aceste substanțe minerale sunt un Îngrășământ ideal care, ajuns direct sau indirect În vreun curs de apă Îl eutrofizează, adică promovează proliferarea excesivă a unei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ce am cu istoria... Până În epoca revoluției industriale, demarate acum vreo trei secole, civilizația umană s’a născut, consolidat și evoluat folosind aproape exclusiv energia obținută prin arderea biomasei, În principal a lemnului. O atare sursă de energie nu este poluantă, ea eliberând bioxidul de carbon fixat de plantă și consumând cantitatea de oxigen eliberată concomitent de aceeași plantă. Deci este vorba de un circuit Închis, punctat de biomasă și bioxidul de carbon, circuit pus În mișcare de energia solară, transpusă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a existenței Pământului. Acum, Înainte de a fi folosit drept combustibil, el trebuie produs, evident consumând o altă formă de energie. De exemplu, pe aceea electrică, electrolizând apa. Evident, nu o energie electrică obținută din combustibili fosili, pentru că această tehnologie e poluantă, ci una obținută din energie solară. Și atunci, de ce să nu folosim direct energia electrică astfel, nepoluant, obținută? E atât de corect să introducem un randament subunitar, caracteristic electrolizei, deci o pierdere de energie, când și așa omenirea suferă de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
electrică are un mare păcat: nu poate fi stocată; iar Soarele luminează doar o jumătate dezi și, pentru unele dintre utilizările energiei, precum iluminatul, ea este necesară exact noaptea... Poate de asta e atât de comodă folosirea combustibililor fosili, deși poluanți, ei nefiind altceva decât o formă stocată de energie solară. Și atunci, hidrogenul n’ar fi altceva decât tot o formă stocabilă de energie solară. Voi reveni, mai Încolo, la modalitățile de obținere și utilizare a hidrogenului, pentru ca acum să
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de planta producătoare a biomasei. Metanolul rezultă din fermentație În cantități prea mici pentru ca o astfel de tehnologie să prezinte interes. Dar poate rezulta din distilarea uscată a lemnului, adică a biomasei, caz În care e pur la utilizare, dar poluant la producere. Deci, una peste alta, tot etanolul natural trebuie luat În considerare, spre disperarea celor amintiți la Început. Dar să revenim la cazul Braziliei, portdrapelul problemei. O țară cu mari plantații de trestie de zahăr, din care rezultă cantități
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
etanolul natural trebuie luat În considerare, spre disperarea celor amintiți la Început. Dar să revenim la cazul Braziliei, portdrapelul problemei. O țară cu mari plantații de trestie de zahăr, din care rezultă cantități mari de melasă și deșeuri lemnoase, ambele poluante ca atare. Fermentarea melasei și distilarea etanolului folosind tocmai tulpinile stoarse drept combustibil elimină ambele surse de poluare. Brazilia a făcut și al doilea pas, adică constituirea de plantații energetice, deci cultivarea trestiei de zahăr anume pentru asta. Și, pentru că
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
deci comod În utilizare, neschimbând sterotipurile automobilistului. Volumul ocupat de rezervor nu e mult deosebit: Un litru de etanol Înlocuiește trei sferturi de litru de benzină. Mai mult, arderea În calitate de combustibil a etanolului În motorul automobilului e mult mai puțin poluantă decât cea a benzinei, chiar În ceea ce privește alte componente decât bioxidul de carbon ale gazelor de eșapament. Oxidul de carbon e redus la jumătate, oxizii de azot la două treimi, nu există plumb, pentru că cifra octanică a etanolului nu necesită aditivarea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]